MARINĂ DE PRIPASFlota comercială nu există, flota militară - în aşteptarea înzestrării

George Marinescu
Ziarul BURSA #Miscellanea / 16 august

Sursa foto: facebook / Forţele Navale Romane

Sursa foto: facebook / Forţele Navale Romane

Ziua Marinei a fost sărbătorită ieri, ca în fiecare an, cu mult fast de autorităţile centrale şi locale, dar niciunul dintre mai marii zilei nu observă că, în realitate, nu avem ce sărbători. Atât timp cât România nu mai are flotă comercială maritimă şi cât flota militară este la nivel de subzistenţă, sărbătorirea Zilei Marinei pare una ilară sau ridicolă.

În ultimii 32 de ani, guvernările care s-au succedat la Palatul Victoria "au reuşit" să lase ţara noastră fără capacităţi de transport maritim, ceea ce a dus în prezent la o dependenţă totală a companiilor româneşti de logistica navală oferită de alte state ale lumii, ceea ce ne reduce considerabil posibilitatea de dezvoltare rapidă a anumitor domenii de activitate.

Dimensiunile dezastrului naval provocat de autorităţile centrale sunt uriaşe dacă analizăm cifrele. Astfel, în 1989 ţara noastră avea conform datelor oficiale între 288 şi 311 nave comerciale sub pavilion naţional, din care în 2011 mai existau doar cinci, pentru ca ulterior să dispară şi acestea. Procesul devalizării flotei comerciale a demarat în anul 1993 când Paul Teodoru, la acea dată ministru al Transporturilor, a decis transferarea navelor româneşti către companiile private. În urma acestei decizii, au fost înfiinţate 53 de societăţi comerciale, dar navele preluate nu au navigat toate sub pavilion românesc, ci sub alte pavilioane, iar echipajele erau alcătuite în majoritate din marinari străini, în timp ce marinarii şi ofiţerii români au ales să navige pe vasele marilor companii de transport maritim global, unde aceştia sunt apreciaţi la adevărata valoare.

Procesul desfiinţării flotei comerciale a continuat şi sub mandatul de ministru al Transporturilor exercitat de Traian Băsescu în perioada 1996-2000. A existat chiar un dosar penal privind devalizarea flotei comerciale, cu un rechizitoriu întocmit de procurii Oţel şi Drăghici, dar, după mari intervenţii politice în perioada 2004-2009, acesta a fost clasat definitiv şi nu avem tras la răspundere niciun vinovat, ca şi cum flota respectivă "s-ar fi evaporat", fără participarea niciunei autorităţi centrale. Clasarea dosarului a fost făcută în urma unei noi expertize contabile care a arătat că vânzarea comerciale flotei nu a produs niciun prejudiciu bugetului de stat. Mai mult, procurorul Drăghici a fost chiar cercetat disciplinar pentru activitatea de cercetare penală din acest dosar, deşi anterior nu a avut nicio abatere în activitatea desfăşurată.

În ceea ce priveşte flota comercială, mai amintim că ţara noastră deţinea în 1990 şi o impresionantă flotă de pescuit oceanic - peste 100 de pescadoare, nave colectoare şi 12 nave frigorifice de transport (POLAR), flotă din care astăzi nu mai există niciun vas, fapt care se reflectă şi în creşterea preţurilor la raft privind peştele oceanic comercializat în ţara noastră.

Când ne referim la flota comercială, vorbim despre nave de transport şi nu luăm în calcul barjele care circulă pe Dunăre şi pe canalul Dunăre-Marea Neagră şi canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, barje care sunt folosite în general pentru transportul materiilor prime către/dinspre navele ancorate în porturile maritime.

Frontiera marină - apărată cu nave din anii '80

Situaţia este gravă şi în privinţa flotei militare, unde ţara noastră se apără cu nave vechi de 40 de ani. Conform informaţiilor publicate pe site-ul Forţelor Navale Române, în componenţa flotei militare intră trei fregate - Regele Ferdinand, Regina Maria, Mărăşeşti, patru corvete marine construite în anii '80, patru dragoare, un puitor de mine, trei nave purtătoare de rachetă, cinci vedete marine blindate, trei nave monitor, 12 vedete fluviale şi 4 nave logistice fluviale la Brăila şi Tulcea şi un submarin - Delfinul, care a rămas fără acumulatori. Acumulatorii costă 20 milioane dolari, dar se pare că Delfinul nu va mai fi folosit atât timp cât actuala conducere a Ministerului Apărării Naţionale doreşte să achiziţioneze submarine Scorpene de la compania franceză Naval Group.

Forţele navale ar fi trebuit să beneficieze şi de patru corvete multifuncţionale noi, dacă achiziţia demarată iniţial în 2016 şi reluată în 2018 ar fi fost finalizată prin semnarea contractului între MApN şi asocierea Naval Group-Şantierul Naval Constanţa. Din păcate, semnarea acestui contract trenează şi se pare că autorităţile centrale vor renunţa la el, atât timp cât consideră o prioritate achiziţionarea unor submarine.

Cu toate acestea, poziţia autorităţilor centrale este una optimistă.

"În ultimii ani, am acţionat constant şi decisiv pentru ca regiunea Mării Negre să fie recunoscută drept una de interes major pentru comunitatea euroatlantică, pe măsura importanţei sale geostrategice de hotar al Alianţei Nord Atlantice şi al Uniunii Europene. Iată că Marea Neagră este considerată astăzi o zonă de interes strategic pentru securitatea euroatlantică, aşa cum am afirmat răspicat împreună cu ceilalţi aliaţi în Conceptul Strategic al NATO, pe care l-am aprobat la Summitul istoric recent desfăşurat la Madrid. (...) De aceea, începând cu anul 2023, vom face un efort în plus pentru a creşte alocarea bugetară pentru Apărare de la 2% din PIB, cât este în prezent, la 2,5%. Vom utiliza aceste fonduri pentru a accelera înzestrarea şi modernizarea Armatei României, inclusiv a Forţelor Navale, şi pentru a creşte nivelul de pregătire a militarilor noştri, astfel încât să dispunem de o structură de forţe interoperabilă cu cele aliate şi mai eficientă, capabilă să asigure apărarea naţională şi să contribuie la apărarea colectivă, împreună cu aliaţii noştri din NATO. (...)", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, ieri, în portul militar Constanţa.

Ministrul Dîncu aşteaptă semnarea contractului privind corvetele

"România contribuie la asigurarea libertăţii de navigaţie, libertăţii comerţului şi circulaţiei în Marea Neagră şi la siguranţa traficului naval, dovedind capacitatea ţării noastre de a fi un furnizor de securitate şi garant al stabilităţii în regiunea extinsă a Mării Negre şi în bazinul mediteranean. (...) Conflictul din apropierea graniţelor subliniază o dată în plus necesitatea unei armate moderne, dotată cu echipamente de ultimă generaţie. Perioada recentă a consfinţit accelerarea procesului de modernizare a Forţelor Navale atât pentru a răspunde cerinţelor ce revin acestei importante categorii de forţe armate în cadrul procesului de implementare a angajamentelor asumate faţă de NATO şi UE, cât şi pentru a fi în măsură să răspundă noilor provocări ale mediului de securitate internaţional. Voi sprijini în continuare, de la nivelul Guvernului României, derularea programelor de modernizare a Armatei României şi Forţelor Navale Române", a spus premierul Nicolae Ciucă.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a afirmat că "începând chiar de anul viitor" Ziua Marinei Române va găsi Forţele Navale mai bine echipate şi pregătite decât în 2022.

"Forţele Navale sunt vârful nostru de lance în acest spaţiu (...). La nivelul echipei pe care o conduc la vârful Ministerului Apărării Naţionale cunoaştem în detaliu situaţia înzestrării Forţelor Navale şi înţelegem urgenţa cu care trebuie implementate programele esenţiale de achiziţii care să ofere instrumentele moderne, eficiente şi interoperabile cu care să poată fi îndeplinite misiunile încredinţate. (...) Vorbim aici despre sistemele de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă (SIML), program aflat în derulare, de corvetele multifuncţionale, a căror procedură de achiziţie sperăm să o finalizam în cel mai scurt timp, dar şi de alte proiecte care vizează modernizarea capacităţilor şi infrastructurii şi asigurarea unei dotări corespunzătoare forţelor noastre navale, la nivelul provocărilor de securitate actuale şi viitoare. Ridicarea nivelului de alocare pentru bugetul apărării de către Guvernul României de la 2 la 2,5% din PIB ne va permite alocarea unor resurse suplimentare pentru înzestrarea cu echipamente noi şi accelerarea ritmului achiziţiilor", a spus ministrul Vasile Dîncu.

Deşi ministrul Apărării Naţionale susţine că procedura de achiziţie a corvetelor va fi finalizată în scurt timp, există şanse minime ca acest lucru să se realizeze conform condiţiilor din caietul de sarcini şi a celor din HG 48/2018, act normativ în care se stabileşte că preţul oferit în procedura de achiziţie nu poate fi modificat.

Cert este că realizarea corvetelor respective la standardele stabilite în 2015-2016 de Forţele Navale ar fi una depăşită în actualele condiţii, mai ales că prima navă ar urma să fie gata după câţiva ani, perioadă în care condiţiile tehnice în privinţa navelor de luptă vor evolua şi mai mult comparativ cu standardele stabilite în urmă cu şapte ani.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. In completare am putea adauga educatia in domeniu!

    Desi avem liceu si facultati in domeniu, acestea pregatesc pentru "export"! 

    Altfel spus contribuabilul roman finanteaza educatia angajatilor firmelor din alte tari..... 

    Irosire de resurse!

    1. Astazi tehnologia conteaza si nu marimea vapoarelor.... fara tehnologie de ultima generatie avem cazane mai mari sau mai mici, sicirie zburatoare mai mari sau mai mici și frigidere (tancuri) mai mari sau mai mici....!

      Dar tehnologia costa și dacă nu avem atunci platim cu sangele tinerilor care arata frumos la parada..!

      Un fost militar...! 

    A lipsit de la ceremonia din Constanta personajul cheie - Petrov (aka Basescu). Oare cum de nu s-o fi gandit Iohanis sa-l invite? Degeaba se chinuie cineva sa reconstruiasca flota .ro, va veni un Petrov 2.0 si o va vinde iar.

    Si mai e ceva: de ce sa incepi s-o refaci fara sa fie clare lucrurile cu Petrov&co?

    Pe de o parte fanfaronda anuala a guvernantilor de ziua marinei si pe de alta parte cei care se vaita si-si plang de mila.

    Calea de mijoc ar fi realismul adica ajustarea aspiratiilor la nivelul posibilitatilor. Sa recunoastem ca Romania nu dispune de resurse financiare pt a crea o flota pt " deep sea " iar litoralul nostru de cca 130km poate fi aparat cu investitii rezonabile respectiv baterii de rachete la sol cu raza scurta de pana 300km, corvete de pana la 800 to cu rachete moderne, drone de atac ect. 

    Aspiratiile actuale ale amiralilor si strategilor de carton ar costa cateva zeci de miliarde de euro iar industria

    nationala nu prea are cu ce sa contribuie(realizarea in tara a unor nave ar contribui cu 10% din costul final) 

    1. Foarte bun comentariul.

    Sau, mai degrabă, unde ții banii luați pe flota? La valoarea de piața a fierului vechi din anii 90 au fost vreo 15 milioane usd, adică cam 40 milioane actualizat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro