Spania traversează cea mai gravă vară din acest secol în ceea ce priveşte incendiile forestiere, cu peste 403.000 de hectare de vegetaţie mistuite, doar în ultimele două săptămâni fiind distruse aproape 350.000 de hectare. Valurile de căldură extreme şi seceta persistentă au transformat regiunile nord-vestice - Orense, Zamora şi Leon - în puncte fierbinţi ale catastrofei ecologice. La nivelul Uniunii Europene, bilanţul este şi mai alarmant: peste un milion de hectare au ars în 2025, un record absolut de la începutul statisticilor în 2006, depăşind precedentul din 2017.
• Climatologul: ”Este un avertisment”
Profesorul Javier Martin-Vide, climatolog la Universitatea din Barcelona, avertizează că aceste incendii nu mai sunt o problemă locală, ci un semnal global: „Acesta este un avertisment pentru ţările care s-au bucurat până acum de veri temperate. Căldura extremă va ajunge şi în nordul Europei, unde societăţile nu sunt pregătite să facă faţă temperaturilor de peste 40 de grade Celsius.” În opinia sa, adaptarea devine esenţială: prevenirea incendiilor, gestionarea inteligentă a mediului şi politici agricole adaptate noilor realităţi climatice.
• Factorii care alimentează catastrofa
Specialistul atrage atenţia asupra depopulării zonelor rurale, care lasă pădurile încărcate de vegetaţie uscată, un adevărat combustibil natural. În trecut, vitele şi turmele de oi sau capre curăţau terenurile. Acum, lipsa activităţilor agricole şi pastorale creşte riscul incendiilor. Martin-Vide propune soluţii inovatoare, precum crearea unor „peisaje mozaicate” - alternarea zonelor împădurite cu terenuri cultivate, ceea ce ar putea limita răspândirea flăcărilor.
• Agricultura, obligată să se reinventeze
Agricultorii spanioli au început deja să se adapteze: producătorii de măsline şi vin îşi mută plantaţiile la altitudini mai mari, în căutarea unor condiţii climatice mai blânde. Acest fenomen este doar începutul unei reconfigurări agricole europene dictate de schimbările climatice.
• Cost uman şi economic uriaş
Până acum, patru persoane şi-au pierdut viaţa în Spania - dintre care trei pompieri - şi 33.000 de oameni au fost evacuaţi. Pierderile economice sunt greu de estimat, dar impactul ecologic este dezastruos: biodiversitate distrusă, soluri compromise şi emisii masive de carbon.
• O problemă europeană, nu doar spaniolă
Incendiile au devastat deja peste un milion de hectare (10.000 kilometri pătraţi) în Uniunea Europeană anul acesta, o suprafaţă record de la debutul statisticilor în 2006, potrivit unei analize a AFP pe baza datelor Sistemului european de informaţii privind incendiile forestiere (EFFIS). Depăşind recordul anual stabilit în 2017, bilanţul ajunsese săptămâna trecută la exact 1.015.731 de hectare, o suprafaţă mai mare decât cea a Corsicii, conform totalului calculat de AFP pe baza estimărilor transmise de fiecare ţară către EFFIS. Portugalia este a doua cea mai afectată ţară în acest an, cu trei persoane care şi-au pierdut viaţa în incendii de vegetaţie şi aproape 274.000 de hectare arse. Incendiile au devastat deja peste un milion de hectare (10.000 kilometri pătraţi) în Uniunea Europeană anul acesta, o suprafaţă record de la debutul statisticilor în 2006, potrivit unei analize a AFP pe baza datelor Sistemului european de informaţii privind incendiile forestiere (EFFIS). Până în prezent, patru state ale Uniunii Europene - Spania, Cipru, Germania şi Slovacia - şi-au depăşit deja recordul anual în cei 20 de ani de date disponibile. Portugalia, care deţine încă recordul absolut de 563.530 de hectare arse în 2017, nu a mai înregistrat până la 21 august o suprafaţă atât de mare mistuită de incendii Numeroasele incendii din vestul ţării fac din Spania statul UE cel mai grav afectat, cu peste 400.000 de hectare (4.000 de kilometri pătraţi) mistuite - aproape 40% din totalul suprafeţelor care au ars în UE anul acesta. Portugalia urmează în acest clasament, cu aproape 274.000 de hectare arse, în faţa României, cu 126.000 de hectare. În Franţa, 35.600 de hectare de pădure au fost reduse la cenuşă, mai ales în departamentul Aude, devastat de un incendiu uriaş la începutul lui august. Aceste estimări ale EFFIS, un indicator al observatorului european Copernicus, iau în considerare doar incendiile care au ars cel puţin 30 de hectare
• Un pact al prevenirii
Guvernul spaniol a anunţat un pact naţional pentru prevenirea incendiilor, iar climatologii cer ca acest model să fie extins la nivel european. Strategiile comune - de la schimbul de echipamente şi personal specializat la politici de gestionare a terenurilor - ar putea reprezenta o soluţie pentru reducerea riscurilor.
Incendiile din Spania nu mai sunt doar o tragedie locală, ci un avertisment pentru întreaga Europă. În contextul crizei climatice, incendiile forestiere devin tot mai frecvente şi mai devastatoare. Adaptarea rapidă, prevenirea şi cooperarea transfrontalieră sunt singurele căi prin care continentul îşi poate proteja oamenii, resursele şi biodiversitatea.
Opinia Cititorului