Lucrările de regenerare a pădurilor din România au vizat anul trecut 25.579 de hectare, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Aproape 67% din aceste lucrări au fost regenerări naturale, iar restul - regenerări artificiale, în creştere faţă de anul anterior.
Regenerările naturale s-au realizat pe 17.121 hectare, în timp ce plantaţiile forestiere - forma predominantă a regenerării artificiale - au fost efectuate pe 8.458 hectare, majoritatea cu puieţi de foioase şi răşinoase. Semănăturile directe cu seminţe forestiere au reprezentat doar 8 hectare.
Cea mai mare parte a lucrărilor, 97,16%, au fost realizate pe terenuri din fondul forestier. Comparativ cu 2023, suprafaţa totală regenerată a fost în uşoară scădere, mai ales în cazul pădurilor de foioase (cu 916 hectare mai puţin) şi al răşinoaselor (minus 151 hectare).
În paralel, s-au intensificat activităţile pregătitoare: lucrările de pregătire a terenului au însumat 3.467 hectare (+1.065 hectare), iar cele de pregătire a solului 2.942 hectare (+1.761 hectare). În schimb, îngrijirea culturilor tinere s-a redus semnificativ, cu aproape 10.000 hectare mai puţin faţă de 2023.
Cele mai mari suprafeţe regenerate s-au înregistrat în judeţele Suceava, Vrancea, Harghita, Dolj şi Bacău. Regional, cele mai active zone în regenerare forestieră au fost Nord-Est (20,6% din total) şi Centru (19%).
Scăderea generală a suprafeţelor regenerate vine într-un context marcat de presiuni asupra fondului forestier, dar şi de eforturi administrative în vederea refacerii pădurilor afectate de tăieri sau schimbări climatice.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.08.2025, 18:37)
As vrea subjecte de interes de la voi, nimanui nu i pasa de Ucraina, Rusia, Trump, etc.
Luati exemplu de la Iancu Guda, zic.