LIVE TEXT: CORNELIU BODEA, PREŞEDINTELE CRE:"Cu toţii trebuie să înţelegem rolul şi valoarea energiei în viaţa noastră"

M.G.
Miscellanea / 26 octombrie

"Cu toţii trebuie să înţelegem rolul şi valoarea energiei în viaţa noastră"

Actualizare - Corneliu Bodea, preşedintele CRE: "Lupta împotriva schimbărilor climatice nu va fi uşoară"

"Am avut o perspectivă de 360 de grade pe tema decarbonării şi asta a fost foarte important. Am auzit despre multe angajamente şi de asemenea despre multe provocări. Mi s-a părut pentru prima dată că am avut o perspectivă mai puţin optimistă în privinţa luptei împotriva schimbărilor climatice şi sincer să fiu asta mă bucură pentru că trebuie să fim clari: nu va fi o luptă uşoară", a mai spus Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei, la finalul evenimentului.

---

Actualizare - "Ne-am majorat în acest an investiţiile cu peste 50% comparativ cu 2019. Plănuim pentru anul viitor o nouă creştere care va dubla practic investiţiile comparativ cu 2019. Dar toate aceste eforturi sunt posibile doar în contextul unei reglementări adecvate şi care să motiveze investiţiile", a spus Dragoş Bărbulescu, CEO Delgaz Grid şi membru în boardul E.ON România.

---

Actualizare - "Când am notificat planul iniţial, în decembrie 2020, ipotezele planului de business avea inclusă o creştere a preţului certificatelor de CO2. În iunie 2021 am recalibrat planul de business şi l-am trimis Comisiei, luând ca referinţă un preţ al CO2-ului în 2030 de 75 de euro şi de asemenea am crescut preţul gazului cu 20-25%. Acum, ce s-a întâmplat acum, cred că preţul CO2-ului este de asemenea peste orice idee iniţială pe care am avut-o, dar şi preţul gazelor şi al electricităţii. Deci dacă ne întoarcem la diferenţa dintre preţul electricităţii şi costul gazului din CO2 menţinem această marjă, această diferenţă. Deci credem că planul nostru de business este în continuare calibrat pentru ce se va întâmpla în anul următor. Dar nu ştim încă dacă acest preţ al energiei şi al gazelor naturale este bazat pe situaţia pandemică, pe situaţia geopolitică sau pe ţinta Fit for 55. Dar credem că preţul electricităţii trebuie să crească în anul următor şi vom avea în continuare un profit în planul nostru de profit şi în cifrele noastre", a mai spus Sorin Alecu, director adjunct de strategie şi dezvoltare la Complexul Energetic Oltenia.

---

Actualizare - "Aprobarea unei strategii energetice în Parlament nu este o chestiune uşoară din cauza multiplelor schimbări care apar în sectorul energetic. Am emis un plan naţional integrat pentru strategia energetică dar cu toţii ştim că efecte ca cele din prezent în sectorul energetic aduc noi perspective. Este dificil de menţinut o cale unică de succes în industria regenerabilelor din cauza oportunităţilor specifice multiple. Este greu de ajuns la un consens", a mai spus Havrileţ.

---

Actualizare - Niculae Havrileţ, vicepreşedinte al Centrului Român al Energiei: "Măsurile din Parlamentul României nu trebuie să fie împotriva investitorilor"

Măsurile pe care doreşte să le implementeze Parlamentul României nu trebuie să afecteze investiţiile şi nici să pună un plafon pe activitatea investitorilor, a spus Niculae Havrileţ, vicepreşedinte al Centrului Român al Energiei.

"Suntem conştienţi că preţul certificatelor de CO2 va creşte şi asta va duce la preţuri mai mari (la energie). Va trebui să ne luptăm cu această provocare. (...) Este foarte important să menţinem investiţiile în România, să creştem interesul investitorilor în centrale noi. Avem unelte foarte importante precum fondul de modernizare şi PNRR-ul. În acest moment în Parlamentul României este o dezbatere pe anumite măsuri şi este important ca acele măsuri să fie şi în interesul investitorilor, nu împotriva lor. Considerăm că va fi un regim de compensare pentru a compensa creşterea preţurilor, dar nu pentru a pune un plafon pe activitatea investitorilor. Este aşteptarea noastră", a spus Havrileţ.

Ministrul demis al Energiei, Virgil Popescu, a declarat astăzi, la Parlament, că a propus exceptarea de la supraimpozitare a producătorilor de energie care au ca sursă gazul sau cărbunele.

"Noi am venit cu o corecţie a acestui amendament, încercăm să excludem producătorii de energie electrică pe bază de combustibil fosil, acolo unde intră CET-urile şi cărbunele - CE Oltenia, - da, acolo costul de producţie este mult mai mare de 450 de lei/MWh şi normal că nu vorbim despre impozitare. Cei care au beneficiat foarte mult de pe urma creşterii acestui preţ, pemtru că piaţa se închide la preţul cel mai mare, sunt cei din producţia de regenerabile, unde intră Hidroelectrica, şi nuclearul, unde costurile de producţie sunt mai mici", a spus Popescu, citat de e-energia.ro.

Ministrul a făcut aceste declaraţii după dezbaterea în comisiile de la Camera Deputaţilor a proiectului de lege referitor la modificarea OUG 118/2021. Unul dintre amendamentele incluse acolo, care a trecut deja de Senat, se referă la instituirea unui impozit de 80% aplicat pe veniturile obţinute de toţi producătorii de energie electrică pentru preţuri de vânzare mai mari de 450 de lei/MWh. Impozitul suplimentar ar fi urmat să fie aplicat pe perioada acestei ierni.

Oficialii Electrocentrale Bucureşti şi cei ai CE Oltenia s-au plâns că supraimpozitarea peste acel nivel de preţ îi va afecta profund, pentru că au un cost de producţie, cu valoarea certificatului de emisii inclusă, care depăşeşte nivelul de 450 de lei.

---

Actualizare - "Lunea aceasta am început efectiv procesul de restructurare cu crearea SPV-urilor prin care să realizăm investiţiile. Luni am făcut anunţul", a spus Sorin Alecu, director adjunct de strategie şi dezvoltare la Complexul Energetic Oltenia.

Potrivit oficialului producătorului de energie pe bază de cărbune, BERD va oferi o finanţare către CEO, în parteneriat cu mai multe bănci comerciale din România.

CEO are în plan realizarea de peste 700 de MW în capacităţi solare şi peste 1300 de MW în capacităţi pe gaz.

---

Actualizare - Frank Hajdinjak, vicepreşedinte Centrul Român al Energiei: "Industria energetică din România produce circa 50% emisiile locale de CO2"

Industria energetică din România produce circa 50% emisiile locale de CO2, industria circa 14% iar agricultura 8%, a afirmat Frank Hajdinjak, vicepreşedinte al Centrului Român al Energiei.

"Industria este unul dintre producătorii mari de emisii de CO2 din cauza consumului de energie. Fit for 55 este imediat după colţ, în 2030 trebuie reduse emisiile cu 55%, ceea ce este o ţintă dificilă nu doar pentru România, ci la nivel european. Dacă te uiţi la România vorbim de o reducere a emisiilor de peste 40% comparativ cu 2005. Deci avem o foarte mare provocare înainte şi trebuie spus de asemenea că trebuie să menţinem industria noastră competitivă pentru a salva locurile de muncă şi pentru a ne dezvolta ţările. Este adevărat nu numai pentru România ci pentru întreaga Europă. Este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte pe care le-am văzut la nivel european până acum, iar având în vedere obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 este o foarte-foarte mare provocare pentru industrie şi pentru sectorul public. Este nevoie de o acţiune concertată din partea industriei şi a factorilor de decizie, dar şi a instituţiilor de finanţare. Dacă comparăm consumul de energie la nivel UE discutăm despre 25% din consumul de energie. În România avem 40% din emisiile totale produse de industrie şi marele contributor este sectorul energetic în sine, cu aproape 50%, iar industria are circa 14% şi 8% agricultură", a spus Hajdinjak.

Acesta a adăugat: "În ultimii ani am văzut că preţul certificatelor de CO2 a urcat la peste 60 de euro per tonă şi ce vedem este o tendinţă ascendentă, acum este stabil, dar este o creştere semnificativă comparativ cu anii anteriori când aveam preţuri la 10-12 şi înainte chiar şi mai jos. Preţurile sunt anticipate să crească şi mai mult, în anul următor şi 2023 la 70 de euro, poate chiar mai mult. Este un driver pentru decarbonarea industriei şi societăţii noastre şi în acelaşi timp este o povară asupra industriei cu care trebuie să ne descurcăm".

---

Actualizare - Radu Căprău, executive board member OMV Petrom pe Downstream Oil: "Autovehiculele electrice şi hibride ar putea ajunge la o pondere de 30% din parcul auto al României în 2030"

Autovehiculele electrice şi hibride ar putea ajunge să reprezinte 20% din parcul auto total al României în 2030, a spus Radu Căprău, executive board member OMV Petrom pe Downstream Oil.

"Când vorbim despre viitorul mobilităţii trebuie cu siguranţă să abordăm electromobilitatea. Vedem că electromobilitatea este alternativa evidentă pentru maşinile de pasageri şi pentru vehiculele mici. Vedem deja o creştere semnificativă pentru vânzările de autovehicule electrice şi hibride atât în Europa cât şi în România. Dar punctul de plecare este unul foarte mic, vorbim despre numerele asociate pieţei româneşti. În România numărul maşinilor electrice se dublează în fiecare an, sună impresionant, dar astăzi avem aproximativ 7.500 de maşini electrice într-un parc auto care numără peste 7,5 milioane de autovehicule în România. Dar având în vedere planul Dacia de a livra comenzile pentru Spring până la finalul anului vom avea încă aproximativ 3.000 de maşini electrice şi vom ajunge la pragul de 10.000. Este important dar încă departe de ţintele României, chiar dacă are cel mai mare grant pentru autovehicule electrice din Europa, aproximativ 10.000 de euro pe unitate. Motivele acestei adopţii slabe stau în obstacole, preţul, autonomia, infrastructura de încărcare şi timpul de încărcare", a spus Căprău.

Acesta a adăugat: "Dezvoltarea reţelei de staţii de încărcare este foarte importantă, dar este un proces costisitor, iar numărul relativ mic de maşini electrice nu pot oferi un business case. Prin urmare, dezvoltarea infrastructurii este întârziată de dezvoltarea reţelei electrice care este obligatorie. Din experienţa noastră, avem 11 staţii de încărcare instalate dar nu le putem pune în operare din cauza dificultăţii şi procesului îndelungat de a le conecta la reţea. Luând în considerare toate cele spuse anterior, credem în parteneriate, atât public şi private, pentru a avea o dezvoltare adecvată a infrastructurii de staţii de încărcare. Electromobilitatea se va dezvolta totuşi în continuare şi va ajunge la o cotă semnificativă şi o pondere semnificativă în parcul auto total, respectiv la 20% în 2030".

---

Actualizare - Iskander Abdibaitov, chief officer corporate development la KazMunayGas International: "Ultimul autovehicul cu combustie internă va fi vândut în UE în 2035"

Ultimul autovehicul cu combustie internă va fi vândut în UE în 2035, a spus Iskander Abdibaitov, chief officer corporate development la KazMunayGas International, compania care deţine Rompetrol.

"Green Deal-ul european şi acordul de la Paris limitează practic durata de viaţă a rafinăriilor din punctul de vedere al produselor tradiţionale. Aşteptarea curentă este ca ultimul autovehicul cu combustie internă care să fie vândut în UE va fi vândut în 2035. Asta pune un deadline pentru durata de viaţă potenţială a industriei noastre. Desigur că există o oportunitate să dezvoltăm petrochimie şi să continuăm să producem combustibil pentru avioane care este aşteptat să dureze ceva mai mult în termeni de tranziţie", a spus Abdibaitov.

[14:32, 26.10.2021] Mihai Bursa: Acesta a adăugat că multe rafinării în Europa au fost închise în ultimii ani.

"Este clar că industria rafinăriilor va trece printr-o perioadă cu turbulenţe ridicate şi trebuie să evoluăm şi să ne adaptăm realităţilor noi", a spus reprezentantul KazMunayGas.

---

Actualizare - Carlo Pignoloni, country manager şi CEO Enel România: "Electrificarea transporturilor este ceva nou, chiar dacă lumea spune că maşina electrică a fost inventată la începutul secolului trecut"

Electrificarea transporturilor este ceva nou, chiar dacă lumea spune că maşina electrică a fost inventată la începutul secolului trecut, a spus Carlo Pignoloni, country manager şi CEO Enel România.

"Electrificarea transporturilor este ceva nou, chiar dacă lumea spune că maşina electrică a fost inventată la începutul secolului trecut. Aş spune că condiţiile din spate se schimbă, iar producătorii auto au luat deja decizia. Maşinile electrice încep să crească din ce în ce mai mult în termeni de modele şi aşa mai departe. Ca societate de electricitate normal că dorim să fim parte în acest joc şi în special în infrastructura necesară hrănirii acestor maşini. Pornind de la zona urbană şi din perspectiva climatică aş spune că majoritatea emisiilor provin din zonele urbane, deci decarbonarea din zonele urbane este cheia pentru a trece peste această problemă, chiar dacă per total nu este de ajuns. Noi luăm această oportunitate în mai multe moduri, iar din anumite perspective aceste inovaţii în termeni de transport al electricităţii sunt legate de inovaţie şi digitalizare, care este cheia pentru noi şi activele noastre", a spus Pignoloni.

Acesta a adăugat: "În România suntem implicaţi pe această piaţă cu o linie specială numită ENELX, compania de servicii din cadrul grupului dedicată de asemenea transporturilor electrice. Am ajuns la aproape 200 de staţii de încărcare, nu este foarte mult, dar pentru România este pentru că în termeni de infrastructură este în urmă comparativ cu celelalte ţări europene. Este o parte din contribuţia noastră la electrificarea reţelei. De la est la vest avem un anumit canal în care maşinile pot fi încărcate. Evident ne aşteptăm să avem o contribuţie venită spre noi de la fonduri, strict depinzând de PNRR-ul care va fi exploatat aici în România şi de Fondul de modernizare care ar putea fi utilizat".

---

Actualizare - Rik Nuyttens, preşedintele Federaţiei Europene a Transportatorilor, a afirmat că transporturile rutiere reprezintă 22% din toate emisiile de dioxid de carbon din Uniunea Europeană, din care autovehiculele reprezintă 50%. "Sunt foarte multe voci din zona ONG-urilor care cer ca autovehiculele cu combustie internă să nu se mai vândă din 2035", a spus Nuyttens.

---

Actualizare - Emil Boc, primarul Clujului şi preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România: "Toţi primarii din Europa ar trebui să gândească verde, digital şi în spiritul rezilienţei"

Toţi primarii din Europa ar trebui să gândească verde, digital şi în spiritul rezilienţei pentru că asta înseamnă o creştere a calităţii de viaţă, mai puţină poluare şi per total un oraş mai sănătos, precum şi un continent şi o planetă mai sănătoasă, a declarat Emil Boc, primarul Clujului şi preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România.

"Nu doar că dorim să devenim un oraş neutru din punct de vedere climatic până în 2050, ci avem un plan şi mai ambiţios - suntem parte din primele 100 de oraşe din Europa care ar putea fi neutre climatic până în 2030, este un program special al Uniunii Europene pe care îl aşteptăm cu mult interes", a spus Emil Boc.

Boc a spus că primăria are ca obiectiv ca, până în 2026, întregului sistem public de transport să fie verde. Cluj are acum cea mai mare flotă de autobuze electrice din România, 41, dar şi 24 de tramvaie verzi şi 50 de noi troleibuze care au intrat în serviciu în 2019 şi 2020.

Primarul Clujului a mai arătat că sunt în pregătire de începere a reabilitării termice peste 100 de blocuri cu 4.000 de apartamente. 52 de blocuri cu 1.866 de apartamente au fost deja reabilitate în Cluj, iar acum se lucrează pe 47 de blocuri cu 2.159 de apartamente.

"Obiectivul nostru este ca toate blocurile din oraş să fie reabilitate", a spus Boc, care a adăugat că dezvoltatorii imobiliari sunt motivaţi prin reducerea taxelor să realizeze clădiri verzi în Cluj.

---

Actualizare - Claudiu Creţu, director general Termoenergetica: "Aproape 600.000 de apartamente din Bucureşti depind de încălzirea centralizată"

Aproape 600.000 de apartamente din Bucureşti depind de încălzirea centralizată, a spus Claudiu Creţu, directorul general al Termoenergetica. Creţu a mai spus că compania sa derulează în prezent studii de fezabilitate pentru resurse energetice noi precum tehnologii geotermale şi pentru stocarea de energie. Compania analizează şi un proiect solar.

"Cuvântul-cheie în distribuirea agentului termic este eficienţa. Eficienţa din punctul în care producem agentul termic, procesul optim este cogenerarea. Situaţia în Bucureşti şi în multe alte oraşe din România este destul de critică deoarece investiţiile nu au fost realizate în ultimii 20 sau 30 de ani. Situaţia în Bucureşti are nevoie de modernizarea centralelor CHP deoarece acum încălzirea în Bucureşti, fără cogenerare, fără gaz, nu este posibilă, dar şi pentru că există această tranziţie către regenerabile. Încălzirea centrală în Bucureşti ar integra geotermie, solar sau alte tehnologii regenerabile. Acum suntem într-un punct critic, dar această criză ar putea fi şi trebuie să fie oportunitatea să dezvoltăm proiecte, să luăm finanţare şi ne uităm cu mare atenţie la Fondul de modernizare şi la alte surse de finanţare pentru a proiecta şi a construi un nou sistem care este aliniat nevoilor consumatorilor şi al oamenilor şi în acelaşi timp aliniat infrastructurii energetice a Bucureştiului. Electromobilitatea vine peste noi şi asta va însemna că cererea şi consumul de energie electrică va creşte. Deci în acest an şi anul viitor suntem într-un punct critic în care trebuie să avem proiecte, să implementăm noi proiecte pentru a moderniza centralele şi pentru a reabilita infrastructura", a spus Creţu.

Acesta a adăugat: "Avem nevoie de tot sprijinul autorităţilor, atât din România cât şi cele de la nivel european, deoarece Bucureştiul este un caz special. Chiar şi în oraşele mai mici încălzirea centralizată a dispărut şi oamenii folosesc acum boilere individuale. În Bucureşti acest lucru nu este posibil din cauza sistemului de distribuire a gazelor, a poluării. Aproape 600.000 de apartamente depind de acest sistem al nostru. Vedem în mass-media că avem multe probleme, multe avarii, multe pierderi, dar aşa cum am spus această criză este momentul perfect pentru a dezvolta proiecte. Avem nevoie de transfer de tehnologie, de parteneri privaţi, am deschis uşile lumii academice şi pentru tehnologii private pentru că trebuie să menţinem acest sistem şi putem să-l transformăm numai prin dialog, numai prin parteneriate, inclusiv cu lumea academică şi mediul de afaceri".

Moderatorul panelului în care a vorbit Creţu, domnul Julian Popov, în acelaşi timp preşedintele Institutului European pentru Performanţa Clădirilor, a precizat la rândul său că sistemul termic din Sofia este în aceeaşi situaţie critică ca cel din Bucureşti.

---

Actualizare - Suzana Carp, specialist european independent pe politică climatică europeană: "S-au schimbat extrem de multe în ultimii cinci ani la nivel de dezbatere publică, iar România ar trebui să aibă mult mai mult simţ de proprietate pe strategia climatică a UE"

Marea Neagră are extrem de mult potenţial în materie de energie eoliană şi huburi asociate cum ar fi producţia de hidrogen verde, a spus Suzana Carp, specialist european independent pe politică climatică europeană. Carp a mai afirmat că multe s-au schimbat la nivel de strategie climatică în ultimii cinci ani în condiţiile în care acum Green Deal-ul Uniunii Europene a devenit strategia de creştere pe termen lung a blocului comunitar.

"O altă dată interesantă este 2019, când România a ajuns la şefia Consiliului Uniunii Europene şi dacă înainte de 1 ianuarie 2019 UE nu avea un angajament pentru neutralitate climatică sau o strategie pentru asta. La finalul preşedinţiei româneşti a Consiliului UE am avut cu adevărat o strategie şi, în acest sens, acest obiectiv al Uniunii Europene este unul pentru care România ar trebui să aibă mult mai mult simţ de proprietate şi o mai mare responsabilitate. O altă dată este februarie 2020, când lansam un raport în Bucureşti - completasem un calcul al tuturor fondurilor care ar fi disponibile, sub diferite scenarii, pentru tranziţia energetică a României până în 2030. Ne-am uitat acolo la valoarea veniturilor din licitaţiile de certificate de carbon şi desigur nimeni nu mă credea că folosind 35 de euro sau 28 de euro per tonă era o estimare conservativă, dar până acum cred că ce am înţeles a fost că acela a fost o estimare ambiţioasă defapt. Dar ne uitam la fondurile disponibile şi vedeam că erau destul de bine ancorate în ceea ce reprezentau nevoile declarate. Dar între timp totul s-a schimbat şi valoarea la care ne uitam în februarie 2020 s-a triplat. Deci dezbaterea în România s-a schimbat de la avem oare destule resurse financiare pentru următorul deceniu la cum utilizăm mai bine fondurile disponibile pentru a asigura investiţii şi faptul că vom avea investiţii pe viitor. Totul s-a întâmplat în cinci ani", a spus Suzana Carp, care a adăugat că există riscul ca investiţiile în cercetare realizate la nivel european să nu fie implementate în premieră de Uniunea Europeană.

---

Actualizare - Ondrej Safar, CEO CEZ România: "Sistemele energetice din viitor vor avea mai multe dezechilibre şi la nivel de fiecare ţară vor trebui găsite soluţii pentru acoperirea acestor dezechilibre"

Sistemele energetice din viitor vor avea mai multe dezechilibre şi la nivel de fiecare ţară vor trebui găsite soluţii pentru acoperirea acestor dezechilibre, a afirmat Ondrej Safar, CEO CEZ România.

"Ce vedem este că piaţa energiei va trece printr-o schimbare semnificativă, nu-mi este frică să spun chiar o revoluţie, pentru că sectorul energetic nu va mai avea emisii (va fi în neutralitate climatică - n.r.), iar reţelele de distribuţie vor trebui să devină digitale cu management în timp real. În viitor, de asemenea, consumatorul va genera şi va oferta energie. Este nevoie de politici şi strategii clare care să sprijine priorităţile fiecărei ţări, făcute în aşa mod încât să motiveze investitorii să investească. Fit for 55 şi planul de decarbonare sunt valide pentru toate ţările europene, deci toate vor avea nevoie de investiţii şi va fi nevoie de asemenea de realizarea unui cadru investiţional atractiv. Ce va fi de asemenea foarte important este pregătirea reţelelor pentru această schimbare. De la existenţa capacităţilor la reţeaua de transmisie şi la reţeaua de distribuţie care trebuie să acumuleze şi să absoarbă capacităţile noi. Va fi nevoie de implementarea multor sisteme care să poată să opereze sistemul şi să gestioneze flow-ul energiei în timp real, ceva ce este foarte diferit faţă de ce facem acum. În fiecare ţară va trebui să luăm decizii clare în privinţa asigurării soluţiilor de echilibru pentru că odată cu mai multe capacităţi regenerabile vom avea tot mai multe dezechilibre şi va trebui să găsim soluţii să le acoperim şi asta să o facem într-un mod economic. În ultimul rând va trebui să definim cu adevărat mecanismele de finanţare adecvate pentru această tranziţie. Finanţările ar trebui să se adreseze tuturor acestor priorităţi menţionate", a spus Safar.

---

Actualizare - Giles Dickson, CEO WindEurope, a susţinut, citând cifre ale Comisiei Europene, că 80% din preţul ridicat din prezent al energiei electrice provine din preţul ridicat la gaze naturale, în timp ce restul provine din preţul ridicat al certificatelor de CO2

"Generarea de energie a eolienelor în iulie şi august a fost uşor peste nivelul din iulie şi august în 2020. Există mereu o energie produsă pe bază de vânt ceva mai mică în lunile de vară decât în perioada de toamnă, iarnă şi primăvară, este un fapt al vieţii, dar atribuirea preţurilor ridicate ale energiei aşa-numitelor «probleme cu vântul» este incorect", a spus Dickson, în răspuns către Cristian Buşoi, care a afirmat că preţurile ridicate la energie provin şi din cauza producţiei slabe din Europa a capacităţilor eoliene.

Acesta a adăugat: "România a fost foarte activă în instalarea de ferme eoliene în prima parte a deceniului trecut, pentru mult timp chiar a avut cea mai mare fermă onshore de eoliene la Fântânele, în Dobrogea. Dar nu au mai fost investiţii în ferme noi eoliene în România de circa 5 ani, nu e nicio formă de sprijin de finanţare pentru noi investiţii şi nici nu există un cadru de reglementare pentru dezvoltarea de capacităţi eoliene offshore în Marea Neagră, unde există un potenţial semnificativ. Dar planul naţional al guvernului pentru energie şi climă pentru 2030 preconizează o expansiune a capacităţilor eoliene de la 3 GW la 5,3 GW şi este încurajator faptul că forma finală a PNRR a inclus investiţii noi în reţeaua Transelectrica pentru a sprijini realizarea reţelei de transmisie a energiei care să sprijine la rândul ei investiţiile în energie eoliană. Discuţiile continuă între guvern şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu privire la o nouă schemă de finanţare publică şi o schemă de licitaţie pentru construcţiile de capacităţi eoliene folosind modelul contractului de diferenţă care este modelul standard în Europa de sprijin al dezvoltării capacităţilor eoliene şi în multe cazuri şi al capacităţilor solare".

Dickson a mai adăugat că acestea reprezintă un beneficiu pentru guverne şi în acelaşi timp oferă perspectiva stabilităţii de venituri pentru împrumuturi la costuri de finanţare scăzute, ceea ce reduce costul total - inclusiv social - al construcţiei capacităţilor eoliene noi.

Totodată, CEO-ul WindEurope a mai spus că este îngrijorat de planurile şi amendamentele din Parlament care au fost înaintate de Comisiile din Senat pentru modificarea ordonanţei care instituie compensarea facturilor la energie pentru consumatorii casnici. Acestea includ o supraimpozitare de 80% a producătorilor de energie peste orice MWh vândut peste preţul de 450 de lei şi eliminarea din factură a certificatelor verzi.

---

Actualizare - Cristian Buşoi, europarlamentar: "Schimbările climatice reprezintă cea mai presantă provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană"

Schimbările climatice reprezintă cea mai presantă provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană, dar pentru a atinge ţinta pentru 2030 şi neutralitatea climatică în 2050 este necesară o transformare în societăţile noastre, în economiile şi industriile noastre, precum şi în sistemele noastre energetice, de transport şi în agricultură, a spus Cristian Buşoi, preşedintele comisiei de industrii din Parlamentul European.

---

Actualizare - Tudor Constantinescu, Consilier principal al DG Energie din Comisia Europeană: "Mai multe ţări au preluat şi împărtăşesc acum obiectivele climatice anunţate de UE"

Mai multe ţări au preluat şi împărtăşesc acum obiectivele climatice anunţate de Uniunea Europeană, a afirmat Tudor Constantinescu, Consilier principal al DG Energie din Comisia Europeană.

"Acest obiectiv climatic anunţat mai întâi de preşedinta (Comisiei Europene) von der Leyen este împărtăşit acum de tot mai multe ţări. Japonia intenţionează decarbonarea până în 2050, chiar şi China până în 2060 şi suntem acum la câteva săptămâni distanţă de COP 26 care este aşteptat să ofere o nouă energie discuţiilor despre schimbările climatice. Dar în acest context vedem acum că este important să avem siguranţa ofertei (a aprovizionării - n.r.), este de asemenea foarte important să avem preţuri care sunt accesibile pentru oameni şi cetăţeni şi să facem tranziţia energetică într-un mod care să aducă beneficii societăţii şi să pună în relaţie toţi consumatorii. Acum este vorba, într-o mare măsură, despre o revoluţie a tehnologiilor. Vedem cum investiţiile făcute în anii trecuţi în cercetare încep să dea roade şi asta este foarte important, inclusiv pentru România. Vedeţi că strategiile pe care le-am implementat, dacă vorbim despre integrarea sistemelor energetice, strategia pentru hidrogen cu ţinte pentru capacităţi de electroliză - până la 4 GW în 2030 - sau acum comunicările pe preţuri, toate au în vedere termenul scurt, mediu şi lung şi încearcă să aducă iniţiative care să ducă investiţiile în direcţia şi cu viteza Green Deal-ului, care a venit cu ideea unor ţinte mai ambiţioase pentru 2030 şi să punem mai mult accent pe investiţii în anii următori, mai mult CAPEX şi reducerea ulterioară a OPEX. Adică eficientizarea sistemului energetic şi în acelaşi timp evitarea unor stranded assets în anii următori şi blocarea unor soluţii", a spus Constantinescu.

Acesta a adăugat: "Pentru realizarea acestor lucruri am venit cu un pachet legislativ, suplimentar comunicărilor menţionate de anul trecut. Presupune 13 iniţiative legislative plus un fond social de climă (Climate Social Fund), iar acest pachet de iniţiative se uită la toate aspectele: în primul rând la preţuri, la ETS (schema de certificate de carbon - n.r.), la expansiunea ETS-ului şi adâncirea pe de altă parte a ambiţiilor în sectoarele acoperite deja de ETS. Ne uităm de asemenea la directiva pe taxarea energiei şi să facem taxarea energiei verzi versus taxarea muncii pentru că vrem să creăm locuri de muncă în Europa iar aceasta reprezintă de asemenea o oportunitate. (...) Avem ţinte pentru hidrogenul regenerabil pentru dezvoltarea cererii pe piaţă, în industrie la 50% şi în transporturi 2,5%. Avem de asemenea standarde şi reguli pentru emisiile de CO2 ale vehiculelor şi pentru realizarea infrastructurii pentru autovehicule electrice sau pentru maşinile pe bază de celule de hidrogen. Tranziţia trebuie de asemenea să fie justă, trebuie să fie economică, competitivă, iar pentru asta avem o oportunitate la nivelul UE prin combinaţia de fonduri europene disponibile. Vorbim despre trilioane care vor ajuta atingerea obiectivelor prin investiţii".

"România are o oportunitate de a dezvolta un ecosistem puternic şi un lanţ de valoare adăugată unificând resursele şi resursele regenerabile - onshore şi offshore - cu zonele de coastă, cu porturile, cu potenţialul fluvial al Dunării, în contextul regiunilor Europei şi macroregiunilor şi cu adevărat să dezvolte proiecte. Acesta este momentul să dezvolte astfel de proiecte care să asigure o tranziţie energetică sustenabilă în următorii ani şi punerea economiei pe calea potrivită, nu doar până în 2030 dar şi până în 2050", a conchis Tudor Constantinescu.

---

Actualizare - Elena Popescu, reprezentant al Ministerului Energiei: "Decizia de eliminare a cărbunelui din mixul energetic este una foarte dificilă, cu costuri enorme în ceea ce priveşte menţinerea securităţii energetice"

Decizia de eliminare a cărbunelui din mixul energetic este una foarte dificilă, cu costuri enorme în ceea ce priveşte menţinerea securităţii energetice, a afirmat Elena Popescu, director în cadrul Ministerului Energiei.

"Decizia de eliminare a cărbunelui din mixul energetic este una foarte dificilă, cu costuri enorme în ceea ce priveşte menţinerea securităţii energetice în ţară şi mitigarea problemelor sociale. Accelerarea dezvoltării capacităţilor verzi care să înlocuiască capacităţile pe bază de cărbune este obligatorie pentru România, iar timingul este crucial în acest proces de înlocuire a capacităţilor pe cărbune din cauza motivelor ce ţin de securitatea energetică şi de volatilitatea preţurilor la energie. Implementarea investiţiilor în energie, în special pentru tehnologii noi, ia timp şi noi considerăm că este o nevoie urgentă de discuţii oneste cu privire la toate tehnologiile disponibile care ar putea să ofere securitate energetică şi flexibilitate în alegerile naţionale. Unele elemente din pachetul Fit for 55 trebuie analizate atent din moment ce ele adaugă noi schimbări şi provocări în întreg sectorul economic, nu doar în sectorul energetic. Deci toate aceste elemente ar avea un impact în întreaga societate prin riscul de a majora sărăcia energetică dacă investiţiile nu sunt realizate la momentul potrivit. De aceea, schimbările generate de politicile climatice la nivelul sectorului energetic şi întregii economii trebuie să ia în considerare nivelul de dezvoltare al ţărilor membre contribuind la reducerea gap-ului economic dintre ţările membre şi nu să mărească diferenţele economice între anumite regiuni sau pentru grupuri sociale. Trebuie să găsim soluţii care să reducă efectele acestei transformări şi să le aplicăm ca soluţii pentru dezvoltarea ţării", a spus Elena Popescu.

Aceasta a adăugat: "Pentru ţările membre care au cărbune în mixul energetic, pachetul Fit for 55 anunţă implicit eliminarea cărbunelui în producerea de energie. Mai mult, gazul natural este considerat drept o resursă care nu mai îndeplineşte cerinţele de mediu şi trebuie combinat cu gaze regenerabile până când va fi înlocuit complet de aceste gaze noi. Pentru România, gazul natural este un combustibil cheie de tranziţie şi parte din procesul de tranziţie justă. Energia nucleară are de asemenea un rol important în decarbonarea sectorului de producţie a energiei electrice. De aceea rolul gazului natural şi al energiei nucleare trebuie recunoscut în taxonomie. De asemenea suntem obligaţi să accelerăm investiţiile în aceste capacităţi şi să le introducem în sistemul energetic naţional pe măsură ce închidem din capacităţile pe cărbune. Fără acest plan de decarbonare (...) ar fi imposibil să ne atingem obiectivele la termenele convenite".

---

Actualizare - Luminiţa Odobescu, ambasadorul României la UE: "Securitatea energetică rămâne un subiect pe agenda noastră"

Securitatea energetică rămâne un subiect pe agenda noastră, a afirmat Luminiţa Odobescu, ambasadorul României la UE, care a făcut trimitere la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.

"Această dezbatere este una bine-venită în condiţiile în care discutăm acum la Luxemburg... este o întâlnire extraordinară a miniştrilor energiei din Uniune şi ei dezbat această chestiune a preţurilor ridicate la energie. Ştiţi că săptămâna trecută, liderii europeni au discutat problema ca pe una prioritară şi înainte Comisia Europeană a prezentat o serie de recomandări de măsuri ţărilor membre pentru a oferi o cale de urmat în elaborarea politicilor de contracarare a preţurilor ridicate la energie. Este o problemă importantă pentru toţi, trebuie să găsim soluţii nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel european. (...) Nu dorim să afectăm obiectivul climatic şi de aceea lucrăm să găsim soluţiile potrivite pentru că în viziunea noastră obiectivele climatice trebuie atinse pentru că cu toţii am văzut consecinţele asupra vieţii noastre zilnice. Nu este doar problema preţului, dar şi cum să atingem obiectivele climatice şi mai există o chestiune sus pe agenda noastră şi cred că l-am discutat la începutul acestei ediţii a Romanian Energy Day, este securitatea energetică. Am văzut ce se întâmplă în Republica Moldova (unde Gazprom ameninţă cu încetarea livrărilor de gaze - n.r.) şi practic securitatea energetică rămâne un subiect pe agenda noastră", a spus Luminiţa Odobescu.

Ambasadorul României la UE a adăugat: "Este mult de muncit, dar avem sprijinul financiar de la UE şi avem capacitatea de a lucra împreună, autorităţile, agenţiile guvernamentale şi ministerul, dar şi mediul de afaceri. Avem un obiectiv comun care este modernizarea sistemului energetic al României, de a-l face mai rezilient în faţa provocărilor cu care ne confruntăm cu toţii în prezent".

---

Cu toţii trebuie să înţelegem rolul şi valoarea energiei în viaţa noastră, a declarat Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei, în deschiderea evenimentului. Acesta a spus că este nevoie de o schimbare de mentalitate, nu doar de discuţii despre tehnologii sau surse de finanţare.

"De 10 ani organizăm acest eveniment şi în această perioadă lungă de timp am observat modul în care UE a reuşit să lupte cu schimbările climatice. Este un obiectiv dificil, să atingem neutralitatea climatică, până în 2050. De aceea considerăm că este necesar tot efortul şi toată contribuţia tuturor statelor membre, iar la Romanian Energy Day oferim o platformă de comunicare şi interacţiune între statele membre ale UE, membri ai industriei, oficiali, astfel încât să contribuim la acest obiectiv. Sunt încrezător că România va continua să joace un rol important, la fel ca în precedentul deceniu, în atingerea obiectivelor pentru 2030 şi va juca un rol important în lupta cu schimbările climatice şi va reuşi să atingă ţinta pentru 2030 înainte de termen. Dar drumul nu va fi uşor, mai ales când ne apropiem de deadline-uri. Ce avem nevoie: o schimbare de mentalitate, de aceea consider că ar trebui să vorbim, în special politicienii, mai puţin despre tehnologii, oportunităţi de finanţare şi mai mult despre această schimbare de mentalitate. Cu toţii trebuie să înţelegem rolul energiei în viaţa noastră, valoarea energiei, de aceea trebuie să ne asumăm valori mai mari pentru acest produs important", a afirmat Bodea.

Centrul Român al Energiei organizează astăzi o nouă ediţie a conferinţei Romanian Energy Day, eveniment care de 10 ani reprezintă sectoarele energetice româneşti şi regionale la Bruxelles.

"Pe măsură ce ne îndreptăm spre finalul anului 2021, o criză energetică trimite globală trimite valuri de şoc în economiile şi sectoarele industriale din întreaga lume. În plus faţă de lipsurile imediate şi creşterile preţurilor, această criză ar putea prefigure şi consecinţele unei tranziţii energetice prost gestionate. (...) La nivel global observăm ireversibilitatea schimbărilor climatice. În fiecare secundă umanitatea emite în atmosferă 1.300 Mt CO2, ajungând probabil în punctual fără întoarcere privind limitarea creşterii temperaturii globale. De la dezvoltarea de produse eficiente din punct de vedere energetic la dezvoltarea de sisteme de combustibili alternative, cum ar fi hidrogenul şi infrastructura care îl asociază, reconfigurarea sectorului energetic va necesita o cooperare la scară largă. La nivel regional Uniunea Europeană s-a angajat să reducă emisiile cu cel puţin 55% până în anul 2030, actualul deceniu fiind determinant pentru acţiunea climatică. Obiectivul final este neutralitatea climatică până în 2050", arată CRE.

Intitulat "Drept la ţintă. Climă Stabilă pentru vremuri incerte", evenimentul Romanian Energy Day 2021 este adaptat în jurul Pactului Verde European şi al programului "Fit for 55" şi va încerca să segmenteze Strategia Uniunii Europene pentru acţiune climatică în pilonii săi principali, anume energia, clădirile, transporturile, industria, precum şi perspectivele industriei energetice româneşti cu privire la tranziţia către emisii reduse de carbon. La eveniment vor participa, pe lângă oficiali ai autorităţilor române, decidenţi europeni, autorităţi europene, instituţii şi reprezentanţi ai industriei energetice europene şi româneşti.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Saracie energetica, foamete, boli sub acoperirea schimbarilor climatice! POpulatia trebuie sustinuta prin amsuri compensatorii la toate aceste preturi dincolo de cer!

    Schimbarea polilor magnetici ai Pamanatului este un fenomen natural care nu poate fi oprit. DEgeaba se iau amsuri contra schimbarilor climatice. E bine pentru sanatatea planetei si a biosistemului sa nu mai poluam dar asta nu ajuta schimbarea ciclica a polilor magnetici ai Terrei.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ALPHA BANK
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

07 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3946
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7550
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8231
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.5919

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
croco.ro
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro