Procurorul-şef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, a adresat Comisiei Europene o scrisoare în care reclamă că modificarea legislaţiei penale elene care instituie o procedură specială pentru infracţiunile grave comise de membri ai Parlamentului afectează activitatea instituţiei pe care o conduce, se arată într-un comunicat al EPPO. Aceeaşi sursă precizează că Kovesi acuză şi refuzul autorităţilor judiciare din Grecia de a reînnoi mandatele a trei procurori europeni delegaţi.
Prevederile legislative adoptate săptămâna aceasta de Parlamentul grec blochează efectiv investigarea parlamentarilor de către procurorii europeni, mai ales când EPPO derulează o anchetă majoră privind implicarea politică într-un scandal uriaş de fraudă cu fonduri agricole, notează documentul citat.
„Procurorul-şef european a adresat o scrisoare Comisiei Europene, în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind regimul general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii Europene (Regulamentul privind condiţionalitatea), semnalând modificări legislative şi decizii recente care afectează negativ funcţionarea independentă şi eficientă a Parchetului European (EPPO) în Grecia”, se arată în comunicatul EPPO.
Conform sursei citate, modificarea adoptată în grabă a Codului grec de procedură penală, care instituie o procedură specială pentru infracţiunile grave comise de membri ai Parlamentului, are un efect negativ asupra capacităţii EPPO de a investiga şi urmări penal în mod eficient infracţiunile aflate în competenţa sa în Grecia.
„De asemenea, refuzul recent al Consiliului Judiciar Suprem elen de a recunoaşte pe deplin efectele deciziei adoptate de Colegiul EPPO la 12 noiembrie 2025 privind reînnoirea pentru cinci ani a mandatului a trei procurori europeni delegaţi - Popi Papandreou, Charikleia Thanou şi Dionysis Mouzakis - afectează negativ independenţa EPPO în Grecia”, potrivit publicaţiei Athens Times. „Prin urmare, procurorul-şef european a informat Comisia Europeană despre aceste evoluţii, care ridică serioase îndoieli cu privire la respectarea de către autorităţile elene a obligaţiei de cooperare loială prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)”, notează documentul EPPO.
Scrisoarea lui Kovesi către Comisie vine după publicarea, la începutul acestei săptămâni, a corespondenţei cu ministrul Justiţiei, Giorgos Floridis, în care procurorul-şef european avertizează că proiectul este „în mod clar incompatibil” cu normele care guvernează EPPO şi cu legislaţia greacă, potrivit publicaţiei elene eKathimerini.
Într-un amendament depus în Parlament luni seară şi adoptat marţi, Guvernul grec stipulează că, în cazurile care implică fapte penale comise de membri ai Parlamentului, ancheta trebuie să fie desfăşurată de un judecător special de instrucţie, excluzând astfel efectiv procurorii europeni, relatează publicaţia elenă zarpanews.gr. „În cazurile de fapte penale comise de membri ai Parlamentului, pentru urmărirea cărora a fost acordată autorizarea relevantă a Parlamentului [...] în cazul infracţiunilor grave, ancheta preliminară trebuie să fie efectuată, indiferent de orice altă dispoziţie generală sau specială, de către un judecător special de instrucţie”, se arată în prevederea citată de aceeaşi sursă.
Aproximativ 50 de persoane sunt vizate de anchetatori de la Parchetul European din Atena, în cadrul unei investigaţii privind subvenţiile agricole suspecte distribuite în 2021 prin intermediul agenţiei de plăţi de stat OPEKEPE, potrivit publicaţiei eKathimerini. Printre cei citaţi la audieri se numără oficiali ai OPEKEPE, agenţia naţională de plăţi agricole a Greciei, inclusiv fostul său preşedinte, Dimitris Melas, precum şi directori de rang înalt responsabili de ajutoarele directe şi dezvoltarea rurală, relatează Libertatea . Fermieri, persoane private şi proprietari ai unor centre de introducere a datelor rurale, care ar fi solicitat intervenţii pentru a obţine plăţi necuvenite, sunt de asemenea vizaţi de anchetă, precum şi unsprezece membri ai Parlamentului din partea partidului de guvernământ Noua Democraţie, cărora le-a fost deja ridicată imunitatea, conform eKathimerini. Doi dintre parlamentari se confruntă cu acuzaţii grave, care includ instigare la abuz de încredere, fraudă informatică şi emiterea de certificate false în legătură cu aprobarea şi plata subvenţiilor, potrivit Digi24 şi Libertatea.



















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.05.2026, 11:37)
Dati-le in cap pa greci, de nemti si francezi si belgieni si de olandezi si de austrieci sa nu va luati - fiindca aveti ordin sa inchideti ochii total
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.05.2026, 11:39)
Who the funk cares ce vrea aceasta forma de viata abuziva si incompetenta??? O mediocra ajunsa prea sus fata de ce poate, radeau procurorii de ea cand era sefa lor, nu stia sa incadreze o fapta penala, era varza...dar compensa cu rautatea si abuzurile.