"La renegocierea PNRR vom propune şi eliminarea plafonului privind cheltuielile cu pensiile"

A consemnat George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 31 august 2022

"La renegocierea PNRR vom propune şi eliminarea plafonului privind cheltuielile cu pensiile"

(Interviu cu Marcel Boloş, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene se pregăteşte de o toamnă fierbinte, dat fiind faptul că prima cerere de plată pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este încă în aşteptarea aprobării de către Comisia Europeană şi că se intensifică presiunile politice interne pentru renegocierea PNRR, cel puţin în privinţa eliminării plafonului de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile şi în privinţa alocării unor resurse pentru reabilitarea sistemului de irigaţii. Peste toate acestea se adaugă şi necesitatea ajustării unor ţinte şi jaloane din PNRR privind proiectele de infrastructură ca urmare a creşterii exponenţiale a preţurilor materialelor de construcţii şi nu numai. Despre toate aceste lucruri, dar şi despre modul în care ţara noastră va cheltui primele sume alocate din PNRR, ne-a vorbit, într-un interviu, Marcel Ioan Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Reporter: Când va fi aprobată prima plată pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă?

Marcel Boloş: Am avut la sfârşitul lunii iulie angajamentul de a răspunde tuturor clarificărilor şi, mai ales, problemei aplicaţiei informatice şi a identificării beneficiarului final al plăţilor din PNRR, adică să ştim unde ajung banii, persoană fizică sau juridică. Am răspuns la toate clarificările care au fost solicitate de către Comisie şi ar trebui ca într-o perioadă scurtă de timp prima cerere de plată să intre în avizare inter-servicii la nivelul Comisiei Europene şi mai apoi de acolo să îşi urmeze cursul pentru aprobarea în comitetelor de specialitate ale Consiliului Uniunii Europene, respectiv în Ecofin. Sper ca în cursul lunii septembrie, cel târziu începutul lunii octombrie să avem banii viraţi pentru că noi suntem în proces de pregătire pentru depunerea cererii de plată numărul doi.

Reporter: Această mică întârziere va afecta parcursul celei de-a doua cereri de plată?

Marcel Boloş: Nu. Sunt cereri de plată cu jaloane şi ţinte independente - respectiv pentru prima cerere de plată avem jaloane şi ţinte aferente anului 2021 şi pentru a doua cerere de plată avem jaloane şi ţinte aferente semestrului I din 2022. Deci fiind jaloane şi ţinte oarecum separate, am început să lucrăm la cererea de plată numărul doi şi sper ca undeva în intervalul 1-15 octombrie să depunem la Bruxelles această cerere, astfel încât cei 3 miliarde euro pe care îi avem de încasat să intre în vistieria României.

Reporter: Banii primiţi anul trecut şi în ianuarie 2022, cu titlul de avans din granturi şi împrumuturi din PNRR, cei 3,7 miliarde euro, sunt încă la Banca Naţională a României?

Marcel Boloş: Da. Ei se pot folosi pentru proiectele care se implementează din PNRR, numai că - aşa cum am anunţat încă de la preluarea mandatului în luna aprilie - anul acesta nu va fi un an cu plăţi spectaculoase din banii pe care i-a virat Comisia, pentru că e nevoie de o perioadă de timp pentru ca să pregăteşti proiectele de infrastructură şi apelurile de proiecte corespunzătoare care fac posibile apoi plăţile din PNRR. Nu este un capăt de ţară că nu am cheltuit încă banii viraţi de Comisie şi care sunt la BNR. Noi avem aceşti bani disponibili. Dacă vom avea virate până la începutul anului viitor plăţile pentru cele două cereri de plată din 2022, vom avea în contul de la BNR 10 miliarde euro, ceea ce deschide perspectiva implementării proiectelor din PNRR.

Reporter: Asta înseamnă că anul viitor vom face plăţi de 10 miliarde euro?

Marcel Boloş: Nu neapărat. Vom face plăţile în ordinea în care curg la implementare proiectele. Eu cred că marele câştig este că vom avea acest disponibil de 50 miliarde lei, pe care îl putem utiliza pentru implementarea proiectelor. Să nu uităm că vin proiectele de la infrastructura de transport. Numai autostrada A7, cu 319 kilometri şi 3 miliarde euro valoare a contractelor care urmează a fi încheiate, înseamnă 15 miliarde lei. Deci e un buget uriaş. Pe de altă parte avem în curs de încheiere contractele pentru linia de cale ferată Caransebeş-Arad, care înseamnă 162 kilometri şi o valoare de 8,4 miliarde lei. Deci, uşor-uşor, proiectele care privesc infrastructura de transport sunt consumatori enormi de resurse financiare şi mă bucur că ne constituim până la urmă acest buffer de bani, care sunt siguranţa implementării proiectelor de infrastrutură de transport din PNRR.

Proiectele energetice - prioritare la renegocierea PNRR

Reporter: Ce ne puteţi spune despre renegocierea PNRR? Când va începe şi când se preconizează finalizarea?

Marcel Boloş: Este una dintre cele mai importante provocări ale acestei toamne. Sper să putem să începem renegocierea PNRR, din punct de vedere informal, cu Comisia Europeană în luna septembrie. Informal, deoarece regulamentul Comisiei privind renegocierea este în curs de proceduri parlamentare de aprobare. Sunt trei lucruri mari pe care le avem de rezolvat în baza regulamentului. Primul este RePower EU, adică proiectele care asigură independenţa energetică a ţării noastre şi aici avem în vedere proiectele care ţin de fostele amenajări hidroenergetice de pe Valea Oltului, Valea Siretului, Valea Jiului, Buzău, care sunt cumva începute şi încă nu au fost finalizate. Realizarea acestor proiecte ar însemna pentru ţara noastră o putere instalată de aproximativ 1.100 Megawaţi oră. Apoi avem în discuţie, tot pe RePower EU, proiectul de parc eolian pe amplasamentul de la grindul Chituc. Este un proiect-pilot pentru România, întrucât testează obţinerea de energie eoliană onshore, pentru că acolo sunt curenţii de aer foarte buni care permit instalarea turbinelor necesare. Puterea instalată va fi de 385 Megawaţi oră, vorbim despre o investiţie de aproximativ 750 milioane euro, iar acest proiect este primul test pilot al României pe care îl vom face împreună cu Ministerul Energiei. Vom testa onshore perspectiva noastră de a obţine energie verde din puterea vântului.

Reporter: Şi irigaţiile, domnule ministru? Veţi negocia obţinerea unor fonduri din PNRR pentru irigaţii date fiind condiţiile atmosferice de anul acesta, şi aici mă refer nu doar la seceta pedologică, ci şi la seceta atmosferică ce a calamitat culturile agricole de pe sute de mii de hectare?

Marcel Boloş: Întodeauna, în domeniul irigaţiilor este loc de toate sursele financiare la care România are acces, deoarece are potenţial agricol ridicat şi o infrastructură de irigaţii pe care ar trebui să o folosim în mod corespunzător. Da, într-adevăr, studiem posibilitatea ca să introducem irigaţiile în PNRR. Vedem forma; deocamdată este secretă pentru ceea ce înseamnă soluţia de introducere în PNRR.

Reducere de 2,1 miliarde euro a grantului din PNRR, datorită creşterii economice din 2021

Reporter: Se vor face alocări din PNRR pentru toate aceste lucruri?

Marcel Boloş: Vedeţi, în afară de renegociere, avem şi o problemă cauzată de creşterea economică înregistrată de ţara noastră în anul 2021. Din cauza sau datorită creşterii economice din anul 2021 comparativ cu anul 2020, trebuie să tăiem 2,1 miliarde euro din grantul de 14,2 miliarde euro pe care îl avem la dispoziţie prin PNRR. Nu sunt bani pierduţi, este o pierdere cauzată de creşterea economică a României şi acesta a fost mecanismul gândit de la început pentru PNRR. Dacă vreţi, putem spune că suntem victima creşterii economice din 2021 faţă de anul 2020. Pe lângă aceasta, la renegocierea PNRR, vom face ajustări de jaloane şi ţinte ca urmare a creşterii preţurilor la materiale. Dacă nu facem aceste ajustări, România ar trebui să pună 3 miliarde euro pentru a-şi păstra angajamentele asumate în etapa iniţială de negociere a PNRR privind proiectele de infrastructură. De aceea regândim tot ce înseamnă jaloane şi ţinte ca obiective de investiţii şi reducerea valorii acestora. Vom reduce peste tot unde avem proiecte de infrastructură: transport, deşeuri, apă, educaţie, sănătate.

Reporter: Poate fi PNRR renegociat pe procentul privind cheltuielile bugetare privind plata pensiilor?

Marcel Boloş: Pachetul de renegociere, după ce mandatul va fi aprobat de Guvern, probabil că va include şi măsura eliminării plafonului de 9,4% din PIB.

Reporter: Există motiv temeinic, obiectiv pentru a se face acest lucru? Se ştie că PNRR poate fi modificat, conform regulamentului Comisiei Europene doar din motive obiective, nu din motive politice.

Marcel Boloş: Unul din elementele de reformă care sunt cuprinse în PNRR cu privire la pensii este eliminarea inechităţilor sociale. Or, dacă se elimină inechităţile sociale, plafonul de 9,4% nu mai poate fi respectat. Deci aici e un cerc vicios care s-a creat pentru că eliminarea inechităţilor sociale duce cu siguranţă la creşterea ponderii cheltuielilor cu pensiile în totalul PIB-ului peste cei 9,4%. Asta este pe de o parte. Pe de altă parte, este şi o perioadă foarte complicată pentru pensionari care aşteaptă majorarea veniturilor pentru că suntem în plin proces de creştere a ratei inflaţiei, ceea ce justifică în privinţa pensionarilor ca nivelul veniturilor să fie majorate cel puţin cu valoarea ratei inflaţiei. Decizia este a Guvernului şi a coaliţiei, dar aşteptările oamenilor cred că sunt în acest sens.

Reporter: Vă mulţumim!

Opinia Cititorului ( 14 )

  1. Sper sincer sa v o dea Comisia Europeana peste bot.Sunteti nu doar incompetenti ci si ipocriti.Nu va doare pe voi de milioanele de pensionari amarati,ca nu de la pensiile CAP vine deficitul.Va pasa doar de specialii de tot felul si voturile ipotetice ale 'prostimii'.Care sper sa nu mai vina data viitoare!

    1. Lasă că le pasă USR-iștilor și PNL-iștilor de pensiile românilor. De acord cu faptul că la PSD e multă gargară, dar ocazional se mai țin de promisiuni.

    Le pasa doar de perpetuarea la putere, care le asigura sifonarea banilor tarii.

    ipocrizie maxima ! daca v-ar fi interesat , l-ati fi facut de la inceput cum trebuie , ati lasat usr ghinea sa-si bata joc intentionat ca sa veniti apoi sa aratati cum va zbateti pentru tarisoara voastra .

    Lor nu le pasa de pensiile mici ci de speciali, 9.4% trebuie sa includă și specialii și de aici disperarea de renegociere. Comisia nici măcar nu-i va primi la masa...se pot admite renegocieri pe baza de proiect, nu pe schimbare de principii.

    1. Ai citit ce a răspuns ministrul? Vrei să îți traduc? Dacă nu, mai citește din nou aici: "Unul din elementele de reformă care sunt cuprinse în PNRR cu privire la pensii este eliminarea inechităţilor sociale. Or, dacă se elimină inechităţile sociale, plafonul de 9,4% nu mai poate fi respectat. Deci aici e un cerc vicios care s-a creat pentru că eliminarea inechităţilor sociale duce cu siguranţă la creşterea ponderii cheltuielilor cu pensiile în totalul PIB-ului peste cei 9,4%". Nu poți să înlături inechitățile fără creșterea pensiilor mici și medii, creștere care va duce la depășirea acelui 9,4% din PIB. Mi se pare un argument corect, obiectiv.

      La partid nu v-a învățat matematica...dacă dai în jos pensiile speciale pana la nivelul max de 80% din ultimul salariu - cum era pana în 2008, vor ajunge banii și pentru creșterea pensiilor mici cu încadrare în 9.4%

    Nu faceți un pas pentru eficientizarea muncii bugetarilor și reducerea numărului lor,dar cereți voie de la Comisie să cheltuiți mai mult. Daca Comisia va aproba majorarea plafonului de 9,7 la sută din PIB înseamnă că chiar s-a găsit hotul cu prostul și cred că amândoi fac o afacere profitabila. Am o mare speranță că nu va fi așa !.

    Desființați specialele și renegociați.Doar așa va credem/cred că sunteți serioși.

    Controlați la câte primarii din tara cu maxim 1000 de locuitori, secretara comunei este adusa la serviciu de mașină instituției !.

    Parca PNRR trebuia cheltuit pentru relansarea economiei, sa reduca pensiile speciale nesimtite si o sa fie bani pentru marirea pensiilor mici. Din banii PNRR sa faca investitii care sa produca valoare adaugata pe viitor.

    daca era USR eliminau chiar pensiile ....

    Iesiti la pensie cupicerele inaine 

    1. Erau singurii din Guvern care arătau adevărul gol-golut.Acum Guvernul este format exclusiv din avocații celor favorizați de fostele guverne din ultimii 30 de ani.

      Nu știu ce fumezi. Dar sigur e marfă bună specială pentru salvatori dar inaccesibilă bărbaților cis-gender heteronormativi.

      Dacă prin adevărul gol-goluț te referi la faptul că au susținut fără niciun echivoc pensiile speciale atunci da ai dreptate.  

      P.S. Oare copii de securiști intră în categoria favorizaților ultimilor 30 de ani? Un anume domn Năsuri zis Motorla îmi vine în minte. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro