Negocieri eşuate la Cotroceni: Cine va conduce România în cea mai grea criză fiscală?

Negocierile de la Palatul Cotroceni privind desemnarea viitorului premier şi adoptarea unui nou pachet de măsuri fiscale s-au împotmolit într-un blocaj politic complex, marcat de tensiuni între partidele pro-europene şi de presiuni interne şi externe care se intensifică pe zi ce trece. Cu doar câteva zile înainte de expirarea mandatului guvernului interimar, preşedintele Nicuşor Dan nu a reuşit încă să anunţe un candidat clar pentru funcţia de prim-ministru, în condiţiile în care Comisia Europeană şi Consiliul Ecofin aşteaptă un plan fiscal ferm până la începutul lunii iulie, iar sindicatele ameninţă cu proteste în stradă dacă incertitudinea se prelungeşte.

După discuţiile de ieri de la Palatul Cotroceni, pe masa preşedintelui Nicuşor Dan se află două variante majore: una politică - Ilie Bolojan, lider influent al PNL, şi una tehnocrată - Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, cu un trecut PSD-ist. Bolojan, deşi iniţial reticent, şi-a exprimat recent disponibilitatea de a prelua şefia guvernului, cu condiţia de a avea puteri sporite, inclusiv libertatea de a-şi alege şi revoca miniştrii după bunul plac. O astfel de cerere a provocat reticenţă în rândul celorlalţi actori politici, care privesc cu suspiciune ideea unui premier prea autonom într-o coaliţie fragilă. În acest context, modelul unei guvernări „cu mână forte” riscă să adâncească faliile politice deja existente.

În contrapondere, Leonardo Badea apare drept un tehnocrat cu un profil solid în zona economică şi instituţională, dar perceput ca fiind apropiat PSD, fapt ce alimentează temeri legate de imparţialitatea sa. Deşi are o carieră universitară şi administrativă de anvergură şi a publicat recent o analiză severă a dezechilibrelor din economia românească, capacitatea lui de a gestiona o coaliţie eterogenă este pusă sub semnul întrebării. În plus, PSD a exprimat rezerve ferme faţă de ideea unui nou guvern tehnocrat, evocând experienţa negativă cu guvernul Cioloş, şi a avertizat că nu va accepta măsuri care afectează populaţia cu venituri mici, cum ar fi creşterea TVA.

În paralel, USR cere insistent desemnarea rapidă a unui premier pentru a relua negocierile asupra pachetului fiscal. Senatorul Cristian Ghinea a fost tranşant ier la Palatul Cotroceni: fără un prim-ministru cu un mandat clar, discuţiile tehnice privind viitorul pachet de măsuri fiscal nu mai au rost. USR insistă şi ca reducerea cheltuielilor să fie convenită înaintea oricărei discuţii despre majorări de taxe, un punct de vedere care intră în coliziune cu planurile altor partide. Dincolo de Bolojan şi Badea, în discuţiile informale au fost evocate şi alte nume din zona tehnocrată pentru funcţia de şef al Guvernului, precum Delia Velculescu (FMI), Ionuţ Dumitru (economist şef la Raiffeisen Bank) şi Anca Dragu, fost ministru de Finanţe şi actual guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova.

Lipsa unui consens cu privire la viitorul pachet fiscal este agravată şi de poziţia oscilantă a PSD, care încă nu a decis dacă va participa sau nu la guvernare. Social-democraţii condiţionează această decizie de încheierea negocierilor tehnice şi de organizarea unui referendum intern, în care membrii partidului să se pronunţe în cunoştinţă de cauză. În plus, PSD respinge categoric ideea vânzării la BVB a unor noi pachete de acţiuni de la companiile de stat profitabile şi insistă ca măsurile bugetare să protejeze cetăţenii vulnerabili.

În acest context tensionat, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat în discuţiile de la Palatul Cotroceni că planul fiscal trebuie să fie unul pe termen lung, de patru-cinci ani, şi a propus o serie de măsuri dure: tăierea tuturor privilegiilor şi sporurilor, creşterea TVA la 21% cu menţinerea unei cote reduse pentru alimente şi medicamente, majorarea la 16% a impozitului pe dividend, impozit pe profit 16%, cotă unică 10%. Cu toate acestea, Kelemen Hunor a recunoscut că implementarea acestor reforme nu se poate face în ritmul impus de actuala criză politică.

Mai menţionăm că ieri, înainte de întâlnirea cu reprezentanţii partidelor pro-europene, Nicuşor Dan a dialogat şi cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale cărora le-a prezentat situaţia economico-financiară în care se află ţara şi ce măsuri fiscale trebuie implementate rapid pentru redresarea finanţelor publice. Reprezentanţii Cartel Alfa, Blocului Naţional Sindical, CNSLR - Frăţia, CNS Meridian şi Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) i-au transmis preşedintelui Nicuşor Dan că măsurile de austeritate care s-au vehiculat prin mass-media sunt inacceptabile şi că sindicatele nu sunt de acord "cu un sistem heirupist să se taie sporuri şi salariile, ceea ce ar conduce la o cădere a puterii de cumpărare, care şi aşa este erodată de inflaţia galopantă cu care ne confruntăm”.

Toate aceste poziţionări divergente între partide, solicitările primite de la partenerii sociali - sindicate şi patronate, lipsa unei voinţe comune şi apropierea termenelor limită - până la 30 iunie trebuie să trimitem la Bruxelles planul de ajustări fiscal - creează o presiune uriaşă asupra preşedintelui Nicuşor Dan, care trebuie să decidă urgent dacă va merge pe mâna unui politician, pe cea a unui tehnocrat sau va opta pentru o formulă de compromis care să includă o rotativă guvernamentală între PNL şi PSD, soluţie însă tot mai puţin agreată de liberali, care s-au exprimat ieri împotriva ei prin senatorul Vasile Blaga.

Cu fiecare zi care trece fără un acord între partidele pro-europene, riscul ca România să rămână blocată într-un interimat guvernamental devine tot mai mare, în timp ce criza fiscală bate la uşă, iar Bruxellesul aşteaptă răspunsuri clare. Indecizia de la vârful politicii româneşti riscă astfel să se transforme într-o criză de credibilitate naţională. Mai ales că AUR a anunţat că iniţiază un demers pentru suspendarea preşedintelui Nicuşor Dan, pe care îl acuză de încălcarea Constituţiei cu privire la modul în care se desfăşoară negocierile privind constituirea viitorului guvern şi de o eventuală prelungire a interimatului Cabinetului Predoiu. Odată cu anunţarea demersului iniţiat, liderii AUR au declarat că, în actualul impas politic parlamentar şi guvernamental generat de aşa-declaratele partied-pro-europene, solicită declanşarea alegerilor anticipate pentru ca alegătorii să stabilească prin vot ce partid sau ce grupare de partide doreşte să fie la guvernare.