IMM România: Firmele mici adoptă rapid inteligenţa artificială

IMM România lansează analiza „AI - impact pe piaţa muncii: index de poziţionare la nivel european”, un instrument inedit de măsurare a gradului de pregătire a României pentru transformarea adusă de inteligenţa artificială pe piaţa muncii, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Indexul este construit pe nouă indicatori oficiali (Eurostat), organizaţi în patru piloni: capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării şi inovare. Analiza este completată de un sondaj propriu realizat în rândul a 463 de IMM-uri.

Cele mai importante concluzii sunt:

1. România se află în categoria „decalaj semnificativ” faţă de media europeană. Cu un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), România se situează sub toate ţările din grupul regional de comparaţie: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) şi Bulgaria (59,9) şi la mare distanţă de reperul de bune practici, Estonia (106,1). Punctul cel mai vulnerabil este pilonul de inovare şi adaptare instituţională, cu un scor de doar 20,5 care reflectă cel mai redus nivel de cheltuieli de cercetare-dezvoltare din Uniune.

2. Decalajul faţă de UE nu se reduce, ci se reproduce la scară mai mare. Între 2021 şi 2025, adopţia IA în firmele româneşti cu peste 10 angajaţi a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. Dar şi media europeană a crescut în acelaşi ritm, de la 7,7% la aproape 20%, menţinând un raport constant de aproximativ unu la patru. Fără intervenţii ţintite, România riscă să rămână permanent în urmă.

3. Adopţia reală a IA depăşeşte cu mult statisticile oficiale, iar riscul major este polarizarea. În sondajul realizat de noi 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puţin un instrument de tip IA, de peste douăsprezece ori mai mult decât cele 5,2% surprinse de statistica oficială. Această adopţie informală şi rapidă arată că provocarea României nu este expunerea tehnologică, ci distribuţia inegală a capacităţii de adaptare: un nucleu de firme şi angajaţi digital-pregătiţi avansează accelerat, în timp ce microîntreprinderile şi lucrătorii din sectoarele tradiţionale (comerţ, transport, HoReCa, industrie) rămân expuşi fără mijloace de tranziţie. Doar 31,8% dintre români au competenţe digitale cel puţin de bază, faţă de 60,4% media UE, cel mai redus nivel din Uniune.

„Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligenţa artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri şi fără competenţele de bază extinse în forţa de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piaţa muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri. Pentru asta, solicităm operaţionalizarea unui Program naţional de alfabetizare IA pentru forţa de muncă, ancorat sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri şi angajaţi, crearea unor Programe active de reconversie prin partenerii sociali care să fie orientate spre sectoarele cu expunere ridicată şi capacitate de absorbţie redusă, precum şi pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026-2027 ale AI Act.”, a declarat Florin Jianu, preşedintele IMM România.