Ziua de 1 iulie nu a adus doar facturi mai mari odată cu liberalizarea preţurilor, dar a venit cu o sursă constantă de emoţii pentru consumatorii casnici, care vor fi nevoiţi să urmărească evoluţia preţurilor pe bursă, pentru a-şi estima viitoarele facturi. Primele zile din iulie amplifică temerile pentru evoluţia viitoare a preţurilor energiei electrice tranzacţionate pe bursă, cu efect direct în facturile fiecăruia. Astăzi, în vârful de consum de la orele 20 şi 21, energia vândută pe PZU are preţuri maxime de 2.127 lei/MWh, cu 44% mai mari faţă de maximele zilei anterioare (pe 1 iulie, cea mai scumpă energie s-a vândut pentru ora 21, cu 1.477 lei/MWh). Media pe întreaga zi de astăzi este de 633 de lei/MWh, faţă de 594 de lei/MWh în 1 iulie şi 548 de lei pe 30 iunie, ultima zi cu preţuri plafonate. Iată cum, de la o zi la alta, energia tranzacţionată devine mai scumpă.
• Competiţie între ofertele cu energie scumpă
Dispariţia plafonării preţurilor până la 0,8 lei/kwh pentru consumatorii care consumau între 100-150 kwh/lună (categoria în care se încadrează cei mai mulţi români), va duce la dublarea unor facturi începând cu luna viitoare, pe baza consumului realizat în iulie. Hidroelectrica este compania care are cea mai bună ofertă din piaţă pentru perioada de după 1 iulie. Preţurile practicate de furnizor variază în funcţie de zonă şi sunt cuprinse între 1,03 lei/kWh şi 1,12 lei/kwh. Electrica Furnizare, o altă companie a statului, va avea preţul final facturat între 1,43-1,51 lei/Kwh, în funcţie de zona de distribuţie a clientului. În oferta companiei apare calculul potrivit căruia la un consum mediu de 120 kwh/lună, factura va fi de circa 150 de lei. PPC Energie are preţuri foarte apropiate de Electrica, cu valori între 1,42 şi 1,51 lei/kWh. Preţurile din facturi reprezintă doar vârful icebergului, pentru că pe bursa de energie OPCOM, tendinţele sunt de creştere, ceea ce înseamnă că ofertele de acum s-ar putea modifica într-un termen foarte scurt. Dacă până acum consumatorii erau protejaţi de preţurile plafonate de ceea ce se întâmpla pe OPCOM, începând de ieri această piaţă va fi un barometru mult mai important pentru toţi consumatorii casnici, deoarece facturile viitoare nu vor mai fi decuplate de această piaţă prin politicile intervenţioniste ale statului.
• Scump, dar mai ieftin decât anul trecut
Vestea bună, cel puţin pentru moment, este că energia pe bursă se scumpeşte în primele zile ale lunii iulie, dar este departe de recordurile negative înregistrate vara trecută şi în 2022. În prima zi din iulie, preţul energiei în România a fost de 117 euro/MWh (la fel ca în Bulgaria şi Serbia), în creştere cu 8% faţă de ultima zi din iunie. În Ungaria era 134 de euro, în creştere cu 22% faţă de ziua precedentă, iar în Germania - 138 de euro. Cele mai mici preţuri le-au avut pe 1 iulie ţările nordice: Norvegia, Suedia şi Finlanda. Acolo, energia avea, ieri, preţuri între 4 şi 68 de euro, în funcţie de regiuni. Cea mai scumpă energie au avut-o ieri belgienii, pentru care au plătit 152 de euro/MWh.
Anul trecut, energia cu livrare la mijlocul lunii iulie (în intervalele orare 20 şi 21 ale zilei, când nu există energie din surse fotovoltiace şi se suprapune cu vârful de consum de seară) s-a tranzacţionat pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), la peste 4.000 de lei/MWh, fiind intervale orare când s-a atins şi valoarea de 4.550 de lei/MWh. Acesta a fost al doilea cel mai mare preţ înregistrat pe bursa română a energiei. Războiul din Ucraina provocase recordul absolut pe 30 august 2022, când energia vândută în două intervale orare (vârful de consum de seara) ajungea la 4.699 lei/MWh.
• Facturile viitoare, sub semnul incertitudinii
Până să ajungă în facturile noastre, energia este cumpărată de furnizorii pe care îi putem alege din comparatorul de preţuri de pe site-ul anre.ro. Energia se tranzacţionează pe mai multe pieţe ale bursei de energie OPCOM. De exemplu, din Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) furnizorii cumpără astăzi energia care se consumă mâine. Peste o tremie din energia care ajunge la consumatorii casnici provine din piaţa spot. O altă piaţă este cea a serviciului universal. Astăzi, 2 iulie, se vor publica preţurile de deschidere a licitatiei pentru luna în curs, pe piaţa centralizată pentru serviciul universal. E.ON şi PPC sunt furnizorii înscrişi la licitaţie, iar printre ofertanţi sunt companiile Hidroelectrica, OMV Petrom, Complexul Energetic Oltenia şi Nuclearelectrica. O altă piaţă de unde furnizorii pot cumpăra energie pentru consumatori este cea a contractelor bilaterale. Acolo, marii producători deţinuţi de stat vând energia în contracte pe termen lung şi dictează preţul din piaţă. De la începutul anului, Nuclearelectrica a vândut mai multe cantităţi de energie cu livrare din iulie până la finalul anului viitor, la preţuri de peste 600 de lei (120 de euro/MWh).
Duminică, pe 29 iunie, pe PZU au fost înregistrate preţuri negative în intervalul 11.00-16.00, iar valoarea maximă a fost sub 600 de lei/MWh. Astfel, media pe întreaga zi a fost de doar 281 de lei/MWh. În momentul în care apar preţurile negative, producătorii sunt nevoiţi să reducă puterea pentru a nu vinde în pierdere. Preţurile negative pe PZU au apărut pentru prima dată în România anul acesta, la începutul lui martie. În trecut, producătorii i-au acuzat pe furnizori că preferă să nu cumpere energia cu livrare pe termen lung pe pieţele de contracte bilaterale, ci să cumpere de pe PZU şi să intre în hazardul traderilor şi a fluctuaţiilor de preţ, în speranţa că vor cumpăra mai ieftin. Cu alte cuvinte, producătorii au acuzat acest trading ca fiind speculativ, dar furnizorii s-au apărat spunând că producătorii nu aduc în piaţă cantităţi suficiente pentru un consum viitor predictibil. Furnizorii trebuie să păstreze un echilibru între energia în bandă cumpărată de la producători prin contracte bilaterale (destinată vârfului de consum) şi cea achiziţionată pe PZU. Ca să nu intre în dezechilibru (şi să plătească pentru asta), surplusul trebuie vândut tot pe PZU sau pe piaţa intrazilnică.
Opinia Cititorului