Investiţii pentru tranziţia verde, fără măsuri de austeritate pentru cetăţenii europeni - prioritatea candidaţilor la preşedinţia CE

George Marinescu
Ziarul BURSA #Internaţional / 24 mai

Sursa foto: multimedia.europarl.europa.eu

Sursa foto: multimedia.europarl.europa.eu

English Version

Continuarea investiţiilor pentru implementarea Green Deal, accelerarea alocărilor pentru sprijinirea cetăţenilor şi ridicarea nivelului de trai, găsirea unor surse de finanţare comune pentru dezvoltarea industriei de apărare, dar şi dialogul permanent cu mediul de afaceri şi cu fermierii în privinţa atingerii ţintelor stabilite privind neutralitatea climatică în anul 2050, trebuie să constituie priorităţile viitorului preşedinte al Comisiei Europene, au declarat candidaţii pentru funcţia de şef al Executivului comunitar, în cadrul dezbaterii organizată ieri de Eurovision în hemiciclul Parlamentului European.

În ceea ce priveşte continuarea investiţiilor pentru implementarea Green Deal şi accelerarea alocărilor pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor europeni, actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spitzenkandidaten din partea PPE, a amintit că în mandatul său a fost introdus salariul minim la nivel european, au fost alocate sume importante pentru renovarea locuinţelor şi pentru construirea de locuinţe sociale şi că a construit cadrul legislativ pentru atingerea neutralităţii climatice în anul 2050.

Ursula von der Leyen a spus: "Acum suntem în implementarea Green Deal şi suntem în dialog cu agricultorii şi cu industria pentru a atinge ţintele din această foaie de parcurs. Fermierii îşi doresc neutralitatea climatică, pentru că ştiu că îşi asigură producţia prin intermediul naturii, dar au nevoie să treacă de la condiţionalităţi la stimulente, de la o raportare excesivă la tehnologii moderne, cum ar fi sateliţi şi drone, penru a controla ce este nevoie. La fel este şi în industrie, unde suntem deja lideri globali în privinţa tehnologiilor curate. Vă dau un singur exemplu: în ultimul an am prdus mai multă energie eoliană decât prin intermediul gazelor naturale, iar emisiile au scăzut semnificativ. Această politică investiţională va continua, pentru că 48% din cele 800 miliarde euro din programul NextGen EU sunt utilizate pentru proiecte privind energia curată şi economia circulară".

Nicholas Schmit, candidatul Partidului Socialiştilor Europeni pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene a afirmat că obiectivul său este scoaterea din starea de sărăcie a 50 milioane cetăţeni europeni, prin oferirea de locuri de muncă bine remunerate.

El a precizat: "Cetăţenii trebuie să fie în centrul politicilor noastre. Politicile corecte de climă pot aduce un nou tip de creştere sustenabilă, dar implementarea lor vine cu un cost ridicat şi de aceea este necesar să mobilizăm resurse şi investiţii foarte mari pentru decarbonizarea agriculturii şi industriei. Trebuie să vedem cum putem mobiliza aceste resurse, pentru ca politicile respective să fie suportabile pentru economie şi pentru gospodării".

Legat de aceste subiecte, Sandro Gozi, candidatul Renew Europe a propus o modificare a bugetului european care să vizeze o creştere a alocărilor pentru politica de coeziune şi pentru politica agricolă comună, în timp ce Terry Reintke, candidată din partea grupului politic Verzii europeni a afirmat: "Pentru un succes economic, trebuie să spargem contradicţia între climă şi economie, să facem presiuni pentru a beneficia de oportunităţile din economia verde. Trebuie să investim în locuri de muncă verzi, în infrastructură comună în Europa şi în tranziţia verde. Avem nevoie de un pact cu industria, (...); trebuie să reformăm politicile agricole în Uniunea Europeană pentru a asigura sustenabilitatea fermierilor şi e necesar să distribuim diferit subvenţiile acordate. E nevoie de investiţii masive pentru această schimbare (...). Dacă nu facem acum investiţiile necesare, va fi mult mai costisitor în viitor".

Walter Baier, candidatul Stângii europene s-a declarat şi el de acord cu necesitatea transformării economiei într-una verde, ecologică, dar a menţionat că investiţiile respective nu trebuie să se facă în detrimentul nivelului de trai al cetăţenilor, prin impunerea unor măsuri de austeritate, ci prin renunţarea de către Comisia Europeană la diferite programe care au ca scop înarmarea şi apărarea comună. El a arătat: "Cea mai urgentă ameninţare la adresa securităţii este criza ecologică, dar Comisia alocă sume pentru apărare comună, în condiţiile în care NATO cheltuieşte 1,3 trilioane euro pe apărare, adică de trei ori mai mult decât Rusia şi China laolaltă, iar ţările europene din NATO cheltuiesc împreună pe apărare de două ori mai mult decât Rusia. Cred că este suficient, avem nevoie de pace şi stabilitate în Europa".

Apărarea comună, un subiect controversat

În ceea ce priveşte intenţiile actualei Comisii Europene privind crearea unui fond pentru apărarea comună, pentru achiziţii comune de echipamente şi tehnică militară, pentru finanţarea unor proiecte comune în industria de apărare, Ursula von der Leyen a precizat că doreşte stoparea fragmentării existente în UE în acest moment, că este nevoie de un scut european de apărare care să ofere protecţie pentru toate statele membre şi că statele vor decide dacă fondul pentru apărare va fi alimentat din surse naţionale sau vor fi căutate alte surse de finanţare, cum ar fi emiterea de noi obligaţiuni europene.

Candidatul socialist Nicolas Schmit a afirmat că este nevoie de investiţii în industria de apărare, dar aceasta nu înseamnă că investiţiile respective vor fi făcute în detrimentul coeziunii sociale.

Sandro Gozi, de la Renew Europe, a arătat că în actualele condiţii în care Putin continuă agresiunea din Ucraina, este nevoie de investiţii pentru asigurarea securităţii europene, însă a menţionat că pentru fiecare euro investit în apărare, trebuie investit câte un euro şi în cultură şi educaţie. El s-a declarat dezamăgit de faptul că preşedinta von der Leyen nu a reuşit în mandatul ei să concretizeze acest fond de apărare, care în opinia lui Gozi poate fi alimentat prin emiterea de obligaţiuni europene.

În schimb, Terry Reintke, candidata Verzilor a declarat: "Trebuie să colaborăm pentru a avea achiziţii comune. Nu se mai pune problema, dacă putem să ne apărăm sau nu, ci se pune problema dacă cheltuim eficient banii oamenilor; de aceea ne trebuie un fond european pentru apărare. Dar pentru aceasta avem nevoie să terminăm cu votul unanim pe politica de apărare în Consiliul European, să nu îi mai dăm drept de veto lui Victor Orban pe această temă şi pe altele asemănătoare".

Ursula von der Leyen nu exclude o colaborare cu formaţiunile politice din jurul Giorgiei Meloni

Contracandidaţii Ursulei von der Leyen au acuzat-o pe aceasta că în dezbaterea anterioară, din 29 aprilie 2024, care a avut loc la Maastricht, a afirmat că nu exclude să colaboreze cu anumiţi parlamentari de extremă dreaptă, conservatori sau suveranişti. Cei patru contracandidaţi au afirmat la dezbaterea de ieri că o astfel de colaborare încalcă principiile UE şi statul de drept.

Nicholas Schmit a afirmat că socialiştii europeni nu vor lucra cu grupurile Identitate şi Democraţie (ID) şi Conservatorii şi Reformatorii Europeni (ECR), şi a spus că, dacă PPE va încheia un acord de colaborare cu aceste grupuri politice, PSE nu va acorda sprijin popularilor europeni în viitorul Parlament. Walter Baier a declarat că nu poate exista un compromis politic cu extrema dreaptă în Parlamentul European, Sandro Gozi a spus că Renew Europe nu se va alia cu ID şi ECR, iar Terry Reintke a susţinut că o colaborare cu extrema dreaptă este în detrimentul securităţii europene.

Faţă de toate aceste afirmaţii, Ursula von der Leyen, candidatul PPE pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene a spus: "După alegerile pentru Parlamentul European, vom lucra cu grupările politice pro-europene, pro-ucrainene şi pro-stat de drept. Toate grupurile de extremă dreaptă sunt prieteni ai lui Putin şi au un numitor comun: doresc să distrugă Europa şi nu vom permite asta. Am lucrat foarte bine în cadrul Consiliului European cu premierul italian Giorgia Meloni şi vă pot spune că este pro-europeană şi că şi-a exprimat foarte clar opinia în privinţa lui Putin atunci când Italia a susţinut sprijinul financiar pentru Ucraina. Avem nevoie de o majoritate în Europa pentru ca lucrurile să meargă mai departe într-o Uniune puternică".

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. ce austeriate....? ca e ca trend in productie tot in slump... vedeti indexul din 1900 prezent... e slump..pe platu... asteptam odata alt boom productie... ca e "agasanta" situatia actuala...

    s c c r e t 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6576
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2114
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9174
Gram de aur (XAU)Gram de aur347.5083

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb