Lucrările de regenerare a pădurilor din România au vizat anul trecut 25.579 de hectare, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Aproape 67% din aceste lucrări au fost regenerări naturale, iar restul - regenerări artificiale, în creştere faţă de anul anterior.
Regenerările naturale s-au realizat pe 17.121 hectare, în timp ce plantaţiile forestiere - forma predominantă a regenerării artificiale - au fost efectuate pe 8.458 hectare, majoritatea cu puieţi de foioase şi răşinoase. Semănăturile directe cu seminţe forestiere au reprezentat doar 8 hectare.
Cea mai mare parte a lucrărilor, 97,16%, au fost realizate pe terenuri din fondul forestier. Comparativ cu 2023, suprafaţa totală regenerată a fost în uşoară scădere, mai ales în cazul pădurilor de foioase (cu 916 hectare mai puţin) şi al răşinoaselor (minus 151 hectare).
În paralel, s-au intensificat activităţile pregătitoare: lucrările de pregătire a terenului au însumat 3.467 hectare (+1.065 hectare), iar cele de pregătire a solului 2.942 hectare (+1.761 hectare). În schimb, îngrijirea culturilor tinere s-a redus semnificativ, cu aproape 10.000 hectare mai puţin faţă de 2023.
Cele mai mari suprafeţe regenerate s-au înregistrat în judeţele Suceava, Vrancea, Harghita, Dolj şi Bacău. Regional, cele mai active zone în regenerare forestieră au fost Nord-Est (20,6% din total) şi Centru (19%).
Scăderea generală a suprafeţelor regenerate vine într-un context marcat de presiuni asupra fondului forestier, dar şi de eforturi administrative în vederea refacerii pădurilor afectate de tăieri sau schimbări climatice.
Opinia Cititorului