Inflaţie, alegeri şi iluzii fiscale: trimestrul în care România şi-a ţinut respiraţia

Trimestrul al doilea al anului 2025 a fost, pentru ţara noastră, o perioadă tensionată şi decisivă, marcată de tranziţii politice dramatice, presiuni bugetare acute şi măsuri economice cu impact profund. Pe fundalul unui climat politic turbulent şi al unor dezechilibre bugetare persistente, ţara s-a confruntat cu provocări de amploare, dar a înregistrat şi semnale de consolidare instituţională şi reformă fiscală. Contextul electoral a dominat începutul trimestrului, când luna aprilie a fost marcată de o amânare strategică a unor măsuri fiscale nepopulare. Alegerile prezidenţiale din mai au reprezentat un punct de inflexiune major, culminând cu o tranziţie de putere care a pregătit terenul pentru o nouă coaliţie de guvernare, învestită în iunie. Toate acestea s-au reflectat în dinamica economică a ţării, cu efecte directe asupra execuţiei bugetare, politicii monetare şi încrederii investitorilor.

• Aprilie: promisiuni amânate şi presiuni bugetare în context electoral

Mijlocul primăverii a debutat cu o economie aflată sub presiunea directă a alegerilor prezidenţiale programate în luna mai. Măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar au fost amânate din raţiuni electorale, iar politica monetară a rămas prudentă, BNR menţinând dobânda de referinţă la 6,5%. În ciuda volatilităţii interne, luna aprilie a adus veşti pozitive pe plan fiscal: cheltuielile bugetului general consolidat s-au redus cu 1 miliard de lei faţă de aprilie 2024, iar veniturile au crescut cu 16%, până la 59 miliarde lei. Deficitul bugetar pe primele patru luni s-a redus la 2,95% din PIB.

Citeşte Trimestrul 2 în cifre

Printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în 3 aprilie, Guvernul a stabilit o cotă de impozitare diferenţiată pentru construcţiile speciale, de 0,5% pentru cele care nu sunt proprietate publică şi de 0,25% pentru cele concesionate din domeniul public. Măsura include şi o bonificaţie de 10% pentru plata anticipată până la 25 mai. De asemenea, s-au introdus facilităţi pentru Ministerul Apărării Naţionale şi pentru sistemul educaţional, cu posibilitatea angajării de personal sezonier şi concursuri pentru ocuparea posturilor din creşele finanţate prin PNRR.

Cu toate că decidenţii politici au afirmat, atât de la Palatul Victoria, cât şi de la Palatul Cotroceni, că este nevoie de reducerea cheltuielilor bugetare, Guvernul a lansat în luna aprilie mai multe scheme de ajutor de minimis. Unele dintre acestea se adresează producătorilor agricoli (342 milioane lei pentru legume în spaţii protejate, 1,5 milioane lei pentru fermierii care cresc porci din rasele Bazna şi Mangaliţa).

Mai mult, Guvernul a decis înfiinţarea unui mecanism de acordare a unor împrumuturi avantajoase din Trezorerie pentru comunităţile locale care au nevoie de finanţare exclusiv pentru a derula proiectele europene. Suma totală ce urma să fie alocată de la bugetul de stat se ridică la peste 1,5 miliarde de lei.

Tot în aprilie a fost adoptată o reformă esenţială privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, care impune criterii de selecţie mai stricte şi transparenţă sporită. De asemenea, s-au simplificat procedurile pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie, în efortul de a dinamiza investiţiile.

Ministerul Finanţelor a reuşit să mobilizeze populaţia prin titlurile TEZAUR şi FIDELIS, atrăgând peste 8 miliarde lei doar până în aprilie. Cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ, ajungând la 20,42 miliarde lei, iar cele sociale au însumat 85,62 miliarde lei. Pe lângă aceasta, nevoia de finanţare a determinat guvernul Ciolacu să contracteze în cursul lunii aprilie a unui împrumut de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de aproximativ 650 milioane de euro, destinat refinanţării datoriei publice şi susţinerii reformelor fiscale.

Citeşte Investitorii au mizat pe BVB în trimestrul al doilea, în pofida deficitului bugetar şi a incertitudinilor guvernamentale

• Mai: cutremur politic, stagnare economică şi volatilitate financiară

Alegerile prezidenţiale din mai au zdruncinat ierarhiile tradiţionale. Victoria lui Nicuşor Dan în faţa favoritului George Simion în turul doi, după un prim tur dominat de candidatul AUR, a fost un moment de cotitură pentru societatea românească. Rezultatul a accelerat o reconfigurare politică radicală: demisia premierului Marcel Ciolacu, unde Elena Lasconi a demisionat, fiind înlocuită de Dominic Fritz.

La toate acestea s-a adăugat retragerea controversată a lui Călin Georgescu, liderul simbolic al curentului suveranist, ale cărui declaraţii au contribuit mai degrabă la radicalizarea discursului public decât la coeziune naţională. Discursul său final a reflectat o notabilă disonanţă logică şi o auto-victimizare care nu a făcut decât să sublinieze eşecul unei platforme politice care a divizat electoratul în două blocuri aproape egale: pro-europeni şi suveranişti.

Instabilitatea politică a avut ecouri şi în planul guvernării: demisiile, interimatele şi tranziţiile din fruntea partidelor au dus la o incertitudine sporită în implementarea politicilor, deşi preşedintele Nicuşor Dan a iniţiat rapid discuţii pentru formarea unei coaliţii guvernamentale pro-europene, cu scopul de a continua reformele asumate prin PNRR şi de a reduce deficitul bugetar. Mai mult, polarizarea între suveranişti şi europenişti a reflectat o ruptură profundă în societate şi a amplificat neîncrederea publică în instituţiile tradiţionale. Scenele de instabilitate politică au generat un climat de incertitudine, cu efecte imediate asupra pieţelor: deprecierea leului, creşterea randamentelor titlurilor de stat şi ieşiri de capital.

Economia a fost afectată de stagnare, cu un PIB în creştere cu doar 0,2% în trimestrul I şi cu un deficit de cont curent care a atins 7,6 miliarde euro. Investiţiile străine directe au scăzut, iar dezechilibrul comercial s-a accentuat. Deficitul bugetar a urcat la 3,4% din PIB în primele cinci luni, în ciuda unei creşteri a veniturilor fiscale cu 14%.

În paralel, investiţiile publice au cunoscut o alocare importantă, prin aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unor companii de stat strategice: Poşta Română, CFR, CNI, Romtehnica, Loteria Română şi Administraţia Porturilor Maritime. Cele mai mari investiţii aprobate în luna mai se referă la infrastructura feroviară (CFR) - peste 7,8 miliarde lei - şi la modernizarea infrastructurii aeroportuare, prin alocarea a aproape 500 milioane lei din Fondul de rezervă al Guvernului. De asemenea, Ministerul Finanţelor a acordat ajutoare de stat de peste 1 miliard lei pentru investiţii private, în special în industria chimică, auto, agroalimentară şi aeronautică, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru economia reală.

Programele TEZAUR şi FIDELIS au continuat să atragă interes, cu investiţii totale depăşind 22 miliarde lei în primele cinci luni, semn că populaţia încă are încredere în instrumentele de stat.

Faţă de această situaţie macroeconomică şi financiară, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să nu schimbe politica monetară. Astfel, în şedinţa din 7 aprilie, membrii Consiliului de Administrţie al BNR au decis menţinerea ratei dobânzii de referinţă la 6,5% şi a ratelor pentru facilităţile de creditare şi depozit la 7,5%, respectiv 5,5%.

Pe plan social şi economic local, în a doua jumătate a lunii mai dezastrul de la Salina Praid - cu implicaţii majore asupra ocupării şi turismului regional - a adus în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurilor critice şi lipsa de coordonare între autorităţi. Intervenţia specialiştilor europeni şi formarea unui comitet interministerial arată, totuşi, o capacitate instituţională de reacţie.

• Iunie: coagulare politică şi primele măsuri de corecţie fiscală

În iunie, negocierile intense între partidele parlamentare au dus la formarea unei coaliţii largi pro-europene şi la învestirea guvernului Ilie Bolojan. Noul Executiv, învestit de Parlament în 23 iunie, a început în forţă activitatea: a adoptat măsuri de austeritate, a majorat TVA-ul general de la 19% la 21% şi a crescut accizele, măsuri menite să stabilizeze bugetul şi să evite riscul unei incapacităţi de plată, avertizată explicit de premier.

Anterior, guvernul Predoiu, aflat în interimat până la 23 iunie, a continuat să aloce sume importante pentru sprijinul economic local, inclusiv pentru Salina Praid, grav afectată de inundaţii. Sprijinul acordat la Praid a fost de 300 milioane lei, din care 200 milioane lei pentru industria extractivă şi prelucrătoare, respectiv 100 milioane lei pentru turism şi alimentaţie. Amintim că Salina Praid a fost închisă după ce, în urma unor inundaţii puternice, apa pârâului Corund s-a infiltrat în galerii. Specialiştii trimişi la faţa locului, inclusiv cei veniţi prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, au estimat că în subteran au intrat un volum cuprins între 4 milioane şi 7 milioane de metri cubi de apă sărată, care pun în pericol atât exploatarea minieră a sării, cât şi turismul din Salina Praid.

De asemenea, guvernul interimar a aprobat 279,1 milioane lei pentru plata certificatelor de emisii CO2 de către Complexul Energetic Oltenia, iar pentru exproprierile necesare construcţiei infrastructurii de transport, printre care Şoseaua de Centură Botoşani şi Autostrada Sibiu-Piteşti, au fost alocaţi peste 9,5 milioane lei. În paralel, au fost aprobate alocări pentru exproprieri suplimentare privind varianta ocolitoare Mediaş, Autostrada de Centură a Bucureştiului, DN7 Bâldana-Titu şi podul peste Dunăre de la Brăila, totalizând peste 30 de milioane lei.

Ministerul Finanţelor a reuşit să atragă 1,64 miliarde lei prin titlurile Fidelis în iunie, un semnal clar de apetit continuu pentru economisirea în instrumente de stat. Cu toate acestea, economiştii au avertizat că o astfel de dependenţă de finanţarea populaţiei nu poate ţine locul unei consolidări fiscale durabile.

Tot în iunie, România a fost afectată de oprirea temporară a Programului Rabla, care a dus la o prăbuşire cu 50% a vânzărilor de autoturisme noi. În paralel, fondurile PNRR atrase până la finalul lunii se situau la doar 10,72 miliarde euro, un ritm considerat lent în comparaţie cu alte ţări din regiune.

La finalul lunii iunie, guvernul Bolojan a venit în sprijinul consumatorilor vulnerabili, în condiţiile în care, la 1 iulie 2025, expira schema de plafonare-compensare la facturile de energie electrică. Executivul a aprobat alocarea de tichete valorice lunare în valoare de 50 lei pentru consumatorii vulnerabili de energie electrică - cu un impact bugetar estimat de 1 miliard de lei - de care ar urma să beneficieze aproximativ 2,5 milioane de cetăţeni. Totodată, a fost prelungită plafonarea adaosului comercial la alimente de bază, până la 30 septembrie 2025.

Un moment de cotitură strategică a fost decizia NATO, adoptată la summitul de la Haga, prin care statele membre, inclusiv România, se angajează să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Această hotărâre impune o regândire a bugetului public şi a prioritizării infrastructurii strategice. Ca parte a angajamentului aliat, Olanda a anunţat donarea a 18 avioane F-16 către România, care vor fi integrate la Centrul de la Feteşti.

La finalul lunii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis includerea evaziunii fiscale în sfera ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, stabilind intensificarea controalelor şi accelerarea digitalizării sistemului fiscal. De asemenea, au fost adoptate primele măsuri bugetare de limitare a sporurilor şi reduceri ale cheltuielilor administrative.

În concluzie, la finalul trimestrului al doilea al anului curent consemnăm că instabilitatea politică a fost temperată prin formarea unui guvern de coaliţie şi că măsurile fiscale au fost iniţiate cu scopul de a evita o criză de finanţare. Rata inflaţiei rămâne una ridicată, economia stagnează, iar presiunile sociale sunt în creştere. Totuşi, direcţia reformistă şi coordonarea politică par să ofere, în sfârşit, un cadru pentru reechilibrarea României, cu condiţia ca ritmul reformelor să fie menţinut şi sprijinit de stabilitate politică şi eficienţă instituţională.