Conferinţa BURSA “Energia în priză”Conferinţa BURSA “Energia în priză”

În timp ce dădea mâna cu Klaus Iohannis, Donald Trump s-a supărat pe Danemarca pentru că nu i-a vândut Groenlanda, s-a răţoit la Europa că nu s-a purtat frumos cu Marea Britanie şi a chemat Rusia în G8

George Marinescu
Ziarul BURSA #Internaţional /

În timp ce dădea mâna cu Klaus Iohannis, Donald Trump s-a supărat pe Danemarca pentru că nu i-a vândut Groenlanda, s-a răţoit la Europa că nu s-a purtat frumos cu Marea Britanie şi a chemat Rusia în G8

Declaraţia de la Washington clarifică politica externă a României  

Iulian Fota: "Este pentru prima dată când văd o declaraţie româno-americană cu valenţe anti-chinezeşti" Deputatul Virgil Popescu: "Societatea Naţională Nuclear Electrica poate construi singură Unitatea 3"

Iulian Chifu: "Retragerea ExxonMobil ar fi un semnal negativ cu privire la mediul investiţional din ţara noastră"

Sorin Roşca Stănescu: "Dacă se va întâmpla ceea ce a oferit Klaus Iohannis, vom pierde zeci de miliarde de euro în următorii ani"

Întâlnirea la nivel înalt care a avut loc la Washington şi semnarea declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic de către pre­şedinţii Klaus Iohannis şi Donald Trump a iscat mai multe controverse prin tematica abordată şi prin noua poziţionare a ţării noastre în politica externă.

La aceste controverse au contribuit şi declaraţiile ulterioare ale pre­şedintelui american, referitoare la recooptarea Rusiei în domeniul colaborării economice şi revenirea la formatul G8, precum şi la relaţiile cu China, care sunt în impas şi din cauza implementării tehnologiei 5G pe tehnica şi aparatura produse în ţara asiatică.

În privinţa ţării noastre, cele mai importante aspecte discutate de Iohannis cu Trump sunt cele la care ne-am referit anterior, în ediţia de marţi, 20 august: securitatea energetică a ţării noastre prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, creşterea efectivelor militare americane din România, programul Visa Waiver, implementarea tehnologiei 5G şi statul de drept.

Referitor la securitatea energetică, în declaraţie se arată: "România şi Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate naţională. Subliniem opoziţia noastră faţă de Nord Stream 2 şi alte proiecte care îi fac pe aliaţii şi partenerii noştri dependenţi energetic faţă de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potenţialul de a creşte prosperitatea statelor noastre, precum şi de a întări securitatea energetică a Europei. România şi Statele Unite vor analiza modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări.

Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile".

Mai mult, pentru a sprijini investitorii din acest domeniu, partenerii americani se oferă să ne ajute să creăm un climat investiţional care să ofere transparenţă, predictibilitate şi stabilitate.

Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Americanii ne reamintesc un lucru pe care îl ştiam şi noi: securitatea energetică este o componentă a securităţii naţionale. Acest lucru a fost aplicat în vremea mandatelor preşedintelui Traian Băsescu, dar, ulterior, energia a suferit din cauza deciziilor proaste ale guvernelor care s-au succedat din 2014 încoace. În urmă cu două luni, ţara noastră nu avea o strategie energetică, iar noi nu ştim cum vrem să ne dezvoltăm energetic şi ce mix dorim să facem".

Domnia sa consideră că, pentru a avea o securitate energetică, este nevoie de îndeplinirea mai multor factori:

- clarificarea mixului energetic pe care dorim să îl avem;

- autorităţile să se decidă dacă vor gazele naturale din Marea Neagră, iar după terminarea explorării să creeze condiţiile necesare exploatării lor de către partenerii americani;

- găsirea unei modalităţi de ţinere sub control a importului de gaze de la compania Gazprom.

Securitatea energetică, asigurată de exploatarea gazelor din Marea Neagră

Referitor la exploatarea gazelor din Marea Neagră, liberalul Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei pentru Indus­trii şi Servicii din Camera Deputaţilor, ne-a spus: "Va fi o mare pierdere dacă ExxonMobil renunţă la investiţiile din Marea Neagră. Ar fi un semnal foarte prost privind climatul investiţional din România".

El a menţionat că principalele probleme în demararea exploatărilor au fost generate de legislaţia actuală, care nu oferă predictibilitate şi stabilitate, nu atrage investitorii şi nu este bine făcută.

Deputatul liberal a precizat: "Anul trecut, la aprobarea legii privind explorările şi exploatările din perimetrele offshore din Marea Neagră, am introdus clauze de stabilitate şi predictibilitate menite să îi convingă pe investitorii stră­ini să demareze proiectele privind gazele naturale din zonele respective. Apoi ne-am trezit cu OUG 114/2018, care a schimbat ceea ce se aprobase în Parlament. Principalul efect al aprobării ordonanţei respective a fost dublarea importului de gaze naturale din Federaţia Rusă. Practic, prin acel act normativ, guvernarea PSD-ALDE a transformat România dintr-o ţară aproape independentă într-una dependentă de gazul rusesc. De aceea, ordonanţa respectivă trebuie modificată urgent, pentru că trebuie să facem totul pentru a deveni independenţi energetic".

Nu de aceeaşi părere este analistul politic Sorin Roşca Stănescu, ce susţine că preşedintele Klaus Iohannis a oferit la Washington gazele naturale din Marea Neagră fără să primească în schimb ceva concret din partea omologului său american, Donald Trump.

Sorin Roşca Stănescu ne-a spus: "Preşedintele Klaus Iohannis a inversat pur şi simplu logica lucrurilor. El a declarat, la întâlnirea cu reprezentanţii mass-media pe care a avut-o înainte de plecarea în SUA, că se duce la Washing­ton pentru a-l ruga pe Trump să intervină ca ExxonMobil să investească în extracţia de gaze naturale din Marea Neagră şi că este pregătit să ofere schimbarea legii offshore în favoarea companiei respective. O astfel de situaţie este comică şi tragică totodată. În momentul în care oferi ceva, nu te duci să te rogi să ţi se dea. Klaus Iohannis, în numele României, a oferit o bogăţie - gazele naturale din Marea Neagră - şi o umilinţă din partea Parlamentului şi Guvernului, şi nu a obţinut decât o bătaie pe umăr din partea lui Donald Trump. Dacă se va întâmpla ceea ce a oferit Klaus Iohannis, vom pierde zeci de miliarde de euro în următorii ani".

Stănescu susţine că în privinţa modificării legislaţiei pentru sprijinirea in­vestiţiilor din energie, nu va fi vorba de nicio consultanţă din partea americanilor, ci doar despre indicaţiile pe care Klaus Iohannis le va primi de la aceştia. El a precizat: "Cât timp interesele SUA vor coincide cu cele ale Germaniei şi Franţei, nu vor fi probleme, dar dacă interesele americanilor vor intra în coliziune cu cele ale blocului economic franco-german, Iohannis va fi pus în dificultate şi nu va putea să îşi îndeplinească promisiunile.

În acest moment, interesul României este să nu se facă proiectul Northstream 2, dar acesta va fi realizat pentru că Germania şi Rusia doresc să îl pună în practică".

Situaţia politică din Cipru poate influenţa o decizie pozitivă a Exxon privind investiţia din Marea Neagră

În schimb, analistul politic şi militar Iulian Chifu susţine că este vital ca gigantul ExxonMobil să rămână în proiectul cu OMV Petrom din ţara noastră. Domnia sa ne-a spus: "În ceea ce priveşte componenta energetică şi exploatarea perimetrelor offshore din Marea Neagră, SUA are interes pentru balansarea lucrurilor. ExxonMobil este o companie multinaţională, dar reclamă participarea şi prezenţa americană în zonele unde îşi desfăşoară activitatea, inclusiv în perimetrele noi din Cipru. Acolo sunt probleme privind influenţa Turciei cu privire la partea de nord a insulei, iar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii sale Exxon ar avea nevoie de prezenţa flotei americane care să îi apere interesele economice din Cipru. Americanii au astfel mijlocul prin care pot întoarce decizia companiei ExxonMobil cu privire la exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră sau prin care pot implementa o formulă de transfer a activităţii din ţara noastră către o altă companie din SUA, din acest domeniu. Investiţia Exxon reprezintă în sine o formulă de descurajare, în aceste momente, când există interferenţe în zonă, atât din punct de vedere militar, cât şi energetic - în zona economică exclusivă a ţării noastre din Marea Neagră - din partea Federaţiei Ruse, interferenţe care ar avea drept scop împiedicara exploatării gazelor naturale din perimetrele offshore. Ideea de a aduce un alt investitor care să intre în coliziune cu interesele geostrategice ale americanilor nu este în interesul Ro­mâniei. După ce am alungat compania Chevron, retragerea ExxonMobil ar fi un semnal negativ cu privire la mediul investiţional din ţara noastră. Prezenţa companiilor multinaţionale în ţara noastră este un element în sine de descurajare a unor agresiuni externe".

Legat de modificarea legislaţiei privind investiţiile din domeniul energiei, el a menţionat că o colaborare cu partenerii americani este în interesul ambelor state.

Iulian Chifu a precizat: "Vorbim despre investiţii foarte mari, despre o anumită tehnologie pentru forajul şi extracţia din ape adânci pe care nu o au foarte multe ţări şi vorbim totodată despre o investiţie în securitate. Suma tuturor acestor elemente trebuie cântărită de Ro­mânia, la nivelul componenţei executive şi legislative".

Negocieri fără mandat privind efectivele militare

În cadrul discuţiilor de la Washington a fost ridicată, conform declaraţiilor ulterioare ale preşedintelui Klaus Iohannis, şi problema creşterii efectivelor militare americane din ţara noastră, fără însă a se lua o decizie cu privire la acest aspect.

Cu toate acestea, în Declaraţia Comună a celor doi preşedinţi, se arată: "(...)vom crea noi oportunităţi (...) pentru creşterea securităţii, ca să răspundem mai bine provocărilor şi responsabilităţilor globale pe care le împărtăşim. Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forţelor noastre armate şi pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităţilor. Militarii noştri acţionează umăr la umăr pentru apărarea libertăţii şi în vederea consolidării posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică".

Referitor la acest aspect, fostul consilier prezidenţial din perioada 2009-2014, Iulian Fota ne-a spus: "Ar trebui să ştim despre ce fel de creştere a efectivelor militare americane este vorba. Preşedintele Klaus Iohannis, într-o declaraţie recentă, a vorbit despre zeci de ofiţeri americani, care vor fi încadraţi în structura multinaţională ce va fi cantonată în ţara noastră, iar acest lucru a fost discutat anterior la summit-urile NATO, iar americanii şi-ar respecta astfel obligaţiile asumate anterior. Dacă ar fi vorba despre o creştere de câteva sute de soldaţi, atunci ar fi vorba despre o situaţie nouă şi abia atunci s-ar putea discuta despre riscurile de securitate".

Analistul politic Iulian Chifu consideră că Declaraţia Comună reprezintă "o abordare integrată a tuturor componentelor incluse în Parteneriatul Strategic pe care îl avem cu SUA". Conform domniei sale, actul conţine referiri la componenta militară, rezultată din parteneriatul NATO şi din prezenţa bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu şi Câmpia Turzii, şi la componenta de securitate energetică şi componenta de securitate informatică, ca elemente ale securităţii naţionale.

În schimb, Sorin Roşca Stănescu afirmă că preşedintele Klaus Iohannis nu a avut mandat ca să negocieze o creştere a efectivelor militare americane cantonate în ţara noastră. Domnia sa a precizat: "Menţionez că aproape 30.000 de soldaţi ai SUA vor trebui să părăsească Germania, care refuză să plătească costurile întreţinerii acestor trupe. Klaus Iohannis a oferit primirea mai multor militari americani, ceea ce va angrena costuri suplimentare pentru ţara noastră. Deşi staţionarea unui număr mai mare de soldaţi americani prezintă un risc financiar, creşterea efectivelor militare ale SUA din ţara noastră ne ajută cu privire la garantarea securităţii. Dar pentru mărirea acestor efective, Klaus Iohannis nu a avut niciun mandat din partea Parlamentului, care este singura autoritate constituţională abilitată să aprobe mărirea sau diminuarea unor contingente militare staţionate pe teritoriul ţării noastre".

Prima declaraţie comună împotriva intereselor Chinei

Un alt punct important din Declaraţia de la Washington este cel privind tehnologia 5G. În document se arată: "(...)căutăm să evităm riscurile de securitate care însoţesc investiţiile chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G". Mai mult, în acest sens, a fost semnat un memorandum între ambasadorii Hans Klemm şi George Maior cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G, care prevede o evaluare riguroasă a furnizorilor, care nu trebuie să se afle sub controlul vreunui guvernului autohton sau străin, care trebuie să aibă o structură acţionară transparentă şi un comportament corporatist etic.

Referitor la aceste aspecte, fostul consilier prezidenţial Iulian Fota ne-a declarat: "Este o vizită importantă pentru că aduce cadre noi în politica externă, Până acum am discutat despre relaţia cu SUA în context diferit. Este începutul unei noi cooperări cu SUA, o nouă etapă. Este pentru prima dată când văd o declaraţie româno-americană cu valenţe anti-chinezeşti. Mai mult, după întâlnirea dintre cei doi preşedinţi, Donald Trump a vorbit despre necesitatea revenirii la formatul G8, care să includă Rusia, iar în acest moment ţara noastră nu are o strategie privind relaţiile cu Federaţia Rusă, deşi marile puteri - SUA, Germania şi Franţa - crează noi punţi de cooperare cu autorităţile de la Kremlin".

Menţionăm că, în Declaraţia Comună de la Washington, se mai arată: "Ro­mânia şi Statele Unite vor analiza modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile".

Referitor la acest aspect este de notorietate faptul că, în primăvara acestui an, Nuclear Electrica şi China General Nuclear Power au semnat un acord de colaborare privind finalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

În urma Declaraţiei de la Washington, deputatul liberal Virgil Popescu ne-a declarat: "Eu am avut o reacţie tranşantă, imediat după semnarea acordului cu partea chineză, şi l-am întrebat pe ministrul energiei, Anton Anton, despre clauzele acestui document, dar nu am primit niciun răspuns. În condiţiile în care avem un parteneriat strategic cu SUA şi în care firma chineză este acuzată de spionaj, de către autorităţile americane, ar trebui să ştim care sunt termenii acordului şi cum poate fi denunţat acesta. Ministerul Energiei nu ar trebui să se grăbească cu punerea în practică a acestui acord. Eu consider că Societatea Naţională Nuclear Electrica poate construi singură Unitatea 3, pentru că dispune deja de tehnologia achiziţionată de la canadieni".

În legătură cu vizele, "Statele Unite îşi reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA", se arată în Declaraţia comună.

Este o formulare diplomatică, fără asumarea unor termene precise şi în condiţiile în care procesul nu e controlat de Casa Albă, ci de Congresul american. Având în vedere politica anti-imigraţie a preşedintelui Trump, este de aşteptat ca ridicarea vizelor pentru cetăţenii români să mai dureze.

Cât priveşte referirea în Declaraţia comună la lupta anticorupţie şi la statul de drept, aceasta ar putea reprezenta un impuls pentru reluarea luptei anticorupţie, afectată de atacurile coaliţiei PSD-ALDE la instituţii şi legislaţie.

Vizita lui Klaus Iohannis în SUA şi documentul semnat cu preşedintele Donald Trump ar putea un constitui un atu pentru actualul preşedinte al ţării, în obţinerea unui nou mandat la Cotroceni în urma alegerilor prezidenţiale din luna noiembrie.

Trump a criticat UE, afirmând că nu a tratat foarte bine Marea Britanie 

Donald Trump a criticat Uniunea Europeană, apreciind că UE "nu a tratat foarte bine Marea Britanie", şi a declarat că susţine poziţia lui Boris Johnson în privinţa unui Brexit chiar şi fără un acord cu Bruxelles-ul.

Preşedintele SUA a declarat că Uniunea Europeană este un partener "foarte dificil" şi l-a descris pe Jean-Claude Juncker drept "un om dur" şi un "mare negociator".

El l-a numit pe preşedintele Comisiei Europene un "prieten", dar a spus că blocul european este "o afacere grea".

Trump a scris pe pagina sa de Twitter: "Urăsc să vă spun acest lucru, dar relaţia cu Uniunea Europeană este foarte dificilă, din cauza negocierii grele cu Marea Britanie. Negocierile sunt conduce de Jean-Claude, care este un prieten de-al meu, dar este un om dur".

--------------------------

Trump vrea revenirea la G8 prin reîntoarcerea Rusiei

Donald Trump susţine o refacere a G8 (Grupul celor opt cele mai industrializate ţări) prin reintegrarea Rusiei, exclusă din Grup în 2014, marcând astfel o nouă controversă cu aliaţii săi din cadrul actualului Grup - G7, relatează AFP, potrivit News.ro. Trump a declarat presei în timpul întâlnirii cu preşedintele român Klaus Iohannis: "'Cred că ar fi mult mai potrivit să avem Rusia înăuntru. Trebuie să fie G8 pentru că multe lucruri despre care vorbim au legătură cu Rusia''. În plus, acesta a adăugat că "ar putea întru totul să susţină" o întoarcere în G8 a Moscovei, dacă se prezintă o propunere în acest sens.

"Cum ştiţi, mult timp era G8 (...), iar preşedintele Obama nu a vrut Rusia, pentru că s-au arătat mai răi ca el", a mai spus preşedintele SUA.

O întâlnire a membrilor G7 - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite este programată în acest week-end la Biarritz, în sud-vestul Franţei. Summit-ul se anunţă tensionat din cauza dezacordurilor dintre Donald Trump şi aliaţii săi în numeroase dosare - între altele Iran, Siria, Acordul de la Paris pentru lupta împotriva modificărilor cliamtice.

După ce a anexat Crimeea în 2014 şi şi-a arătat susţinerea faţă de separatiştii din estul Ucrainei, Rusia a fost exclusă din G8, care s-a transformat în G7.

La rândul său, Emmanuel Macron aprecia în iunie că "fără progrese clare şi tangibile în procesul de la Minsk" în vederea încetării războiului în estul Ucrainei, "nu poate avea loc o refacere a G8".

Donald Trump este criticat adesea în Statele Unite - inclusiv în tabăra sa - din cauza indulgenţei faţă de Rusia şi Vladimir Putin.

Echipa de campanie a miliardarului american a fost suspectată de complicitate cu Rusia în alegerile prezidenţiale din 2016.

De altfel, guvernul german a transmis miercuri că nu este de acord cu o revenire a Rusiei în G7, sugerată de preşedintele american Donald Trump, care ar putea aduce această chestiune în discuţie şi la summitul G7, relatează agenţiile DPA şi EFE.

Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Sei­bert, a precizat că nu poate fi acceptată reprimirea Rusiei în G7 (G8 în formatul cu Rusia) atât timp cât Rusia a anexat Crimeea şi susţine separatiştii din estul Ucrainei.

Seibert a adăugat că guvernul de la Berlin înţelege că Trump are interesul să discute acest subiect la summitul G7, oficialul german confirmând că tema revenirii Rusiei în G7 va fi abordată dacă preşedintele SUA va propune dezbaterea ei.

--------------------------

Trump a anulat vizita în Danemarca pentru că aceasta nu vrea să îi vândă Groenlanda

Donald Trump nu mai merge în Danemarca pentru vizita oficială programată din timp, după ce s-a supărat pentru că aceasta l-a anunţat că nu intenţionează să îi vândă Groenlanda, teritoriu danez semi-autonom.

"Danemarca este o ţară deosebită cu oameni incredibili, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlandei, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni", a scris Trump pe Twitter, adăugând: "Prim-ministrul a scutit o grămadă de cheltuială şi efort din partea ambelor ţări, exprimându-se atât de direct în această chestiune. Îi mulţumesc pentru asta şi aştept cu nerăbdare să programez o altă vizită în viitorul apropiat".

Donald Trump a semnalat intenţia să cumpere Groenlanda cu câteva zile în urmă, mai întâi în faţa consilierilor, apoi public, dar a precizat că nu este o prioritate a administraţiei.

Pentru SUA, Groenlanda reprezintă o poziţie strategică importantă în Atlantic, americanii având o mică bază aeriană pe insulă.

Răspunsul danezilor a fost concret: Mette Frederiksen, şeful guvernului danez, a apreciat că discuţia privind cumpărarea Groenlandei este absurdă: "Din fericire, vremurile când puteai să cumperi şi să vinzi ţări şi populaţii au trecut. Să ne oprim aici. Lăsând gluma la o parte, am fi bucuroşi să avem o relaţie strategică mai apropiată cu SUA".

Opinia Cititorului ( 6 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Daca nu s-a suparat pe Iohanis sper sa nu fi facut promisiuni in defavoarea statului Roman.Consider ca Danemarca a facut foarte bine si sper ca presedintele iohanis sa nu fie un vanzator si distrugator de tara.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. ... vom avea succesuri multe. Ca si pana acum, de altfel.

      In alta ordine de idei, d-l Stanescu a facut aceasta taioasa, necrutatoare analiza din puscarie (unde daca-mi amintesc bine NU se afla pentru vreun accident de masina), sau intre timp s-a liberat?

      Asta ca sa fie clar cine ne sunt analistii. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Pentru ,,specialistii,, in energie imi permit sa fac cateva precizari.Nu avem strategie energetica din anul 2007.Mix energetic ,in adevaratul sens al cuvantului, nu vom avea atata timp cat decidentii nu vor avea curajul sa regandeaca si sa aprobe un nou mod de organizare al productiei energiei electrice si termice.Cogenerarea/termoficar ea, problema sociala care vizeaza o viata decenta a populatiei, este in insolventa/faliment.Grupurile 3-4 Cernavoda nu vor fi facute niciodata fara ajutor extern, fianciar si tehnologic.Poate faceti un efort si va uitati la Bulgaria care are 13 firme straine care vor sa realizeze centrala de la Belene.Daca securitatea energetica se bazeaza pe gazul natural din Rusia via Ungaria si pe regenerabile, cred ca ar trebui realizata o analiza profunda de catre specialisti din tara (daca mai sunt).Poate ar fi bine sa mai ascultati si de putini specialisti,care mai sunt, in productia energiei electrice si termice si sa mai luati o pauza cu numirile politice in posturi de conducere in productia energiei electrice si termice.Oare cati din cei care isi dau cu parerea prin ziare ,au lucrat macar o zi in productia energiei electrice si termice.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Se pare ca vor sa modifice Legea Offshore, sa re_re_remodifice Ordonanta 114; cica o taxa de 2% din valoarea productiei este excesiva, ca... redeventa este prea mare, cea mai mare din Europa!, ba ca... redeventa este cea mai mica din Europa!, ba ca...

      Afacerea este aruncata, de catre factorii de rasspundere :)), intr-o ceata atit de deasa incit cetateanul se orienteaza pe bijbiite pentru a gasi si merge pe drumul drept.  

      De fapt intrebarea la care trebuie sa i se raspunda cetateanului onest este: Care este cistigul statului din exploatarea acestor resurse, in comparatie cu exploatarea unor resurse similare?; ca doar n-om fi singuri pe lume! Raspunsul exista, dar este important sa-l stie si Iohannis si Dancila si cetateanul onest, ca primii doi, ca si conducatori ai statului, sa n-o ia pe aratura, din nou.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Din fericire pentru ei drumul lor este foarte bun, plin de satisfactii,bani pentru 2-3 generatii de descendenti,case -vile in paradisuri fiscale s.a.Intrebarea este drumul acestui popor care este ?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    ...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
CCIR
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSCEBSMART TRANSFORMATION 2019
Cabinet de avocatTMPS