În republica bananieră România...Exogenul a dat, exogenul a luat, exogenul fie lăudat!

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 07 mai 2018

Exogenul a dat, exogenul a luat, exogenul fie lăudat!
  • document ataşat Grafice
    apasă aici pentru a descărca.
    Călin Rechea

    Îndemnul "Mircea, fă-te că lucrezi!", din zilele aşa-numitei revoluţii din decembrie 1989, a fost repus în scenă zilele trecute sub conducerea unui nou "regizor".

    Este vorba, desigur, despre întâlnirea dintre guvernatorul BNR Mugur Isărescu, şi o "delegaţie" guvernamentală condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, alături de care s-a aflat premierul Viorica Dăncilă.

    Surse din interiorul PSD, citate de ziare.com, au susţinut că, "la întâlnirea cu guvernatorul BNR, Liviu Dragnea a părut că se află în căutarea unei soluţii de ieşire, acesta părând dezorientat, neaşteptându-se ca deciziile sale să producă astfel de efecte în economie".

    După întâlnire, în faţa camerelor de luat vederi Liviu Drag­nea a afişat o atitudine radical diferită şi a subliniat că inflaţia are cauze exogene, aflate dincolo de puterea de influenţă a BNR sau a guvernului. În plus, guvernul şi BNR şi-au manifestat "hotărârea" de a colabora pentru "propăşirea" economică a României, fiind dat uitării conflictul din ultima perioadă.

    Cauzele exogene sunt "învinovăţite" şi în scrisoarea trimisă de guvernatorul BNR Mugur Isărescu preşedintelui Camerei Deputaţilor, unde se arată că "majorarea ratei anuale a inflaţiei a fost generată îndeosebi de factori exogeni, tranzitorii şi statistici" (vezi schimbul de opinii din insertul de mai jos).

    Cei doi reprezentanţi ai BNR au mers şi cu grafice în faţa guvernului, după cum se arată în presă, însă a lipsit, probabil, cel care arată o comparaţie a dinamicii PIB-ului şi a masei monetare în sens restrâns (M1) (vezi graficul 1).

    Conform datelor oficiale, masa monetară M1 a crescut de 2,6 ori din 2007 până la sfârşitul anului trecut, în condiţiile în care numerarul din circulaţie a crescut de aproape 3 ori, pe fondul unei creşteri a PIB-ului nominal de circa 2 ori.

    Creşterea masei monetare s-a accelerat din 2012, când PIB-ul real exprimat în preţuri ale anului 2000 era încă sub nivelul din 2008, pe care l-a atins în 2014.

    În condiţiile în care PIB-ul real a crescut cu circa 27% între 2007 şi 2017, iar numerarul din circulaţie a crescut cu aproape 200%, oare chiar nu se poate vorbi deloc şi despre influenţa factorilor monetari în "stimularea" creşterii preţurilor?

    La ieşirea din recesiune, în 2011, nivelul mediu al dobânzilor depăşea 6%, în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor guvernamentale de 10 ani era aproape de 8%, iar dobânda de politică monetară de 6% (vezi graficul 2).

    Declinul accelerat care a urmat a avut la bază o importantă componentă exogenă, respectiv angajarea BCE pe calea dobânzilor negative şi a tiparniţei. Atunci "exogenul" era bun, dar, din păcate, nu a primit "recunoaşterea" cuvenită nici la nivelul BNR şi nici la cel guvernamental.

    Oare care dobândă ar fi mai "potrivită" României, din punct de vedere al structurii sale economice şi a politicilor guvernamentale, una de 6% sau una de 2%?

    În plus, dacă factorii exogeni au o influenţă aşa de mare asupra indicatorilor economici utilizaţi în stabilirea politicii monetare, iar o bancă centrală îi foloseşte ca argument pentru ratarea ţintei de inflaţie, atunci nu se poate spune că modelele macroeconomice nu sunt doar inutile, ci chiar dăunătoare?

    După ce a negat, în scrisoarea trimisă guvernatorului BNR, că "puseul inflaţionist apare din cauza politicilor fiscale şi de venituri", preşedintele Camerei Deputaţilor susţine că "la nivelul cetăţeanului obişnuit nu se resimte inflaţia calculată pe baza IPC, ci inflaţia medie", iar aceasta a fost de 1,1% în 2017, conform datelor de la Eurostat, estimate pe baza metodologiei UE.

    Dincolo de preferinţa pentru inflaţia medie de la Eurostat, care este cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât media de la INS, afirmaţia lui Liviu Dragnea nu are sens din punct de vedere economic.

    "Resimţirea inflaţiei medii" se află în categoria celor două familii care consumă, în medie, o găină la masă, în condiţiile în care una dintre familii are două găini, iar cealaltă nu are niciuna, adică a utilizării datelor statistice pentru manipularea populaţiei.

    Nu, cetăţenii nu resimt inflaţia medie şi nu resimt, probabil, nici măcar inflaţia oficială, care a fost de 3,3% în decembrie 2007.

    În acest sens, un exemplu a fost oferit recent de un jurnalist de la Capital, care a mers la acelaşi supermarket cu o chitanţă veche de un an şi cumpărat aceleaşi lucruri, însă a plătit cu peste 20% mai mult.

    Mai mult, Liviu Dragnea afirmă că "inflaţia calculată de BNR are un puternic caracter statistic, care compară indicele preţurilor constante cu bază fixă din perioada actuală cu cel din aceeaşi perioadă a anului anterior".

    Dar inflaţia "oficială" nu este calculată de BNR, ci de INS (n.a. pe site-ul instituţiei se găseşte şi metodologia de calcul), iar datele sunt preluate la nivelul băncii centrale nu doar pentru includerea în modelul de ţintire a inflaţiei, ci şi pentru prognozele pe termen scurt şi mediu.

    Da, inflaţia medie este unul dintre criteriile de convergenţă nominală la zona euro, însă pentru ţintirea inflaţiei se utilizează rata anuală a inflaţiei, pentru că aceasta reflectă pierderea puterii de cumpărare a populaţiei.

    Acesta este şi motivul pentru care BNR spune în scrisoare că "a optat pentru folosirea ratei anuale a inflaţiei deoarece indicatorul permite observarea continuă a inflaţiei în raport cu ţinta, iar ceea ce resimte cetăţeanul obişnuit este mai curând inflaţia IPC, nu cea determinată conform metodologiei Eurostat".

    În scrisoarea guvernatorului BNR se arată că "o eventuală intervenţie asupra cursului de schimb nu numai că s-ar dovedi nesustenabilă şi ar duce la pierderea inutilă a rezervei valutare, dar ar afecta şi credibilitatea băncii centrale".

    Dar mai există credibilitate a instituţii monetare a statului român care să fie afectată, când nu a existat niciun fel de asumare a responsabilităţii pentru efectele politicii monetare şi de supraveghere bancară până în prezent?

    Când spune în scrisoare că "indiferent de nivelul cererii excedentare, simpla sa existenţă reclamă un management economic prudent, care să se bazeze pe politici anti-ciclice", deoarece "politicile pro-ciclice din partea autorităţilor publice nu fac decât să adâncească dezechilibrele", s-a referit oare guvernatorul Isărescu doar la politicile guvernamentale?

    Probabil, însă BNR nu trebuie să uite că politica sa monetară a avut acelaşi caracter, în condiţiile în care estimările instituţiei, publicate în rapoartele periodice asupra inflaţiei, arată că output-gap-ul (n.a. diferenţa dintre PIB-ul actual şi cel potenţial) a intrat în teritoriu pozitiv în urmă cu peste trei ani şi de atunci creşte mereu.

    Cu câteva zile înainte de întâlnirea de la Palatul Parlamentului, guvernatorul Mugur Isărescu a participat la o conferinţă în capitala Bulgariei, unde a declarat că "ar fi păcat să nu se facă reformele necesare atât timp cât există o fereastră de oportunitate, după cum accentuează organizaţiile financiare internaţionale şi instituţiile europene de specialitate, inclusiv BCE", în condiţiile în care "o încetinire a activităţii economice este inevitabilă şi ar fi înţelept ca în acel moment să dispunem de un spaţiu de manevră şi de o economie cât mai robustă".

    Mare păcat, într-adevăr, însă reformele structurale au fost întârziate sau pur şi simplu nu s-au făcut tocmai pe fondul politicii monetare ultrarelaxate, care au permis şi politicienilor să se "relaxeze" şi să uite de necesitatea lor, în condiţiile în care era evident că o economie robus­tă nu se construieşte cu dobânzi aproape de zero sau prin tipărire.

    Conducătorul BNR a amintit şi de "cea mai mare ajustare a creditelor neperformante din Europa într-o perioadă relativ redusă de timp" din sistemul nostru bancar. Conform datelor prezentate de Mugur Isărescu, rata creditelor neperformante a scăzut până la 6,4% în 2017, de la 22% în 2013, pe fondul măsurilor directe de supraveghere şi a facilităţilor fiscale pentru dezvoltarea unei pieţe secundare a creditelor neperformante.

    Ce nu a amintit guvernatorul BNR este că debitorii au rămas la fel de îndatoraţi, în condiţiile în care numărul cazurilor de dare în plată este extrem de redus, deoarece ei nu beneficiază de posibilitatea înfiinţării unor "vehicule financiare" care să îi ajute.

    Mugur Isărescu a mai declarat că o evoluţie favorabilă în sectorul bancar a fost şi creşterea puternică a ponderii creditelor acordate în moneda naţională, de la circa o treime înainte de criză, până la circa două treimi în prezent, fenomen care "a redus riscul de contagiune şi a îmbunătăţit mecanismul de transmisie al politicii monetare".

    Din nou, participanţilor la conferinţă nu li s-a expus nici groaza cu care privesc debitorii creşterea explozivă a dobânzilor de referinţă de pe piaţa interbancară. Strânşi între rate tot mai mari şi inflaţie, debitorii, mai ales cei care au "beneficiat" de programul Prima Casă, se "încălzesc", probabil, cu gândul că sunt feriţi de contagiune. Ei ar face bine să acumuleze această "căldură" şi pentru iarna viitoare, mai ales că dobânzile mai au mult de urcat până la aşa-numita normalizare.

    În cursurile de ştiinţe politice, termenul "republică bananieră" descrie o ţară instabilă a cărei economie este dependentă de exportul unui singur produs sau a unui număr restrâns de materii prime, după cum scrie Wikipedia.

    Tot enciclopedia online arată că, privită din punct de vedere al structurii economice, "republica bananieră este o ţară unde domină capitalismul de stat, iar economia funcţionează ca o întreprindere privată de care profită exclusiv clasa conducătoare".

    Exploatarea resurselor şi a forţei de muncă se face, de obicei, pe baza complicităţii dintre stat şi monopolurile economice favorizate, iar profitul este considerat proprietate privată, în timp ce responsabilitatea pentru datoriile acumulate este "transferată" bugetului public, conform definiţiei din Wikipedia.

    Poate că economia noastră nu depinde de exportul unui produs sau a unui număr restrâns de materii prime, însă România este unul dintre cei mai mari exportatori de banane din UE, după cum arată mai multe articole din presa online în ultimii ani.

    Iar din punct de vedere al caracterizării referitoare la "capitalismul de stat", oare nu se potriveşte definiţia "republicii bananiere" ca o mănuşă şi la noi?

    Aceasta este "construcţia" realizată în cei aproape 30 de ani care au trecut de la "revoluţia" din decembrie 1989, iar scopul reuniunii pare să fi fost nimic altceva decât confirmarea unui proverb care îşi are originea în scrierile istoricului roman Tacit: "succesul are mulţi părinţi, eşecul este orfan".

    Cu toate acestea, atât Liviu Drag­nea, cât şi Mugur Isărescu au ieşit zâmbitori de la întâlnire. De ce? Pentru că ştiu deja pe cine să dea vina şi ştiu că nu ei vor plăti pentru mix-ul dezastruos al politicilor macroeconomice promovate, la fel cum nu a plătit nimeni dintre cei aflaţi vremelnic în poziţii de autoritate în ultimele decenii.

    ÎNTRE DEZVINOVĂŢIRI PARALELE

    Liviu Dragnea, în scrisoarea către Isărescu

    - Politica monetară, atribuţia exclusivă a BNR, reprezintă o componentă esenţială a mix-ului de politici macroeconomice promovat pentru asigurarea unei dezvoltări economice accelerate, dar sustenabile şi de durată;

    - Politica monetară trebuie să se armonizeze cu politicile guvernamentale, iar măsurile adoptate de la începutul anului nu reprezintă cea mai potrivită cale de coordonare a politicilor macroeconomice;

    - Politica monetară trebuie configurată în raport cu politicile guvernamentale stabilite prin programul de guvernare, fără a se pune semnul întrebării asupra capacităţii guvernului de a implementa măsurile asumate;

    - Membrii CA al BNR induc la nivelul mediului economic o stare de neîncredere în guvern, iar majorarea ratei dobânzii bazată pe suspiciuni cu privire la activitatea guvernului nu reprezintă o politică monetară corectă;

    - Opinia CA al BNR, conform căreia se trenează redresarea absorbţiei fondurilor europene, este eronată şi în totală discordanţă cu realizările din 2017 şi angajamentele guvernului pentru anul în curs;

    - România a arătat un tablou macroeconomic sustenabil în 2017, iar principalii indicatori macroeconomici au fost sustenabili;

    - Se consideră în mod eronat că puseul inflaţionist apare din cauza politicilor fiscale şi de venituri, în condiţiile în care inflaţia calculată de BNR are un puternic caracter statistic, care compară indicele preţurilor constante cu bază fixă din perioada actuală cu cel din aceeaşi perioadă a anului anterior;

    - Principalele cauze care au determinat inflaţia nu ţin de acţiunea guvernamentală, în condiţiile în care în economie există o referinţă aproape generală a preţurilor la euro; inflaţia se modifică în funcţie de cursul de schimb, iar politica de curs nu este a guvernului;

    - Majorările succesive ale ratei dobânzii de politică monetară sunt de natură a afecta încrederea în mediul economic românesc;

    - În alte ţări cum sunt Cehia, Polonia sau Ungaria, care au un excedent de cerere asemănător României, fie nu s-a modificat dobânda de politică monetară, fie aceasta a crescut marginal, asigurând astfel condiţii de dezvoltare a mediului de afaceri şi economiei; inflaţia a crescut consis­tent şi în aceste ţări, în schimb băncile centrale cooperează cu guvernele pentru atingerea unor ţinte comune;

    - Realizarea prevederilor bugetare şi a angajamentelor din Programul de Guvernare depind într-o bună măsură şi de politica monetară, iar de aceea este important dialogul între instituţiile implicate.

    ________________

    Mugur Isărescu, în răspunsul către Dragnea

    - Obiectivul de stabilitate a preţurilor a fost atins în 2017;

    - Deciziile CA al BNR au vizat ajustarea conduitei politicii monetare în contextul creşterii semnificative şi rapide a inflaţiei;

    - Lipsa de reacţie a BNR ar fi condus la ancorarea aşteptărilor inflaţioniste la un nou nivel, crescut, deoarece agenţii economici ar fi interpretat lipsa de reacţie a BNR ca pe o acceptare tacită a noului nivel al inflaţiei;

    - Ar fi crescut riscul deprecierii leului, care poate genera noi presiuni inflaţioniste, deoarece BNR nu poate contracara în orice condiţii presiunile de pe piaţa valutară, mai ales dacă acestea sunt însoţite de schimbarea percepţiei investitorilor;

    - Majorarea ratei anuale a inflaţiei a fost generată îndeosebi de factori exogeni, tranzitorii şi statistici;

    - Creşterile lunare ale preţurilor reflectă şi factori inflaţionişti fundamentali, cum sunt acumularea presiunilor inflaţioniste pe partea cererii, creşterea costurilor salariale şi anticipaţii inflaţioniste sporite pe termen scurt;

    - Măsurile adoptate de BNR reprezintă singura reacţie corectă, justificată şi proporţională cu ameninţările inflaţioniste şi cu dezechilibrele în creştere din economie;

    - Împărtăşim punctul de vedere al unei bune îmbinări între politica monetară şi politica economică a guvernului;

    - Inflaţia şi cursul de schimb reprezintă simptome ale calităţii mix-ului de politici economice, iar lanţul cauzal excedent de cerere - deficit bugetar - deficit de cont curent - deprecierea cursului - inflaţie trebuie privit în corelaţie nu numai cu politica monetară, dar şi cu politica guvernamentală fiscal-bugetară şi a veniturilor;

    - Gestionarea integrală a cererii agregate de către BNR presupune utilizarea mai intensă a instrumentelor de politică monetară, ceea ce ar implica o majorare mai accentuată a ratei dobânzii, deoarece folosirea unor ins­trumente macroprudenţiale, pentru restrângerea cererii prin comprimarea creditului, nu este suficientă;

    - O eventuală intervenţie asupra cursului de schimb nu numai că s-ar dovedi nesustenabilă şi ar duce la pierderea inutilă a rezervei valutare, dar ar afecta şi credibilitatea băncii centrale;

    - Situaţia din România este diferită de cea din Cehia, Polonia sau Ungaria, în condiţiile în care rata inflaţiei se află în intervalul ţintit (în principal datorită unor politici bugetare prudente), iar presiunile sunt de apreciere a monedelor naţionale, spre deosebire de România, unde presiunile sunt de depreciere;

    - Semnalarea riscurilor la adresa echilibrelor din economie nu echivalează cu exprimarea unor suspiciuni privind politica guvernului;

    - BNR a optat pentru folosirea ratei anuale a inflaţiei deoarece indicatorul permite observarea continuă a inflaţiei în raport cu ţinta, iar ceea ce resimte cetăţeanul obişnuit este mai curând inflaţia IPC, nu cea determinată conform metodologiei Eurostat;

    - Excedentul de cerere este o mărime neobservabilă şi este justificată abordarea mai prudentă a acestui parametru, deoarece atunci când efectele sale se manifestă prin inflaţie şi deficit extern este prea târziu pentru o acţiune eficientă a autorităţii monetare;

    - Indiferent de nivelul cererii excedentare, simpla sa existenţă reclamă un management economic prudent, care să se bazeze pe politici anti-ciclice, iar politicile pro-ciclice din partea autorităţilor publice nu fac decât să adâncească dezechilibrele;

    - În acest context, măsurile luate de BNR au avut ca obiectiv minimizarea riscurilor unei eventuale ajustări forţate când ciclul economic va intra pe panta negativă.

    Opinia Cititorului ( 14 )

    1. perfect articolul in afara de asa zisa revolutie. Nu nuitati ca au murit 1200 de oameni. Ei nu au murit asa zis ci definitv

      XAU = ZL

      Adică Xau să fie cu câți bani rămâne muncitorul după o zi de lucru în mână, intelectualul să fie mai bine plătit. 

      Băncile au făcut referire la aur imaginar referire, azi nici măcar la el. 

      Ziua de lucru să fie universală în Europa și pe Glob, Drepturile omului ar trebui să militeze pentru asta dacă nu sunt vândute. 

      Ce rost a avut să se întâlnească Dragnea cu Isărescu dacă vin multinaționalele si spun că prețul motorinei e 6 , peste o lună 7, peste trei luni 10 lei; zaharul tot același ritm? 

      Uniunea Europeană a avut grijă să nu mai producem nimic în țară. Faraoni, sultani, țari au avut nevoie de oameni dar nu si UE. Canal D sâmbătă a încercat să arate vag ca UE ne-a luat tinerii la muncă s-au i-a înnebunit, terenurile la străini etc. 

      Ue a crezut că rețetă succesului este să produci caș în Franța și să îl vinzi în România? A mers 30 de ani acum parizienii vor alte piețe de desfacere.

      Capital -Karl Marx este o capodoperă si nici o editură din țară nu s-a gândit să o reediteze la 200 de ani de la nașterea lui? E o carte interzisa? 

      Capitalismul de stat e rezultatul faptului ca imediat dupa '89 nu nu a exisat o clasa bogata puternica care sa tina in frau si sa controleze structura politica si serviciile.

      In aceste conditii politicienii si serviciile au "ajutat" statul sa lucreze in favoarea lor si va fi foarte greu sa se schimbe ceva intr-un interval de timp rezonabil. 

      1. Ba da! Inca o "revolutie". 

      Cand la inflatie 5 stai cu dobanzile jos fara sa ai explicatii mai esti independent ? Sa fim seriosi...Ca sa citez din dl Radulescu 5-6 lei pe euro e foarte posibil...

      Cateodata un "nu" devine pozitiv.

      ..... În plus, dacă factorii exogeni au o influenţă aşa de mare asupra indicatorilor economici utilizaţi în stabilirea politicii monetare, iar o bancă centrală îi foloseşte ca argument pentru ratarea ţintei de inflaţie, atunci nu se poate spune că modelele macroeconomice nu sunt doar inutile, ci chiar dăunătoare?..... 

      Mai concret: În plus, dacă factorii exogeni au o influenţă aşa de mare asupra indicatorilor economici utilizaţi în stabilirea politicii monetare, iar o bancă centrală îi foloseşte ca argument pentru ratarea ţintei de inflaţie, atunci nu se poate spune că modelele macroeconomice nu sunt nu doar inutile, ci chiar dăunătoare? 

      1. Poti face modelul astfel incat exogenul sa fie mereu de vina :) A se vedea citatul din dl Vasilescu ,, nu BNR a ratat tinta ci economia romaneasca ,, :))) Depinde cum definim exogen :) dar pana la urma trebuie sa traga frana cineva altfel ....

      Exogenul a dat, exogenul a luat, Make a desenat, fie Make lăudat! 

      Orice s-ar spune, la desenat, Make se pricepe. 

      Pe cand un astfel de autoportret? 

      1. Curaj Make! sigur vei iesi un pic mai frumos decat Iohannis. 

        Iohannis o sa-l ia pe Make pe post de make-up. 

      ... fie si doar pentru remarca asta: "la întâlnirea cu guvernatorul BNR, Liviu Dragnea a părut că se află în căutarea unei soluţii de ieşire, acesta părând dezorientat, neaşteptându-se ca deciziile sale să producă astfel de efecte în economie"

      Am si o sugestie pentru autor. 

      Scrie urmatoarea fraza: "În cursurile de ştiinţe politice, termenul "republică bananieră" descrie o ţară instabilă a cărei economie este dependentă de exportul unui singur produs sau a unui număr restrâns de materii prime, după cum scrie Wikipedia."

      Ar fi bine sa se hotarasca: "republica bananiera" are a defintie "în cursurile de ştiinţe politice" sau în Wikipedia ? :-( 

      vindecati fiintele care sufera!

      1. La Lucerna in elvetia romanasii furara pe turisti care se holbau la o sculptura despre niste lei. Painting nu e ei cei Mai buni pretini ai lu Dom Guvernator. Uite asa scade presiune pe Leu si creste aportu valutar

        Cu ce? 

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Dtlawyers
    BTPay
    GRAMPET GROUP
    ifep.ro
    UNNPR
    Hidroelectrica
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    03 Dec. 2021
    Euro (EUR)Euro4.9487
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3767
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7595
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8121
    Gram de aur (XAU)Gram de aur249.2179

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Bursele din regiune
    romaniansmartcity.ro
    Cotaţii fonduri mutuale
    Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
    Pagini Aurii
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro