Investiţiile în criptomonede - ţinta perfectă pentru reţelele de escrocherie

Frauda cu criptomonede a devenit una dintre cele mai agresive şi mai perfide forme de escrocherie digitală ale prezentului, un fenomen care creşte exploziv la nivel global şi provoacă pagube de miliarde, se arată într-un articol publicat ieri de site-ul german Deutschlandfunk.

Sursa citată afirmă că Europol a avertizat deja că fraudele privind criptomonedele vor depăşi în scurt timp toate celelalte forme de criminalitate economică organizată, iar realitatea confirmă această prognoză: în Germania, în prima jumătate a anului 2025, s-au înregistrat peste 250 de plângeri privind astfel de înşelăciuni, dublu faţă de aceeaşi perioadă în 2024. Victimele îşi pierd economiile, siguranţa financiară a familiei şi chiar viitorul pe care îl credeau protejat. În tot acest timp, infractorii au transformat escrocheria cu active digitale într-o industrie complet structurată, cu centre de operare, ierarhii, metode şi obiective precise, în special în Asia de Sud-Est, unde adevărate fabrici de fraudă funcţionează zi şi noapte.

Atracţia criptomonedelor pentru infractori are cauze evidente. În 2025, hype-ul privind crypto s-a relansat puternic, mai ales după ce fostul preşedinte american Donald Trump şi-a exprimat sprijinul public pentru acest tip de investiţii. Totuşi, pentru majoritatea oamenilor, criptomonedele rămân un domeniu tehnic, adesea neînţeles, plin de promisiuni opace şi termeni inaccesibili. Există peste 10.000 de criptomonede, dar nici Bitcoin, cea mai cunoscută dintre ele, nu este recunoscută ca monedă oficială în nicio ţară, cu excepţia El Salvadorului. Niciun activ real, material sau imaterial, nu stă în spatele acestor valori; preţul lor depinde exclusiv de cât sunt dispuse să plătească persoanele care investesc, după cum subliniază clar şi Oficiul Federal pentru Securitatea Informaţiilor. Deşi blockchain-ul promite transparenţă şi securitate, participanţii rămân anonimi, iar tehnicile de ascundere a urmelor sunt extrem de eficiente. Aceasta creează mediul perfect pentru fraudă.

Escrocii nu aleg victimele la întâmplare. Ei acţionează prin anunţuri false, reclame cu persoane publice fabricate, mesaje pe WhatsApp sau Telegram, abordări aparent profesionale pe LinkedIn sau chiar conversaţii aparent întâmplătoare pe reţelele sociale. Comisarul de poliţie Iris Kehrer a declarat pentru sursa citată mulţi dintre cei înşelaţi trec prin momente de vulnerabilitate emoţională: singurătate, schimbări personale, presiuni financiare. Ea a spus că promisiunea profitului rapid, a unei şanse de „a o lua de la capăt”, devine seducătoare în actualele condiţii economico-sociale europene. De aceea, este esenţial să înţelegem că nici educaţia şi nici experienţa tehnică nu sunt scuturi: chiar şi persoanele cu studii universitare şi competenţe IT, deja familiare cu piaţa cripto, cad în capcană, pentru că schemele sunt puse în scenă cu un profesionalism tulburător. Procurorul Nino Goldbeck a descris mărturiile victimelor ca fiind coerente şi convingătoare: „totul părea autentic, serios, credibil de la un capăt la altul”.

Modelul clasic de „love scam” evoluează. În locul cererilor directe de bani pentru o presupusă urgenţă, infractorii propun „investiţii comune” şi afişează online stiluri de viaţă fabricate, aparent de succes. Conversaţiile sunt lente, calculate, construite pentru a stabili încredere. În Bavaria, doar în ultimii cinci ani, au fost documentate aproximativ 1.000 de cazuri, iar cifra din celelalte regiuni este probabil similară. Metoda se numeşte „Pig Butchering” - „îngrăşarea şi sacrificarea porcului” - un termen dur, folosit intenţionat pentru a arăta cruzimea procesului. Escrocii atrag, îngraşă şi apoi jefuiesc complet victima: mai întâi creează legătura emoţională, apoi conving persoana să investească din ce în ce mai mult, iar în final dispar când nu mai este nimic de luat. Chiar dacă Interpol recomandă folosirea termenului „Romance Bait”, activiştii insistă asupra expresiei „Pig Butchering” tocmai pentru a nu ascunde brutalitatea.

În spatele acestor fraude nu se află persoane izolate, ci organizaţii întregi. Fosta procuroră americană Erin West descrie structuri cu departamente clar definite: „Finderii” recrutează victimele, „Chatterii” construiesc relaţia, „Closerii” îi conduc pe cei păcăliţi spre platforme false de tranzacţionare. Multe dintre aceste operaţiuni sunt coordonate din centre uriaşe din Asia de Sud-Est, supraaglomerate şi unde angajaţii lucrează până la 17 ore pe zi pentru a găsi noi victime. Industria este completată de furnizori specializaţi în conturi false, aplicaţii de tranzacţionare fictive şi sisteme de spălare a banilor, un adevărat „Crime-as-a-Service”.

Pagubele estimate pentru „Pig Butchering” în ultimii ani sunt cuprinse între 75 şi 80 miliarde dolari. Sursa citată susţine că pandemia a accelerat fenomenul, izolarea online devenind teren fertil pentru manipulare afectivă şi financiară. De la victime asiatice, reţelele au trecut la nord-americani şi europeni, extinzând aria odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de comunicare şi a sistemelor de inteligenţă artificială. Europol avertizează că expansiunea continuă şi deja există semnale ale mutării unor centre în Africa de Vest.

Pentru victime, şocul este devastator. Când realizează ce li s-a întâmplat, ruşinea şi vinovăţia le fac să păstreze tăcerea. Mulţi şi-au pierdut economiile vieţii, viitorul, uneori casa sau pensia. Unii îşi găsesc sprijin în familie, alţii cad în depresie profundă, iar o parte ajung la gânduri suicidare, iar tragediile reale nu lipsesc. Ruşinea împiedică deseori depunerea unei plângeri, iar cei care ajung prea târziu la autorităţi nu îşi mai pot recupera banii. Totul a fost absorbit în reţeaua invizibilă şi globală a fraudelor digitale.

Frauda cu criptomonede nu este despre lăcomia victimelor. Este despre exploatarea profesională a vulnerabilităţii umane, despre manipulare psihologică sistematică şi despre reţele internaţionale extrem de bine organizate. Iar singura apărare reală este luciditatea: în momentul în care o oportunitate pare „sigură”, „rapidă” şi „fără riscuri”, este exact momentul în care ar trebui să ne oprim. În lumea criptomonedelor, ceea ce nu înţelegi pe deplin poate să te coste tot ceea ce ai.