DIKE

INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATESteen Jakobsen, Saxo Bank: "10-12 bănci vor fi în situaţia de bail-in după testele de stres"

GABRIELA MĂRĂCINEANU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Steen Jakobsen, Saxo Bank: "10-12 bănci vor fi în situaţia de bail-in după testele de stres"

"Unele bănci vor pica, dar nu vor trage economia lumii după ele"

"Până acum, nicio acţiune întreprinsă de BCE nu a adus vreun rezultat

Steen Jakobsen, economistul şef al băncii de investiţii Saxo Bank, este de părere că vor fi 10 sau chiar 12 bănci în situaţia să aplice procedura de "bail-in" (salvarea cu ajutorul banilor din depozite), în urma testelor de stres.

"Cel mai probabil vor fi unele bănci italiene, câteva din Germania, care vor crea ceva tensiuni politice şi în piaţă. După părerea mea, sistemul bancar italian, cel german şi chiar şi cel spaniol încă mai au banci individuale ce au nevoie să strângă mai mult capital", ne-a spus domnul Jakobsen, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate.

Reporter: Aţi afirmat, recent, că singura cale pentru schimbări în situaţia economică este o prăbuşire prealabilă. Puteţi explica?

Steen Jakobsen: Dacă ne uităm la istoria economică şi la evoluţia ţărilor, atunci este foarte clar că singura cale ca ceva să se schimbe este printr-o cădere, fie a pieţelor financiare, fie a sistemului politic sau, în cel mai rău caz, prin războaie.

Să luăm exemplul României. A avut parte de o mare schimbare în anii '90, când s-a dus o luptă cu sistemul de atunci. Acel sistem a picat şi a fost înlocuit cu un altul, ţara a intrat în Uniunea Europeană în 2007 şi, de atunci, s-a schimbat cât de cât, chiar dacă multe lucruri au rămas la fel ca înainte. În curând, vor avea loc alegerile prezidenţiale şi, din câte am înţeles, populaţia are de ales, în principal, între două variante rele.

Cu siguranţă, niciunul dintre cei doi candidaţi nu este cu adevărat reformator, amândoi spun că vor să lupte cu toată corupţia, însă niciunul nu o va face cu adevărat. Despre asta vorbesc, despre faptul că noi, oamenii, continuăm să pretindem că avem puterea să schimbăm ceva, să facem lucrurile să evolueze, însă, în esenţă, vrem să păstrăm o multitudine de lucruri din trecut. Problema este că atitudinea aceasta are consecinţe. Campania electorală are consecinţe economice. Pentru ca România să prindă din urmă restul Europei, are nevoie de o creştere economică de 5%, nu de 2%. Ceea ce vreau să spun este că, dacă vreţi 5% creştere economică, şi politicienii vorbesc despre o astfel de creştere, ei trebuie de asemenea, să lupte cu corupţia din ţară, să asigure independenţa sistemului de justiţie, trebuie să creeze spiritul de "Da, noi, românii, putem face asta", să creeze cadrul pentru ca oamenii să se dezvolte individual. Este nevoie de investiţii masive în educaţia tinerilor, cât şi în infrastructură.

Alegerile nu vor schimba nimic în ţară. Orice preşedinte ar veni, nu va fi capabil să schimbe sistemul. Este nevoie ca ceva să eşueze, şi aici nu mă refer la catastrofe precum decese, ci mai mult vorbesc de un eşec intelectual, care să creeze premisele unei înaintări economice.

Ca economist şi ca individ în Uniunea Europeană, vreau ca sistemul să pice nu pentru că a pica este un lucru bun, ci pentru că eşecul devine singura cale de a avansa.

Reporter: Aţi afirmat că Banca Centrală Europeană a atins nivelul zero nu numai la dobânzi, ci şi la posibilităţi de a acţiona. Puteţi să detaliaţi?

Steen Jakobsen: Faptul că BCE a atins pragul zero a fost spus chiar de Mario Draghi, preşedintele instituţiei. El a afirmat că nu mai are posibilitatea să meargă mai jos cu dobânda de politică monetară, însă mai are la dispoziţie ceea ce ei (economiştii băncii) numesc politici monetare neconvenţionale. Se exprimă aşa ca să nu spună că vor cumpăra obligaţiuni din piaţă. În final, este acelaşi lucru, balanţa BCE devine mai mare, iar cea a sectorului privat, mai mică. Toate politicile monetare sunt despre a muta bani dintr-o parte în alta. La sfârşit, aceste politici nu creează creştere economică. În analogie, este ca şi cum ai pune un bandaj pe braţul tău pentru a îl vindeca şi proteja, dar dacă ţii bandajul 5 ani pe mână, muşchiul nu va mai fi bun. Aşa este politica monetară. Da, este bună pentru a crea stabilitate pe termen scurt, dar nu poate fi folosită pentru crearea de locuri de muncă sau pentru a reduce şomajul. Aşadar, BCE este încolţită şi Draghi continuă să vorbească. Draghi, fiind italian, este foarte priceput în a vorbi. Dar, până acum, nicio acţiune întreprinsă de instituţie nu au adus vreun rezultat. Nu văd ca BCE să facă ceva cu adevărat. Ceea ce, din punctul meu de vedere, este un lucru grozav. Cred că a nu face nimic este mult mai bine decât a face ceva greşit.

Reporter: Ce politici şi iniţiative pot fi luate pentru a revitaliza economia?

Steen Jakobsen: În majoritatea ţărilor lumii, 80% din economie este formată din întreprinderi mici şi mijlocii şi 20% din companii mari, listate sau companii ale statului. Problema este că 100% din capital şi din iniţiativele monetare şi fiscale sunt adresate segmentului de 20%. Banii care ar trebui să meargă prin credite la cei 80%, ajung, în totalitate la cei 20%. Băncile finanţează astfel doar o cincime din economia ţărilor. Ceea ce este cu adevărat supărător este că atunci când te uiţi unde şi cine creează locuri de muncă, observi că întreprinderile mici şi mijloci fac acest lucru. Firmele mari produc anual zero locuri de muncă, în timp ce iau toate creditele şi primesc şi toată atenţia din partea politicului. Dacă România vrea să devina o ţară dezvoltată, cu creştere economică puternică, atunci trebuie să se concentreze pe IMM-uri. Presupun că în ţara voastră, mulţi oameni educaţi şi inteligenţi pleacă în afară pentru că nu găsesc aici cadrul de dezvoltare potrivit. Trebuie ca statul să facă mediul atractiv pentru aceşti oameni, ca să rămâna în ţara lor.

Reporter: Credeţi că există posibilitatea ca o bancă din Europa să aplice procedura de "bail-in" (salvarea cu ajutorul banilor din depozite), în curând?

Steen Jakobsen: Răspunsul scurt este că, dacă, fiind o bancă, te confrunţi cu o asemenea situaţie, trebuie să faci "bail-in". Nu toţi oamenii se gândesc la variante, însă economiştii o fac. Dacă nu apelezi la procedura de "bail-in" , atunci taxele în Europa vor creşte, pentru că cineva va trebui să plătească pentru datoriile băncilor.

Dumnică se va afla dacă va fi vreo bancă în situaţia să facă "bail-in". Cred că vor fi 10 sau chiar 12 care se vor afla într-o astfel de situaţie după rezultatele testelor de stres. Cel mai probabil vor fi unele bănci italiene, câteva din Germania, care vor crea ceva tensiuni politice şi în piaţă. După părerea mea, sistemul bancar italian, cel german şi chiar şi cel spaniol încă mai au bănci individuale ce au nevoie să strângă mai mult capital.

Reporter: Care sunt principalele riscuri şi oportunităţi pentru investitori, în viitorul apropiat?

Steen Jakobsen: Săptămâna trecută a fost teribilă pentru investitori. Cel mai mare pericol este nivelul considerabil de scăzut al dobânzilor. Cred că, în România, piaţa de obligaţiuni va continua să scadă, iar banca centrală va fi văzută în poziţia să reducă dobanda sub 3%.

Sunt de părere că cea mai bună cale de a te proteja pe tine, ca investitor, în viitorul apropiat, este să îţi plasezi banii în bonduri pe termen lung. Cred că piaţa de acţiuni, de acum şi până la mijlocul lui noiembrie, va avea un trend descrescător iar, în 2015, vom înfrunta realitatea, cum s-a întâmplat şi săptămâna trecută, când pieţele din lume au scăzut. Să explic: săptămâna trecută a fost prima din ultimii şase ani când realitatea a fost mai puternică decât stimulii monetari. Pentru prima dată, săptămâna trecută s-a vorbit despre şomaj, iar piaţa a reacţionat extrem de negativ. Concluzia mea este că tărâmul realităţii nu este la fel de bun pentru piaţa de capital ca cel al fanteziei. Investitorii trebuie să rămână ancoraţi în realitate, unde inflaţia este la nivelurile cele mai scăzute, ceea ce face datoriile mai scumpe.

Reporter: Cum credeţi că vor evolua cele mai mari economii ale lumii?

Steen Jakobsen: Eu am spus de la sfârşitul anului trecut că Germania va avea scădere economică. Această evoluţie negativă a avut impact şi asupra României, care a avut creştere economică negativă. Din acest punct de vedere, România ar trebui să fie foarte îngrijorată în privinţa creşterii economice şi a modalităţilor de a genera această creştere.

În ceea ce priveşte Statele Unite, trebuie să ne amintim că în fiecare an acestea au avut 2% creştere economică, deci cred că şi anul acesta tot 2% va fi. Procentul este unul semnificativ mai mic decât aşteptările pe care le aveau unii economişti, săptămâna trecută.

Reporter: Ce efecte are conflictul din Ucraina asupra pieţelor financiare?

Steen Jakobsen: Până acum, efectele au fost relativ limitate, dar totuşi s-au resimţit în Germania, unde încrederea populaţiei este la un nivel scăzut şi mulţi oameni spun că acest lucru este cauzat de tensiunile din Ucraina. Cred că ar putea exista efecte negative uriaşe în această iarnă, fiindcă dacă nu se va vedea nicio îmbunătăţire a situaţiei, atunci vom avea un preţ foarte ridicat al gazului.

Totuşi, pieţele financiare nu par îngrijorate de conflict, atât timp cât nu va escalada. Nu sunt, desigur, de acord cu gândirea aceasta, cred că este un joc politic destul de serios care se desfăşoară. Presupun că piaţa a observat că sumele cheltuite pe sectorul militar de Rusia au crescut, în timp ce Europa cheltuie din ce în ce mai puţini bani pentru acest sector.

Reporter: Cum va arăta anul viitor, din perspectiva analiştilor de la Saxo Bank?

Steen Jakobsen: Va fi un an al provocărilor. Cred că ne vom "destrăma" pentru o viitoare schimbare. Ne vom confrunta cu schimbari semnificative la nivel macroeconomic. Corporaţiile şi indivizii îşi schimbă compartamentul, se îndreaptă spre pieţe stabile. Sunt de părere că anul viitor va oferi investitorilor una dintre cele mai mari oportunităţi.

Economic vorbind, avem cele mai mici aşteptari în ceea ce priveşte dobânzile, inflaţia, creşterea economică. Din punctul meu de vedere, anul viitor va fi unul volatil, plin de realism în primul trimestru. De asemenea, cred că în 2015, dolarul va slăbi semnificativ, ceea ce este o mare schimbare, consider eu.

Cred că, în lume, se vorbeşte prea mult despre macroeconomie şi prea puţin despre microeconomie şi indivizi. Dacă se echilibrează balanţa, atunci anul viitor vor exista cu siguranţă oportunităţi extraordinare.

Reporter: Care este viitorul sistemului bancar?

Steen Jakobsen: Cred că va fi un model bancar diferit, unele bănci vor pica, dar nu vor trage economia lumii după ele. Eu personal, consider că sunt prea multe bănci în lume, având în vedere că fac acelaşi lucru. Măcar de ar face ceva diferit. Ar fi altă poveste.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Herr Bestea, asa o fi? asta nu critica in niciun fel modul de raportare..... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DIKE

Supliment dedicat activităţii de drept
DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

04 Dec. 2020
Euro (EUR)Euro4.8725
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0024
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3819
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.6932

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Boromir
Erfi
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie