ÎN ACEST AN:Comisia Europeană estimează o creştere economică de 5,8% pentru ţara noastră, puternic revizuită în sus

V.G.
Macroeconomie / 11 noiembrie 2022

Comisia Europeană estimează o creştere economică de 5,8% pentru ţara noastră, puternic revizuită în sus

Comisia Europeană estimează că economia României va creşte cu 5,8% în acest an, estimarea fiind puternic revizuită în sus faţă de prognoza din vară, când Executivul european vedea o creştere de 3,9%, şi faţă de primăvară, când estimarea era de 2,6%, transmite economedia.ro

Datele vin în contextul în care, în primul semestru din 2022, economia românească a crescut cu 5,7% în ritm anual. În special, consumul privat şi investiţiile au crescut puternic, deoarece restricţiile legate de pandemie au fost ridicate, permiţând cererii reţinute să recupereze decalajul. În plus, o piaţă a forţei de muncă puternică, cu o creştere mai mare a ocupării forţei de muncă şi a salariilor, a susţinut veniturile disponibile, la fel ca şi măsurile guvernamentale de atenuare a impactului preţurilor ridicate la energie.

Cu toate acestea, pentru a doua jumătate a anului 2022 şi ulterior, consecinţele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inflaţia ridicată, înăsprirea politicii monetare şi controlul puternic al lichidităţilor sunt toate menite să încetinească semnificativ creşterea PIB-ului real. Se preconizează că sectoare precum agricultura, industria extractivă şi industria chimică vor fi afectate în mod deosebit.

Pentru 2023, aşadar, Comisia estimează că creşterea va încetini puternic, la 1,8% (faţă de prognoza de 2,9% din vară), pentru a reveni uşor în 2024 la 2,2%.

Cu toate acestea, după 2022 şi datorită fluxului aşteptat de fonduri UE, în special din partea Facilităţii de redresare şi de rezilienţă (RRF), se aşteaptă ca formarea brută de capital fix să sprijine creşterea PIB-ului real. Se preconizează că creşterea consumului privat va rămâne doar pozitivă, deoarece inflaţia reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamental şi o piaţă a forţei de muncă rezilientă oferă un anumit sprijin.

În 2022, cererea internă puternică ar trebui să adâncească şi mai mult deficitul de cont curent până la 9,1%. Ulterior, răcirea economiei oferă o îmbunătăţire limitată, datorită unei cereri mai mici de importuri.

Riscurile la adresa prognozei macroeconomice sunt înclinate spre scădere, deoarece întârzierile în implementarea PNRR al României ar putea reduce investiţiile şi creşterea, afirmă Comisia.

Creşterea preţurilor la energie şi la produsele alimentare internaţionale s-a extins la componentele inflaţiei de bază şi va determina creşterea salariilor nominale. În acest context, se preconizează că inflaţia va rămâne persistentă pe parcursul orizontului de prognoză. Întrucât schema de sprijin pentru energie ar trebui să expire în trimestrul trei din 2023, este probabil ca preţurile cu amănuntul la energie să crească.

În ansamblu, rata anuală a inflaţiei ar trebui să ajungă la 11,8% în 2022, la 10,2% în 2023, înainte de a scădea la 6,8% în 2024, estimează Comisia Europeană.

Se preconizează că deficitul public general al României va scădea la 6,5% din PIB în 2022, faţă de 7,1% în 2021. Veniturile vor beneficia de o creştere solidă a PIB-ului nominal şi de veniturile fiscale şi nefiscale solide legate de energie. În ceea ce priveşte cheltuielile, se preconizează că investiţiile publice vor fi mai mari decât în 2021, în timp ce salariile din sectorul public, asistenţa socială şi achiziţiile publice vor creşte mai lent decât PIB-ul nominal. Previziunile iau în considerare măsurile de atenuare a impactului economic şi social al preţurilor ridicate la energie adoptate în aprilie (cupoane alimentare, subvenţii pentru combustibil) şi iulie (creşteri ale salariilor din sectorul public, plată unică pentru pensionari), modificarea codului fiscal şi schema de compensare pentru a face faţă creşterii preţurilor la energie până în august 2023 (care se preconizează că va avea un impact bugetar uşor pozitiv, excluzând măsurile de sprijin economic deja menţionate). Impactul pozitiv asupra veniturilor datorat creşterii ridicate a PIB-ului nominal şi al reformei administraţiei fiscale asupra colectării impozitelor, cuprinse în PNRR, a compensat parţial presiunile în creştere asupra deficitului cauzate de măsurile de sprijin economic şi social şi de creşterea plăţilor de dobânzi ca urmare a deteriorării accesului pe piaţă.

Se preconizează că deficitul va scădea la aproximativ 5,0 % din PIB în 2023, în principal datorită unei scăderi a cheltuielilor curente ca pondere în PIB (ca urmare a întreruperii majorităţii măsurilor economice şi sociale puse în aplicare în 2022, aproximativ 0,5 p.p. din PIB), precum şi datorită efectului stabilizatorilor automaţi, deoarece se preconizează că creşterea economică nominală va fi în continuare ridicată. Se preconizează că cheltuielile de capital vor creşte într-un ritm susţinut datorită punerii în aplicare a PNRR, precum şi a altor investiţii finanţate la nivel naţional. În 2024, se preconizează că deficitul va scădea la 4,8% din PIB.

Se preconizează că datoria publică generală va scădea la 47,9% din PIB în 2022, la 47,3% în 2023, înainte de a creşte la 47,6% în 2024.

Riscurile la adresa previziunilor fiscale sunt înclinate în sens descendent. Incertitudinea în ceea ce priveşte impactul net final al măsurilor privind energia, creşterea mai mică a PIB-ului şi ciclul electoral, cu alegeri în 2024, ar putea duce la deficite bugetare mai mari.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. La o inflatie de 15 - 20 % este,

    frectie la piciorul de lemn 

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro
Gala Regista 2023

Curs valutar BNR

07 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9022
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5747
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9405
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4884
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3601

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro