Inflaţie peste aşteptări, analiştii ne spun să reducem cheltuielile

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 12 mai 2022

Inflaţie peste aşteptări, analiştii ne spun să reducem cheltuielile

Mircea Coşea: "În circa o lună vom avea o criză de lichiditate, adică populaţia nu va mai avea bani şi va scădea consumul, ceea ce este foarte grav"

Inflaţia creşte într-un mod galopant de la lună la lună, iar preţurile tot mai mari se resimt din ce în ce mai mult în buzunarele consumatorilor.

Cifrele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) au depăşit estimările analiştilor în ceea ce priveşte nivelul inflaţiei, specialiştii preconizând că urmează o perioadă lungă de preţuri crescute. În acest context, economiştii avertizează populaţia să-şi reducă cheltuielile acolo unde se poate şi să facă economii.

Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut mult peste aşteptări şi în aprilie 2022, înregistrând o rată anuală de 13,8%, cea mai mare din ianuarie 2004, după ce, în luna precedentă, nivelul inflaţiei era de 10,2%, pe fondul unei majorări lunare de 3,7%, conform datelor INS. Aşteptările din piaţă indicau o accelerare a creşterii anuale a inflaţiei până la 11,2%.

În ultimele 12 luni, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 7,4%, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%.

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 13,5% în aprilie 2022, de la 11,2% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 2,6%, iar preţurile mărfurilor nealimentare au avut o creştere anuală până la 16,4%, de la 10,9%, pe fondul unei creşteri lunare de 5,5%. Şi preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală, până la 7,1%, de la 6,5% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,9%, potrivit INS.

Cifrele publicate de Statistică arată că, la nivelul produselor alimentare, preţul cartofilor a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 41,8%, după un avans de 36,5% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 4%, iar preţul uleiului şi-a accelerat creşterea anuală până la 38,2%, de la 32,3%.

Preţul uleiului comestibil a înregistrat cea mai mare creştere lunară, de 5,6%.

Tariful gazelor naturale se confruntă cu cel mai mare salt anual în categoria produselor nealimentare, de 85,3%, după o majorare de 46,5%, pe fondul unei majoraări lunare de 26,5%, iar preţul energiei termice a crescut cu 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Costul combustibililor şi-a accelerat creşterea anuală până la 35,7%, de la 34,2% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,7%.

Rata medie lunară a inflaţiei a fost de 1,1% în ultimele 12 luni, iar dacă media lunară se va menţine până la sfârşitul anului, atunci rata anuală a inflaţiei va fi de 15,4% în iunie 2022, 16,8% în septembrie 2022 şi de 17,7% în decembrie 2022.

În urma noii majorări a inflaţiei, puterea de cumpărare a leului din aprilie 2022 a scăzut cu 50,6%, sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.

Ieri, după publicarea inflaţiei, dobânda pe scadenţa la zece ani pentru statul român a urcat la 8,06%, maximul înregistrat din 2009 şi până în prezent.

Banca Naţională a României a aprobat, zilele trecute, un nou raport asupra inflaţiei - ce va fi prezentat astăzi -, care actualizează scenariul său cu privire la evoluţia preţurilor de consum.

Scenariul actualizat arată o înrăutăţire considerabilă a perspectivei inflaţiei, pe întreg orizontul de prognoză (opt trimestre). Astfel, se preconizează că inflaţia va continua să crească mai accelerat în trimestrul al doilea din 2022 şi să scadă doar treptat în următoarele patru trimestre, rămânând semnificativ crescută, peste intervalul ţintă de 2,5% plus/minus 1%, ca urmare a unui impact suplimentar al factorilor care amplifică în prezent creşterea preţurilor, inclusiv a celor legate de războiul Rusia-Ucraina. Potrivit BNR, inflaţia nu va reveni la niveluri de o cifră până în al doilea semestru din 2023.

"Determinante pentru noua perspectivă a inflaţiei sunt majorările mult mai ample anticipate ale preţurilor alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, al căror impact inflaţionist va fi însă atenuat substanţial până în martie 2023 de schemele de plafonare a preţurilor energiei pentru consumatorii casnici, dar se va evidenţia pregnant ulterior, contrabalansând parţial şi temporar influenţele de sens opus venite din efecte de bază şi din corecţii probabile ale cotaţiilor mărfurilor energetice", arată BNR.

Banca centrală mai adaugă faptul că "deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi nivelul şi dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria".

Pe fondul inflaţiei care creşte constant, BNR a majorat ieri rata dobânzii cheie de la 3% la 3,75% pe an, ceea ce va creşte costul creditelor, care oricum se află la un nivel ridicat, cu un ROBOR care a sărit de 5%.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, a afirmat, zilele trecute, într-o intervenţie televizată, că asistăm la un şoc care nu este de natură temporară, precum cel din pandemie: "Dobânzile cresc şi cresc destul de repede şi probabil că vom avea un ciclu mai lung de creştere a dobânzii de politică monetară". Potrivit acestuia, dacă inflaţia va continua să crească, BNR ar putea să majoreze dobânzile la toate şedinţele de politică monetară din acest an, ducând în final dobânda spre 6%. Economistul spune că există riscul ca inflaţia să rămână ridicată şi în 2023.

MIRCEA COŞEA, PROFESOR DE ECONOMIE: "Creşterea ROBOR aduce mai multă inflaţie decât stăpâneşte"

Inflaţie peste aşteptări, analiştii ne spun să reducem cheltuielile

Deocamdată inflaţia nu s-a oprit, ea va mai creşte, atrage atenţia Mircea Coşea, profesor de economie. Specialistul avertizează că, practic, inflaţia la produsele alimentare de bază depăşeşte 20% şi sfătuieşte pe fiecare dintre consumatori să-şi gospodărească banii şi intenţiile de investiţii pe cât se poate. "Avem două elemente ale statului român care trebuie utilizate şi ele sunt folosite ori într-o manieră discutabilă, ori nu sunt utilizate deloc", subliniază economistul.

Acesta a adăugat: "Primul instrument este politica monetară pe care o pratică BNR, iar banca centrală a practicat-o, aşa cum scrie la carte - a ridicat rata dobânzii chei, doar că a ridicat-o prea târziu, iar explicaţia BNR este cinică: ne spune că a fost salvată marea populaţie a României de la inflaţie, sacrificând pe cei care au credite. Nu este aşa, pentru că împrumuturile au fost date şi celor cu activitate productivă, or creşterea ROBOR intră în costuri, apoi în preţurile produselor pe care le cumpărăm noi, chiar dacă nu avem credite. Aici este un cerc vicios - creşterea ROBOR aduce mai multă inflaţie decât stăpâneşte.

Al doilea instrument este reprezentat de politicile economice pe care trebuie să le practice guvernul. Aceste măsuri se referă la costuri. România este o ţară care are o structură depăşită din punct de vedere industrial, o structură manufacturieră care consumă multă energie, iar creşterea importantă a preţului energiei nu a putut fi asimilată în costuri, ea a dus direct la falimente. Acest cost foarte mare al energiei ar trebui cumva stopat, însă nu s-a făcut nimic în acest sens. Plafonarea preţurilor din energie nu a rezolvat problema, doar a amânat-o, aşa încât la toamnă ne putem trezi iar cu preţuri foarte mari, iar promisiunile ministrului Energiei legate de creşterea producţiei de gaz sunt pentru perioada 2023-2027. Nu s-a făcut nimic în acest timp pentru creşterea producţiei interne de gaz sau pentru producţia pe cărbune".

Mai sunt şi importurile de inflaţie pe care le face statul prin balanţa comercială, menţionează Mircea Coşea, adăugând: "Importând foarte mult - 70% din ceea ce mâncăm -, noi importăm inflaţia mondială, care creşte şi ea odată cu criza alimentară. Ar trebui ca Guvernul să facă aşa învât să reducă importurile, prin creşterea producţiei interne de alimente. Asta înseamnă să stimuleze procesatorii pentru a transforma recolta mare de materii prime pe care o avem în produse alimentare care să intre pe piaţă (făină, mălai etc.). Noi avem materie primă forte multă, dar nu avem procesare, nu mai avem fabrici de ulei, fabrici de zahăr - acestea sunt două domenii unde guvernul trebuie să ia măsuri imediate".

Economistul preconizează că, într-o lună-o lună şi ceva, vom avea o criză de lichiditate, adică populaţia nu va mai avea bani: "Crescând foarte mult cheltuielile populaţiei, scad veniturile, este puţin probabil că cei care au economii în bănci vor apela la aceşti bani, deci va scădea consumul în viitoarele luni, iar acest lucru este foarte grav. Scăderea consumului înseamnă scăderea ritmului de funcţionare a economiei per ansamblu.

Nu putem regla balanţa comercială pe reducerea consumului. Trebuie să reducem importurile, nu consumul".

ADRIAN VASILESCU, CONSULTANT DE STRATEGIE LA BNR: "Scumpirile din energie nu pot fi învinse de nicio politică monetară"

Inflaţie peste aşteptări, analiştii ne spun să reducem cheltuielile

Preţurile din energie continuă să alimenteze inflaţia peste tot în lume şi, probabil, la sfârşitul trimestrului al doilea se va vedea o oarecare scădere a acesteia, consider Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR. Acesta precizează, citat de Agerpres: "În mare, se repetă tabloul din martie, pentru că şi în martie a fost în România, ca în toată Uniunea Europeană, o explozie a preţurilor şi ne aşteptam ca acela să fie vârful şi chiar dacă va fi o creştere în aprilie să fie cam pe acolo.

Ei bine, am văzut o explozie nouă în aprilie, 13,76%. Foarte mare! Şi s-a produs o inversare faţă de martie, pentru că în martie, pentru prima dată după un an, preţurile alimentelor s-au scumpit mai mult decât preţurile produselor nealimentare şi credeam că începe o nouă serie cu preţuri mai scumpe la alimente decât la produsele nealimentare, dar nu s-a întâmplat aşa. Sigur că avem un record nou la preţurile cartofilor. Pâinea, de asemenea, are o scumpire semnificativă, uleiul este în ritmul lui normal - s-a dus foarte sus. Până şi margarina a crescut foarte mult. Deci, creşteri mari şi la produsele alimentare, dar nu generalizate. Merg în continuare creşteri pe «lebedele negre». Surpriză la produsele nealimentare! Sigur că pachetul fundamental este compus din combustibili, o creştere foarte mare, energie termică şi gaze, dar revine scumpirea la electricitate în aprilie pe lună, care influenţează scumpirea pe 12 luni. Electricitatea ieşise din ritm. Electricitatea a avut două luni de creştere cu minus şi acum a sărit....O concluzie pe întregul tablou este că energia continuă să alimenteze inflaţia peste tot în lume şi la noi la fel. Spre deosebire de alte ţări care au avans în a transforma criza energetică în tranziţie energetică, noi deocamdată plutim în metafizică, pentru că realitatea este departe de proiecţii. Mai exact, realitatea este mult în urma proiecţiilor".

Adrian Vasilescu a subliniat că, "în faţa acestui tablou, Banca Naţională a recurs la o mişcare drastică şi a majorat dobânda de politică monetară".

Potrivit acestuia, scumpirile din energie nu pot fi învinse de nicio politică monetară, dar influenţele acestor preţuri asupra tabloului general "pot fi lovite cu politica monetară".

CONSTANTIN RUDNIŢCHI, ANALIST ECONOMIC: "Trebuie să ne gestionăm banii mai cu prudenţă"

Inflaţie peste aşteptări, analiştii ne spun să reducem cheltuielile

O cifră a inflaţiei de 14 procente în luna aprilie este foarte mare şi ne arată că "deja gluma s-a îngroşat", subliniază Constantin Rudniţchi, analist economic. "Cifrele vorbesc de la sine - sunt afectate toate palierele de consum, este clar că avem o problemă a preţurilor. BNR nu ne dă foarte multe motive de optimism şi va trebui să rezistăm în aceste condiţii", este de părere acesta.

Constantin Rudniţchi ne-a precizat: "Pentru consumatorul persoană fizică, cuvântul de ordine este prudenţa.

Trebuie să fim mult mai atenţi la ce cumpărăm şi la preţurile produselor. Dacă ştim că preţul gazului a crescut cu 85%, atunci trebuie să fim atenţi la consum, trebuie să încercăm să dăm temperatura de încălzire a camerelor poate cu 1-2 grade mai puţin. La fel vom proceda cu energia electrică, în ideea de a consuma mai puţină electricitate. Cât priveşte combustibilul, ne putem gândi ca 1-2 zile pe săpămână să mergem cu mijloacele de transpotrt în comun. La alimente, preţurile nu au crescut la fel de mult ca tarifele din energie, dar totuşi ne uităm şi la aceste costuri. Poate ar trebui să micşorăm cantitatea de consum, în anumite limite desigur. În ţările occidentale au apărut produse la preţuri de dinainte de inflaţie, dar în cantităţi mai mici. Concluzia este că trebuie să ne gestionăm banii mai cu prudenţă. Nu este simplu, dar aceasta este economia de piaţă. Referitor la venituri, fie muncim mai mult, fie negociem o creştere de pachet salarial, pentru că firmele au nevoie de oameni şi este posibil să dorească să negocieze".

DEPUTATUL IONEL DANCĂ: "Guvernul trebuie să ia măsuri şoc, cum ar fi reducerea TVA la 10%"

Inflaţie peste aşteptări, analiştii ne spun să reducem cheltuielile

Banca Naţională a României a fost lăsată singură în lupta cu inflaţia, susţine deputatul Ionel Dancă. El a precizat, într-o intervenţie la RFI, că statul trebuie să ia măsuri şoc în lupta cu scumpirile, cum ar fi reducerea TVA la 10%: "Este un gest disperat al BNR de a tempera inflaţia. Vine ca urmare a faptului că în mod normal, acest val de scumpiri ar fi trebuit gestionat împreună de Guvern şi de către Banca Naţională, respectiv şi pe partea fiscală şi de măsuri administrative Guvernul ar fi trebuit să intervină mai devreme şi BNR de asemenea să aibă o acţiune concertată împreună cu Guvernul în privinţa asta".

Ionel Dancă consideră: "În primul rând, ar fi trebuit să acţioneze mult mai devreme, pentru că dacă chiar la începutul acestui val de scumpiri, generat în principal de preţurile din energie şi utilităţi, Guvernul ar fi acţionat în sensul reducerii taxelor şi accizelor, deci pe partea de fiscalitate, care este în curtea Guvernului, şi nu ar fi optat doar pentru acea formulă complicată de plafonare şi compensare, atunci preţurile din energie ar fi fost mai mici, ca urmare a reducerii taxelor şi accizelor şi aceste preţuri nu s-ar mai fi transmis în întreaga economie. Acum, însă, este un pic cam târziu pentru a mai reveni la o astfel de politică şi ar trebui acţiuni şoc din partea Guvernului, care să reducă preţurile din economie, un pachet de măsuri care să reducă TVA, să reducă accizele, practic ce încasează statul din preţurile pe care le plătesc românii şi acest lucru ar avea un efect semnificativ şi imediat asupra inflaţiei".

Opinia Cititorului ( 15 )

  1. Economie de piata facut de oameni onesti sau de escroci?Gazul care a crescut cu 85% si este din productia interna(la incalzire ponderea este mica).Cine face ingrasaminte la asemenea preturi?Cum putem creste productia agricola?Tara e condusa de aceia care fac impoturi?

    1. De la bun inceput nu spun ca PSD E BUN SI NU FAC POLITICA . DAR...

      . Au venit USR CU CRIMINALUL CATU SI POPESCU IN FRUNTE . ORDINUL A FOST EXECUTAT . DISTRUGETI TOT CE EXISTA . mai ales in Europa ...si Romanica lafel. Au inchis termocentralele.... si au ridicat pretul energie . Excrocul de la Cotroceni ne spune ca Putin e de vina. Zau ? 

      Eu nu spun ca face Vladimir e ok sau bine. Dar sa - mi spui ca la covid ca este virus desi nu prea a fost , si musai vaxx , acum imi spui ca Putin e de vina si de aceea creste pretul energiei . . Ce excroc. Da asa i ordinul. Orice om , chiar si fara scoala multa stie ca prima data aduci energia verde daca se considera viitorul si apoi opresti termocentralele. Da ... sti cum e si minciuna vorba. Iar acum doar vorbe ave,m 

      CE excroci !!!! 

      MINT PRECUM RESPIRA SI NE SARACES CONTINUU. ASAT E SCOPUL SCLAVAGISMUL MODERN. 

      NU O SA I LASE D-ZEU. 

      ps 

    1. Nu cheltuielile trebuie reduse ci dezmatul bugetarilor (in special a unor categorii) pe banul public. Rezolvarea problemei este la guvernanti, nu la popor.

    2. Oricat de mult am reduce cheltuielile (cand de fapt risipa trebuie redusa), pretul energiei electrice, al gazului si al petrolului nu se va reduce. Rezolvarea acestei probleme este la guvernanti, din nou (partial prin plafonare cu efecte imediate si partial prin investitii cu efecte peste cativa ani) si nu la populatie sau la BNR. 

    Poate BNRul sa faca dobanda de referinta 50% ca tot nu vor scadea preturile. Inflatia se va calma dupa ce preturile la produsele finite vor include cresterile de pret ale energiei (de toate tipurile). 

    Platim din nou pentru nemernicia guvernantilor de pana acum care au tocat banii (din vanzari de companii, dividende si alte incasari la bugetul de stat) si nu au construit nimic (zero hidrocentrale, zero centrale nucleare, zero centrale pe gaz, zero exploatari de zacaminte noi, zero exploatari de elemente rare, per total zero calitate pentru clasa politica, dar multe vile in tara si in afara, mai nou in Dubai, multe masini de lux, multe vacante de lux, multe conturi bancare in afara si multe altele inclusiv multe posturi infiintate in autoritati, regii si institutii pentru cumetrii cumetrilor). 

    Dincolo de toate astea, orice discutie este inutila pentru ca nu abordeaza cauza ci efectele.

    1. Plafonarea preturilor se justifica doar in situatii exceptionale si pe termen scurt.

      In rest ea este o prostie pentru ca nu face decat sa ascunda problemele si sa amane rezolvarea lor. Daca ai o groapa nu o acoperi (decat eventual provizoriu), ci o astupi (daca energia electrica este prea scumpa, nu reglementezi pretul ca poti omora productia si investitiile, ci stimulezi investitiile ca sa creasca productia/oferta si sa scada pretul. La noi cererea a crescut constant in ultimii ani, iar oferta a ramas aceeasi din lipsa de investitii). 

      Nu coroporatiile sunt problema ci guvernantii. 

      Nu au restructurat aparatul bugetar care este prea masiv si mai ales prea incompetent, Consuma multe resurse, genereaza inflatie, este lipsit de calitate si produce prea putina valoare si cu costuri mult prea mari. 

      Nu au investit suficient, dar in schimb au bagat prea mult la consum si in mod dezechilibrat. 

      Trebuie sa consumam atat cat producem (nu mai mult, pe datorie), iar eventualele imprumuturi sa mearga strict la investitii, nu la consum. In plus, trebuie eliminata risipa din sectorul public, Construim fie mult si fara rost (de exemplu salile de sport din papusoi construite in criza de preacinstita inculpatea Udrea), fie putin, lent si extrem de scump (de exemplu autostrazile, dar nu numai ele). 

      Sunt multe de zis (de la diplomele atribuite pe banda si pana la ocuparea functiilor) si si mai multe de facut, dar nu avem cu cine. Cei care pot sunt la privat sau peste granita iar cei care sunt la butoane, nu pot.

      Ca dovada ca am dreptate, iata ce solutie a gasit marele expert al guvernului, Danca: reducerea TVA-ului! In asta consta in opinia guvernantilor rezolvarea problemei si ea este o solutie "soc!".

      Soc este in capul lui pentru ca reducerea TVA-ului va muta discountul in buzunarul cetateanului pe termen scurt dupa care el va intra numai in buzunarul vanzatorului sau/si eventual al producatorului. Am mai avut reduceri de TVA si s-a intamplat exact ce am scris mai sus (preturile s-au ajustat pe termen scurt favorizand cetateanul pe moment dupa care au revenit la punctul de plecare favorizand vanzatorul). Prin masura asta "soc" guvernantii renunta la niste bani destinati bugetului in favoarea retailerilor si poate a producatorilor, iar socanta este doar prostia. 

      Suntem condusi de "politicienii soc"!

      Ce spui dumneata cu investiții și plafonări acolo e din cărțile de economie. Adică științifico-fantastic. În realitatea concretă în care trăim piața nu e liberă. Ce producție ce investiție? România a plătit Exxon o sumă exorbitantă pentru privilegiul de a-și folosi propriile resurse în sensul de a le da practic gratuit OMV.

    Dragutii de economisti...nu, trebuie sa cerem mariri de salarii in ton cu inflatia. Daca e bal, bal sa fie. Spirala inflationista. Macar asa nu scade consumul, daca tot zice Cosea ca nu trebuie sa reducem consumul, ci importurile. Si consumam produse romanesti, unde se poate.

    Iar daca cea mai mare parte a inflatiei de acum e de la preturile la energie, salarii mai mari nu se vor traduce in cresterea preturilor la energie. Daca cresc salariile, pot linistit sa creasca si preturile, in compensatie pt furnizorii de bunuri si servicii. Macar cu partea asta de inflatie o sa tina pasul si salariile. Din pacate, prin lipsa sindicatelor, nu se pot coordona usor cresterile de salarii in economie. 

    Iar dobanzile trebuie crescute la fel de intens ca salariile si preturile. Bine, intai salariile si preturile, iar apoi, in procent mai mare, ca sa recupereze distanta, si dobanzile. 

    Adica o fi inflatia in Argentina vreo 50%, dar si dobanda de politica monetara era tot pe acolo. E mai sanatos decat inflatie de 14% si dobanzi de 4%.

    1. Corect, trebuiesc cerute măriri!

      Dar nimeni nu zice asta pentru că atunci nu mai e cale de întoarcere. 

    traim in tara lucrului bine facut.....de politicienii pus ca ri abili.

    Nu se poateeee...cum asa ?

    Pai tov Isarescovici, marele roman, zice contrariul. Cum sa fie conu' contrazis ? 

    Cand imobiliarele cad (si ce vor mai cadeaaaa...ohooo), cand bursa se zdruncina (si ce va mai cadeaaa...ohooo), cand comertul miroase a oameni dati afara, care oricum lucrau cel mult pe salarii medii, se va trezi sefimea de la privat ca nu mai au sclavi.  

    Sa vezi atunci dans din buric ptr a se tine de fotolii si masini si beneficii. 

    Ce mai tot mintiti cu 13% inflatie cand curentul, gazele si combustibilii au bubuit si au aceeasi miscare si n viitor ? 

    Asta s a dorit, doar nu credeati ca scapati de tromboneala guvid, vaccinare si certif de fraier asa usor... 

    Vor fugi care cum pot sa munceasca la stat. Ca acolo banii vin indif ca faci sau nu performanta. Si beneficiile sunt mai mari si mai multe. Tot la ciolan trag. N ar trage ei catre schimbarea eului si ruptura totala sau pas cu pas dar sigura cu intunericul din ei.

    Las'asa..pana dau piept cu Judecatorul tuturor ! 

    Mircea Coşea: "În circa o lună vom avea o criză de lichiditate, adică populaţia nu va mai avea bani şi va scădea consumul, ceea ce este foarte grav"

    deja am spus asta intr-un comment aici acum 2 zile... ca urmeaza o criza de lichiditate (liquidity crunch) 

    1. Așa și?

    Vreau ca cineva din presa sa intrebe asta si sa ii spuna bancherului sa nu mai minta. Vasilescule, pretul petrolului a fost mai mare in 2015, chiar si in 2019. Dar benzina nu a fost niciodata 9 lei. Acum este.

    A cui este vina? Spun eu... a BNR si a guvernului. Nu a companiilor din energie. 

    1. A cotatiei dolarului, vezi ca dolarul era 3 lei si ceva in 2015

    Cat timp pretul la resurse creste, va creste si inflatia si firmele vor da faliment, nefiid competitive. Incep sa se vada sanctiunile Occidentului asupra noastra, nu asuprea rusilor.

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

08 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9750
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6178
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3013
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9835
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.0927

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
fleetconference.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb