LIVE - VIDEO Conferinţa "Piaţa financiar-bancară"

Bănci-Asigurări / 28 iunie 2023



Actualizare - Dan Popovici, OTP Asset Management: "Cei mai mulţi investitori din România sunt în fondurile de investiţii"

ei mai mulţi investitori din România sunt în fondurile de investiţii, spune Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management.

"Vorbim despre aproape 500.000 de investitori, care nu sunt neapărat tineri. Încă nu avem o statistică oficială, dar la fondurile pe care le administrăm noi, media de vârstă este de peste 50 de ani. Şi din toate discuţiile pe care le-am avut cu alţi colegi, se pare că aceasta este media de vârstă a investitorului de retail din România în fonduri de investiţii", a spus reprezentantul OTP Asset Management.

Dan Popovici a adăugat: "De asemenea, grosul banilor şi cei mai mulţi investitori sunt în fondurile de fixed income. Este adevărat că ponderea lor în ultimii doi ani a început să scadă uşor, dar în continuarea cei mai mulţi investitori sunt în fondurile care investesc în titluri de stat sau în obligaţiuni corporative".

În opinia sa, explicaţia ţine de faptul că în fonduri se pot investi sume mici. "Aproximativ jumătate dintre investitorii noştri investesc lunar şi utilizează serviciile de economisire automată şi regulată oferite de către banca distribuitoare. Cred că cel mai important mesaj este că toată lumea trebuie să gândească pe termen lung şi să îşi creeze o plasă de siguranţă, pe care să o folosească în momentul în care se va retrage din activitate, pe lângă Pilonul II sau III", a spus Dan Popovici.

(A.I.)

---

Actualizare - Bogdan Maioreanu, eToro: "55% dintre investitori doresc să îşi suplimenteze veniturile"

Un sondaj eToro dat publicităţii astăzi arată că, în majoritate, persoanele fizice care investesc în ţara noastră vor venituri suplimentare, spune Bogdan Maioreanu, analist de piaţă la eToro, precizând: "Cei 500 de investitori din România care au răspuns acestui sondaj realizat în prima jumătate a lunii iunie au următoarele opţiuni: 55% îşi doresc ca prin investiţiile realizate să îşi suplimenteze veniturile; 48% doresc siguranţă pe termen lung, 49% vor independenţă financiară, 28% vor un randament mai bun la economii; 22% - bani în plus la pensie; 23% vor să se apere de inflaţie, 18% au în plan să îşi cumpere ceva într-o perioadă previzibilă de timp (investiţii mari, precum real estate sau obiecte extrem de scumpe), 12% vor bani ca să se pensioneze anticipat. Dacă cumulăm, 34% dintre cei intervievaţi îşi doresc ca prin investiţii să aibă fonduri suplimentare la pensie".

Sondajul a fost realizat la nivel internaţional pe un eşantion de 13.000 de investitori din 13 ţări.

(A.V.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers: "Investitorii în criptomonede văd diferit activitatea investiţională"

Investitorii în criptomonede văd diferit activitatea investiţională şi au un apetit de risc mai mare faţă de cei care aleg să îşi pună banii în fonduri de investiţii, afirmă Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.

"Investitorii în cripto au un apetit de risc mult mai mare decât cei care aleg să investească într-un fond de investiţii, deci sunt nişte oameni tineri care au o viaţă în faţă şi se aruncă în luptă şi văd diferit activitatea investiţională, spre deosebire de un investitor care îşi pune banii într un fond de investiţii. Avantajele în a pune banii într un fond de investiţii sunt foarte clare: beneficiezi de profesionalism şi structura organizată, disciplinată, pe care ţi o dă investiţia printr un astfel de vehicul şi, cumva, poate ai returnuri puţin mai mici decât un return speculativ mare dar ai o stabilitate pe termen lung a portofoliului" a declarat Ovidiu Demetrescu.

(S.B.)

---

Actualizare - Marius Ştefan, CEO Autonom: "Diferenţele dintre mediul urban şi cel rural sunt uriaşe"

Diferenţele economice precum salarizarea şi comportamentul de consum dintre mediul urban şi mediul rural sunt uriaşe, ceea ce obligă pe oricine analizează piaţa din România să îşi întocmească un plan segmentat, afirmă Marius Ştefan, CEO al Autonom.

"Dacă privim cu atenţie la statistici, vedem că există de fapt două Românii. Există România rurală şi există România urbană. Diferenţele sunt uriaşe, fie că vorbim comportament de consum, de venit, iar asta încurajează pe oricine când analizează o piaţă şă îşi facă o segmentare, deoarece diferenţele de salariu din mediul urban faţă de cel din mediul rural sunt cu totul altă poveste".

(S.B.)

---

Actualizare - Radu Puiu, analist financiar XTB: "Investitorii nu se mai tem atât de mult de inflaţie"

Investitorii nu se mai tem atât de mult de inflaţie ci mai degrabă de problemele economice care au apărut după evenimentele globale din ultimul an şi jumătate, precum majorările de dobânzi care au pus presiune pe creditările mediului investiţional, afirmă Radu Puiu, analist financiar al XTB, în cadrul conferinţei "Piaţa financiar-bancară".

"Vedem că investitorii nu se mai tem atât de mult de inflaţie ci mai degrabă de problemele care urmează după tot ce s a întâmplat în ultimul an şi jumătate cu economia precum majorările de dobândă rezultate de inflaţia mare de anul trecut, care au pus şi mai multă presiune asupra creditării mediului investiţional" afirmă Radu Puiu.

(S.B.)

---

Actualizare - Bogdan Ceuca, Transilvania Investments: "Listarea Hidroelectrica este evenimentul decadei"

Listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti este cel mai important eveniment al deceniului şi poate promova şi dezvolta piaţa de capital din România, este de părere Bogdan ceuca, şeful Departamentului de Tranzacţionare al Transilvania Investments.

"Pentru noi este un lucru foarte bun că Hidroelectrica doreşte să se listeze pe bursa românească. Este evenimentul decadei" declară Bogdan Ceuca.

(S.B.)

---

Actualizare - Gabriel Ţecheră, TTS: "Listarea Hidroelectrica nu rezolvă problema lichidităţii"

Finalizarea listării companiei Hidroelectrica va fi un moment important, în condiţiile în care, cel puţin pentru o perioadă, una din marile probleme ale Bursei de Valori din Bucureşti (BVB) va fi rezolvată măcar parţial, şi anume lichiditatea, spune Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori în cadrul Transport Trade Services SA (TTS). Însă, domnia sa atrage atenţia că într-un an, probabil, efectul acestei listări va dispărea.

Gabriel Ţecheră subliniază: "Pe termen lung, Hidroelectrica nu rezolvă problema lichidităţii. Sperăm, însă, că prin acestă listare, vizibilitatea BVB va creşte şi vor veni investitori noi din exterior".

(A.V.)

---

Actualizare - Adrian Ţuţuianu, Secretar General Adjunct al Guvernului: "Procedurile de selecţie şi nominalizare a noilor administratori la companiile de stat vor avea loc în toamnă"

Mandatele actualilor administratori interimari din cadrul companiilor de stat vor continua cel puţin până la începutul anului viitor, atât timp cât, potrivit afirmaţiilor lui Adrian Ţuţuianu, Secretar General Adjunct al Guvernului, procedurile de selecţie şi nominalizare a conducerii întreprinderilor publice care ţin de administraţia centrală sau locală vor fi demarate abia în toamnă, după ce va fi pus la punct tot cadrul normativ necesar implementării noii legi privind guvernanţa corporativă care a fost aprobată recent de Parlament.

"Guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice a fost o temă dezbătută mult, au fost lucruri care au fost înţelese greşit. Au fost şi proteste, de exemplu cei de la Romsilva au afirmat că vindem pădurile statului, dar legea guvernanţei corporative nu se referă în niciun caz la aşa ceva. Exista OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, care a fost adoptată cu consultanţa din partea Băncii Naţionale a României, dar Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a spus că apar mai multe dificultăţi în implementarea respectivului cadru normativ şi am constatat existenţa unei capacităţi administrative slabe a Ministerului Finanţelor cu privire la implementarea guvernanţei corporative la întreprinderile publice. Tot OECD a constatat că sunt prea multe mandate de numiri provizorii ale administratorilor, pentru 2, 4 sau 6 luni, mandate care au efect negativ asupra profitabilităţii întreprinderilor publice. De aceea am promovat un proiect de lege care a parcurs etapele de adoptare în Parlament, a fost o contestaţie la CCR, dar Curtea a repins contestatia şi aşteptăm promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis. Legea va intra în vigoare la 3 zile de la promulgare, după care trebuie să venim cu cadrul normativ subsecvent. Este vorba despre o hotărâre de guvern prin care vom înfiinţa Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, agenţie care a fost criticată, dar vă spun că această agenţie este conformă cadrului OECD şi există şi în Germania şi Israel. O altă hotărâre de guvern va fi dată pentru aprobarea normelor de aplicare a legii prin care a fost modificată OUG 109/2011. Eu cred că, undeva în toamnă, vom avea cadrul legislativ complet şi se vor putea derula procedurile de selecţii şi nominalizare a administratorilor la întreprinderile de stat care se află în subordinea administraţiei centrale şi la companiile aflate în subordinea administraţiilor locale, pe noul cadru normativ", a spus Adrian Ţuţuianu.

Secretarul General Adjunct al Guvernului a menţionat că noua lege constituie un jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi că mai există un jalon legat de întreprinderile publice, anume constituirea unui tablou de bord cu indicatori financiari şi nefinanciari, cu indicatori cheie pentru măsurarea performanţei noilor administratori, tablou care va fi gata tot în cursul trimestrului IV al acestui an.

Tot legat de companiile de stat, mai există în PNRR două ţinte. Una priveşte reducerea cu 50% a numirilor provizorii în cadrul tuturor întreprinderilor publice gestionate de administraţia publică centrală sau locală, iar a doua se referă la listarea la bursă a trei companii de stat până în anul 2026, companii care nu au fost stabilite încă de reprezentanţii Guvernului în negocierile cu reprezentanţii Comisiei Europene, potrivit lui Adrian Ţuţuianu.

(G.M.)

---

Actualizare - Stere Farmache: "Fondul Român de Contragarantare - contribuţie în creştere la susţinerea creditării antreprenorilor români"

Contribuţia Fondului Român de Contragarantare (FRC) la susţinerea creditării antreprenorilor români este în creştere, spune Stere Farmache, Preşedintele Directoratului Fondului.

Domnia sa a afirmat: "Cred că programele care comportă o schemă de ajutor de stat sau chiar programele de garantare care se fac prin fondurile proprii ale instituţiilor de garantare, ar trebui să mute accentul şi sprijinul garantorului, al statului prin agenţii săi, pe zona de investiţii. În clipa de faţă, aceste garanţii şi credite au fost consumate pe capital de lucru, ceea ce nu este rău. Companiile au avut nevoie de lichiditate, situaţiile de criză au reclamat această necesitate, dar în perspectivă aceste programe pot deveni mai eficiente dacă se centrează spre zona de investiţii, dacă vor fi stimulente mai mari".

Stere Farmache a adăugat: "Cred că este foarte important că aceste programe au avut efecte palpabile, au contribuit pe de o parte la creşterea gradului de intermediere financiară şi cred că în perioada următoare, contribuţia Fondului Român de Contragarantare la creşterea nivelului de creditare în economie şi, bineînţeles, la creşterea accesului la finanţare a IMM-urilor, va creşte".

(A.I.)

---

Actualizare - Liviu Fenoghen: "Soluţiile prin CSALB nu ar putea fi obţinute în instanţele de judecată"

Beneficiile înregistrate de consumatori ca urmare a negocierilor dintre consumatori şi bănci prin intermediul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) depăşesc, la finalul primului semestru al acestui an, nivelul de 1 milion de euro, după cum a spus Liviu Fenoghen, directorul Centrului.

Potrivit domniei sale, în prima jumătate a acestui an, CSALB înregistrează cel mai mare număr semestrial de dosare constituite (cereri trimise de consumatori şi acceptate de bănci spre soluţionare, aproximativ 2/3 din numărul total de dosare constituite în anul anterior).

De asemenea, 285 de cereri au fost soluţionate amiabil de către comercianţi, după sesizarea CSALB (comercianţii au negociat direct cu consumatorii) faţă de 243 de astfel de situaţii înregistrate în intervalul similar din 2022.

1.555 de consumatori s-au adresat Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar în primele şase luni ale acestui an, (cu aproximativ 17% mai mulţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut) pentru identificarea de soluţii în relaţia cu băncile şi IFN-urile.

Numărul de dosare constituite în primele şase luni ale acestui an (405) este cu 21% mai mare faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut (333 dosare/S1 2022).

Ponderea dosarelor soluţionate şi finalizate printr-o hotărâre (prin împăcarea părţilor) depăşeşte 94 de procente, fiind cea mai bună pondere a împăcărilor din totalul negocierilor purtate de la începutul activităţii CSALB, conform domnului Fenoghen.

Acesta a arătat că valoarea totală a beneficiilor rezultate în cei peste şapte ani de activitate operaţională a Centrului este de peste 9 milioane de euro, precizând că soluţiile prin CSALB nu ar putea fi obţinute în instanţele de judecată.

(E.O.)

---

Actualizare - Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România şi Croaţia: "Educaţia financiară devine o nevoie din ce în ce mai mare la nivelul societăţii"

Accelerarea implementării educaţiei financiare în societate va avea un impact pozitiv asupra întregii economii naţionale, a spus Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România şi Croaţia.

"Sper să apuc ziua în care educaţia financiară va fi exemplu de bune-practici, în care să se spună că nivelul de educaţie financiară şi de incluziune financiară din România este un punct de reper pentru toate statele din regiune. Din păcate, în momentul de faţă suntem exact la polul opus. Dacă în pre-pandemie, educaţia financiară era un subiect ce urma a fi abordat, preluat, o temă interesantă, odată cu pandemia, cu creşterea nevoii de servicii şi produse electronice, cu creşterea fraudelor şi tentativelor de fraude, educaţia financiară devine o nevoie din ce în ce mai mare la nivelul societăţii şi trebuie să ne aplecăm mai mult asupra ei. Deşi fiecare reprezentant al industriei face eforturi şi implementează programe, la nivel colectiv vedem că toate acţiunile noastre sunt mici insule şi, deşi educaţia e un proces pe termen lung, rezultatele nu sunt cele pe care cu toţii le dorim, deoarece este nevoie de o implicare şi un sprijin mai mare din partea statului. (...) Toate eforturile industriei sunt lăudabile (...), dar trebuie să accelerăm, să dezvoltăm acţiunile întreprinse în acest sens, să contribuim cu toţii, pentru că mai devreme sau mai târziu rezultatele acestea se vor vedea şi vom asista la un beneficiu pentru întreaga economie naţională", a spus Bogdan Pătru.

(G.M.)

---

Actualizare - Mădălina Teodorescu, BRD: "Băncile au oferit produse de refinanţare, încă din momentul în care dobânda de referinţă a început să crească"

Încă din momentul în care dobânda de referinţă a început să crească, băncile au oferit produse de refinanţare, spune Mădălina Teodorescu, Director General adjunct în cadrul BRD - Groupe Societe Generale.

Domnia sa a afirmat: "În sistemul bancar există, de foarte mult timp, practica de a promova alternativa creditelor cu rate fixe şi rate descrescătoare. Mai mult, iar aici mă refer la BRD, noi oferim inclusiv pe parcursul duratei de creditare alternativa de schimbare de la rate fixe la rate descrescătoare, fără niciun fel de cost. În plus, încă din momentul în care dobânda de referinţă a început să crească, băncile au oferit produse de refinanţare. Această practică a fost cumva intensificată în prima parte a acestui an, atunci când am lansat posibilitatea de refinanţare cu o dobândă fixă pe trei ani de zile care se situează sub nivelul ratei de referinţă".

Mădălina Teodorescu a adăugat: "Din perspectiva trendului de piaţă, se resimte o încetinire a creditării. Există un sentiment de prudenţă, atunci când clienţii intenţionează să se îndatoreze într-un context macroeconomic impredictibil şi, cu siguranţă, o scădere a puterii de cumpărare a produselor de finanţare".

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte economisirea, există un trend ascendent în ceea ce priveşte depozitele retailului la nivelul întregului sistem bancar. "Depozitele bancare au crescut cu 9% în aprilie 2023, faţă de aprilie 2022", a spus reprezentantul BRD.

(A.I.)

---

Actualizare - Adina Călin, CEC Bank: "În 2022 am avut o creştere a economisirii de circa 25%"

Din 2020 până în prezent, CEC Bank a înregistrat creşteri mai mari decât piaţa pe partea economisirii din partea clienţilor, spune Adina Călin, director Produse şi Servicii Bancare în cadrul CEC Bank, menţionând: "În 2022 am fost primii care am crescut dobânzile la depozite, iar de-a lungul anului le-am majorat de şase ori. La finele lui 2022 am avut o creştere a economisirii de circa 25%. Aceeaşi strategie ne-o menţinem şi pentru 2023, astfel că în prima jumătate a anului nu am scăzut dobânda pentru zona de retail. În iunie am avut o mică ajustare pentru că dobânzile sunt în scădere pe piaţă, ceea ce este îmbucurător pentru zona de credite, dar dincolo de această mică diminuare, am operat o reducere şi în zona ratei fixe pe care o oferim la creditul ipotecar".

Oficialul CEC subliniază că, încă de când au început să crească dobânzile, instituţia pe care o reprezintă nu a modificat marjele pe care le aplică, iar toate majorările de dobândă au venit din creşterea indicilor de piaţă.

(V.R.)

---

Actualizare - Dumitru Nancu, FNGCIMM: "Rata de default în programul IMM Invest este de 0,11%"

Programul IMM Invest a fost lansat în 2020, când una din şapte întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) era bancabilă, iar la sfârşitul anului 2022, una din două astfel de companii era bancabilă, spune Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

Conform oficialului FNGCIMM, până în prezent, prin programul IMM Invest au fost acordate un număr de 74.000 de credite, iar rata de default în acest program este de 0,11%, faţă de media bancară de 2,73%.

Dumitru Nancu menţionează că garanţiile în numele şi contul statului român se cifrează la 43 de miliarde de lei - sume garantate de guvern prin Ministerul Finanţelor.

(A.V.)

---

Actualizare - Cosmin Călin, Director Executiv Large Corporate, Banca Transilvania: "România este vazută ca o piaţă stabilă; am depăşit stadiul de piaţă emergentă"

În ciuda crizelor suprapuse din ultimii trei ani, sistemul bancar s-a dovedit unul stabil, sprijinit şi de măsurile luate de clasa politică pentru finanţarea mediului de afaceri, ceea ce a dus în cele din urmă la stabilitatea pieţei financiare din ţara noastră, susţine Cosmin Călin, director executiv Large Corporate în cadrul Băncii Transilvania.

"2022 a fost anul capitalului circulant, pentru a securiza materia primă, pentru a fixa un preţ şi pentru protejarea companiilor împotriva unor preţuri, ceea ce nu e neapărat sănătos deoarece baza creşterii economice o reprezintă investiţiile. Anul trecut investiţiile au venit timid, în semestul al doilea, şi au fost în eficientizarea energetică şi în surse alternative de energie. Anul 2023, spre deosebire de 2022, a venit încă odată cu stabilitate. Primul lucru important a fost introducerea preţului fix la energie, măsură care a dat companiilor o predictibilitate pentru investiţii. Acum ştim clar pe următorii trei ani care este preţul maxim la energie, iar acest lucru a avut un efect de domino în toată economia, efect ce se resimte momentan în inflaţie. Începând din ianuarie 2023, am constatat apariţia multor proiecte de investiţii noi. Vorbim despre companii noi care vin în România sau îşi relochează aici o parte din capacităţile de producţie. Acest lucru arată că România este văzută de investitorii respectivi ca o piaţă stabilă. Am depăşit statutul de piaţă emergentă şi există un sentiment de predictibilitate. Chiar dacă în perioada 2020-2022 am asistat la un rollercoaster şi o volatilitate imensă, numărul de companii noi înregistrate a fost în creştere şi de aceea sentimentul este destul de optimist", a spus Cosmin Călin.

Reprezentantul Băncii Transilvania a mai precizat că sistemul bancar crede că anul 2023 va fi unul bun, stabil, cu o creştere echilibrată, chiar dacă nu va fi la fel de dinamică precum aceea înregistrată în anul 2022. "Vedem o diminuare a nevoii de capital circulant, atât în agribusiness cât şi în alte sectoare, şi că există planuri de investiţii la nivel de PNRR, planuri de investiţii în infrastructură aflate în implementare în acest an, planuri care sunt mai multe decât în ultimii 25 de ani", a precizat Cosmin Călin, director executiv Large Corporate în cadrul Băncii Transilvania.

(G.M.)

---

Actualizare - Gabriela Folcuţ: "Este important ca atunci când vorbim despre creditare să ne uităm şi la volumul creditelor noi"

Este important ca atunci când vorbim despre creditare să ne uităm şi la volumul creditelor noi acordate de bănci, consideră Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), care a explicat: "Volumul creditelor noi acordate de bănci în perioada 2020-martie 2023 se cifrează la 352 miliarde lei, ceea ce reprezintă 95% din soldul creditului neguvernamental, care se ridică la 372 miliarde lei. Este important ca atunci când vorbim de creditare să ne uităm şi la volumul creditelor noi, pentru că viteza de rotaţie este destul de mare, întrucât companiile accesează credite pe termen scurt. Circa 40% dintre ele accesează împrumuturi pe termene de sub un an".

Printre altele, reprezentantul ARB a menţionat că, pe fondul dobânzilor mai ridicate, creditarea a avut de suferit, în special pe zona ipotecară: "Sperăm să existe o rederesare pe finalul acestui an - începutul anului viitor. Ne aşteptăm că anul acesta să fie unul bun din punct de vedere al creditelor acordate companiilor, atât datorită programelor guvernamentale, cât şi datorită PNRR şi a celorlalte programe de finanţare europeană".

(E.O.)

---

Actualizare - Claudiu Năsui, deputat: "Acţiunea ANPC împotrivă sistemului bancar arată analfabetism economic"

Acţiunea ANPC împotriva modului de stabilire a ratelor la creditele bancare reprezintă analfabetism economic, a afirmat deputatul Claudiu Năsui, membru al Comisiei de buget, finanţe, bănci, fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în guvernul Cîţu.

"Remarc acţiunea de dezinformare a ANPC legată de cadrul dobânzii. Ar trebui ca întreaga clasă politică să fie mai responsabilă şi să spună că nu se poate să intervii brutal în piaţa bancară cu o astfel de chestie care arată analfabetismul economic. Dacă domnii de la ANPC nu înţeleg lucrul acesta, trebuie să întrebe la BNR sau în altă parte, despre cum este în alte state. Ce s-a întâmplat a fost o demonizare a sectorului bancar. Mă bucur că instanţele au început să suspende deciziile şi ordinele ANPC. Le recomand băncilor să investim în educaţie economică, nu doar în educaţie financiară, pentru ca oamenii să înţeleagă fenomenele, deoarece acest gen de atacuri economice să nu mai fie. E uşor să demonizezi banca, să îl demonizezi pe cel căruia îi plăteşti preţul, dar, dacă o faci, asta înseamnă sărăcirea populaţiei", a spus Claudiu Năsui.

(G.M.)

---

Actualizare - Lazea, BNR: "Când rata lunară a unui credit cu dobândă variabilă depăşeşte 40% din venit, contractul trebuie renegociat"

În situaţia în care rata lunară a unui credit cu dobândă variabilă depăşeşte pragul de 40% din venitul disponibil al debitorului, acesta trebuie să-şi renegocieze contractul cu banca, susţine Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

Printre altele, specialistul a explicat care sunt diferenţele dintre împrumuturile cu dobândă fixă şi cele cu dobândă variabilă: "Pentru ratele cu dobândă fixă, nu există decât două modalităţi de eşalonare a plăţilor - una cu rate descrescătoare, variantă în care în primele luni plătim mai mult, dar durata de rambursare este mai mică şi, per total, creditul este mai ieftin şi una cu rate lunare egale, dar dezavantajul este că acest împrumut se întinde pe mai mult timp şi, la sfârşit, creditul este mai scump.

Problema se complică atunci când vorbim de creditele cu dobândă variabilă. Aici, în anumite perioade dobânda va creşte, în alte perioade aceasta va scădea, astfel încât, în 20-30 de ani vor fi cel puţin 2-3 perioade de suişuri şi coborâşuri ale dobânzilor. În orice caz, în momentul în care contractăm un credit, trebuie să ne încadrăm la un nivel de sub 40% din venitul disponibil cu rata lunară. Pe măsură ce dobânda varianbila creşte, se poate ajunge cu plata la 50-60% din venit. În acest caz, contractul de credit trebuie renegociat cu banca. Această renegociere nu este purtătoare de costuri suplimentare, banca nu are voie să perceapă penalităţi în cazul creditelor cu dobândă variabilă. La împrumuturile cu dobândă fixă, instituţia de credit poate să perceapă penalităţi dacă debitorul doreşte să renegocieze dobânda.

Psihologic, este de preferat să contractăm credite cu dobândă variabilă, altfel, cei mai raţionali dintre noi vom lua împrumuturi cu dobândă fixă".

(E.O.)

---

Actualizare - Ştefan Nanu, Ministerul Finanţelor: "Garanţiile de stat susţin o mare parte din creditul acordat de bănci"

Garanţiile de stat susţin o mare parte din creditul acordat de bănci, mai ales pe sectorul IMM-urilor, a spus Ştefan Nanu, Directorulul General al Direcţiei Generale Trezorerie şi Datorie Publică, din cadrul Ministerului Finanţelor.

Domnia sa a afirmat: "În această perioadă s-au manifestat nişte Lebede Negre, atât pandemia Covid cât şi războiul din Ucraina fiind evenimente aproape imposibil de estimat, care au contribuit foarte mult la nevoia de a crea instrumente, de a sprijini economiile. Inclusiv la Bruxelles s-au aprobat scheme de ajutor de stat, atât în contextul Covid cât şi în contextul conflictului din Ucraina. Statul Român s-a raliat la aceste măsuri şi vă pot spune că garanţiile de stat susţin o mare parte din creditul acordat de bănci, mai ales pe sectorul IMM-urilor. Doar pe schema de ajutor Covid, prin programul IMM Invest s-au acordat garanţii de stat în valoare de 31 de miliarde lei, între 2020 şi jumătatea anului 2022, iar pe schema generată de conflictul din Ucraina s-a aprobat un plafon de garantare de peste 20 de miliarde de lei. Doar anul acesta avem un plafon pentru cele trei fonduri care sunt mandatate de stat să acorde garanţii în numele şi contul statului, undeva la 12 miliarde de lei".

Ştefan Nanu a adăugat: "Este un efort foarte mare al statului, pentru că este vorba totuşi de nişte datorii contingente. Este adevărat că până în momentul de faţă, de exemplu pe schema Covid, rata de default (n.r. incapacitate de plată) este undeva la 0,45%, dar ne putem aştepta să crească, ţinând cont că aceste credite au fost acordate în perioada 2022 - 2022. Statul face acest efort pentru a stimula creditarea, economia".

Conform Directorului General al Direcţiei Generale Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanţelor, există trei fonduri de garantare pe care statul le foloseşte pentru aceste programe - Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Fondul Român de Contragarantare şi Fondul de Garantare a Creditului Rural.

"De asemenea, statul are un instrument tradiţional care este Eximbank, unde există un capital de risc, prin care se oferă două tipuri de garanţii", a completat Ştefan Nanu.

(A.I.)

---

Ziarul BURSA organizează o nouă ediţie a conferinţei "Piaţa financiar-bancară", ce va avea loc în data de 28 iunie 2023, începând cu ora 10:00, la SCENARIO, ONE Tower Floreasca, din Calea Floreasca nr. 165, etaj 17.

Evenimentul se va desfăşura cu participare fizică, fiind transmis şi live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

Institutul Bancar Roman, partener educaţional al evenimentului, va oferi unui participant din sală posibilitatea de a urma, gratuit, cursul cu tema "ABC-ul Standingului Financiar - iniţiere în analiza financiară", în perioada 4 - 5 iulie 2023.

Comanda carte
Conferinţa BURSA “Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”
APA NOVA
e-infra.ro
digi.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9768
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6464
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2078
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8855
Gram de aur (XAU)Gram de aur346.6329

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb