NICOLAE CINTEZĂ:"Nu BNR vrea bail-in, ci Uniunea Europeană"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 03 iunie 2015

"Nu BNR vrea bail-in, ci Uniunea Europeană"

Prin procedura de bail-in, băncile cu probleme sunt salvate şi din banii deponenţilor negarantaţi

Cinteză: "Vrem în zona euro, dar nu suntem capabili să transpunem legile UE"

Autorităţile de la noi doresc să intrăm în zona euro, dar nu sunt în stare să transpună prevederile europene în legislaţia noastră, iar atunci când o fac, o fac incorect, este de părere Nicolae Cinteză, directorul direcţiei de supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva ţării noastre pentru netranspunerea directivei care priveşte redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare.

Potrivit Comisiei, avem doar doar două luni la dispoziţie să aprobăm o lege care să prevadă reglementările UE în domeniu, altfel vom ajunge în faţa Curţii de Justiţie.

BNR a transmis Ministerului Finanţelor Publice (MFP) un text care transpune reglementările europene în domeniu, printre prevederi numărându-se şi bail-in-ul.

Referitor la această procedură, domnul Cinteză ne-a precizat: "Textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru.

Ordonanţa 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului spune că a doua măsură de stabilizare a unei bănci prevede posibilitatea participării Fondului de Garantare a Depozitelor în calitate de acţionar al instituţiei respective.

Să presupunem că o bancă se află într-o situaţie proastă, cu o solvabilitate scăzută, cu un capital social de 600 de milioane de lei, dar cu pierderi de 350 de milioane de lei. Ca să intre Fondul de Garantare ca acţionar majoritar, în vederea îmbunătăţirii solvabilităţii, acesta ar trebui să acopere cele 600 milioane lei plus un leu. Însă BCE spune că orice sume puse la dispoziţie pentru salvarea băncii de Fondul de Garantare a Depozitelor, chiar dacă sursa finanţării este privată, reprezintă un ajutor de stat şi este nevoie de avizul Comisiei Europene, care afirmă, la rândul său, că, înainte ca fondul să intre acţionar la o bancă, acţionarii trebuie să suporte pierderile anterioare. Astfel, întâi se diminuează capitalul social cu pierderea respectivă - în scenariul nostru de 350 de milioane de lei -, noul capital social fiind de 250 de milioane de lei. Ca urmare, Fondul de Garantare va trebui să acopere doar această sumă, de 250 de milioane de lei, plus un leu, care este mult mai mică decât 600 milioane lei. Astfel, efortul Fondului scade, cu aplicabilitate la celelalte depozite (care trec de suma garantată de stat, de 100.000 de euro).

Există foarte multe discuţii legate de constituţionalitatea acestei măsuri impuse de UE care se numeşte bail-in.

În opinia mea, comentariile de acest gen ar trebui depăşite, întrucât atunci când am acceptat să intrăm în UE am acceptat şi că orice directivă europeană va fi transpusă în legislaţia naţională".

Recent, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, ne-a explicat că rezoluţia este mecanismul prin care sunt salvate părţile bune din băncile cu probleme, considerându-se că o lichidare potrivit principiilor generale de insolvenţă ar cauza prea multe elemente colaterale.

"Prin diverse mecanisme se încearcă salvarea băncilor. De exemplu, se preiau active şi pasive dintr-o bancă şi se transferă către altă bancă, autoritatea publică înfiinţează o «carcasă» goală numită bancă punte şi în acea «carcasă» se introduc activele şi pasivele bune ale unei bănci, urmând ca activele rele, împreună cu acţiunile, să intre în insolvenţă, iar licenţa bancară să fie retrasă. Banca punte va fi administrată temporar, fiind în proprietate publică, după care va fi privatizată, în maxim trei ani, potrivit legii. În România, noi am instituit banca punte şi alte câteva instrumente, iar CE şi PE au emis această Directivă, care ar fi urmat să fie transpusă până la finalul anului 2014", ne-a mai spus domnul Olteanu, adăugând că proiectul de transpunere a directivei europene este în procedura de consultare, între Ministerul Justiţiei şi ceilalţi iniţiatori.

"Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au o problemă cu faptul că, practic, se ia banca de la proprietar şi se încalcă dreptul de proprietate. Argumentul legiuitorului european este că vorbim despre o situaţie urgentă şi excepţională în care interesul general privind protecţia deponenţilor, funcţionării sistemelor de plăţi, stabilităţii financiare atârnă mai greu decât protecţia dreptului de proprietate al acţionarului", potrivit oficialului BNR.

Directiva 2014/59/UE, pentru a cărei netranspunere am primit infringement, este un element central al uniunii bancare, instituit în vederea creării unui sector financiar mai sigur şi mai solid în urma crizei financiare.

Cinteză: "Mă surprinde modul «original» în care sunt transpuse prevederile europene în legislaţia noastră"

Nicolae Cinteză se arată extrem de nemulţumit de modul în care sunt transpuse legile europene în legislaţia naţională.

Domnia sa ne-a declarat: "Mă surprinde modul «original» în care sunt transpuse prevederile europene în legislaţia noastră. Este vorba despre un populism naţional care nu face decât rău, creând animozităţi între bănci şi clienţi şi deteriorând imaginea ţării noastre pe plan extern.

Două exemple ar fi Ordonanţa 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori şi modificarea Legii 193/2000 în vederea transpunerii Directivei 93.

Prima dintre acestea a produs efecte negative accentuate timp de şase luni, aplicându-se retroactiv, după care s-a revenit cu o Ordonanţă pentru remedierea situaţiei.

Prin transpunerea Directivei 93 (privind clauzele abuzive din contractele încheiate cu consumatorii), se dă dreptul ca, în cazul unor procese colective, decizia justiţiei să fie extinsă la toate contractele similare în curs ale băncii respective, în condiţiile în care Directiva Europeană nu prevede acest lucru, ci spune că legea se va aplica doar contractelor încheiate la o distanţă de un an şi jumătate de la publicarea Directivei în Monitorul European.

În România, Directiva a fost transpusă în 2008, ulterior, în 2012, fiind introdusă o modificare ce elimină principiul neaplicării retroactive a prevederilor acestei directive. Mai mult decât atât, felul total netransparent în care a fost modificată Legea 193 în 2012, a făcut ca o soluţie dată într-un proces sau cazul mai multor procese să poată fi extinsă şi la procese care nu au făcut obiectul dosarului judecat de instanţă, eliminând, astfel, dreptul la apărare. S-a ajuns la situaţia ridicolă ca o Curte de Apel să poată infirma o decizie dată de Înalta Curte de Casaţie într-un proces individual.

În prezent, ANPC are astfel de procese colective cu mai multe bănci, şase dintre ele fiind intentate împotriva BCR.

Dacă ANPC va câştiga unul dintre aceste procese, decizia va trebui extinsă şi asupra celorlalte contracte".

Potrivit şefului supravegherii de la BNR, Directiva 93/2000 nu a fost transpusă corect. Domnia sa ne-a spus că, în prezent, există o cerere făcută de una dintre bănci, prin care se solicită stabilirea caracterului neconstituţional al textului de lege.

În raportul de ţară, Fondul Monetar Internaţional (FMI) specifica faptul că dacă ar fi admise procesele de tip class-action (n.r. colective) înaintate de ANPC, s-ar crea un risc sistemic.

Reprezentanţii ANPC ne-au precizat că modificarea Legii 193/2000 obligă profesionistul ca, în cazul în care o anumită clauză este considerată abuzivă de către Instanţă, să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare.

În luna martie, Marius Dunca, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, a precizat că instituţia pe care o conduce trimite zilnic instanţei de judecată procese verbale indicând clauze pe care le consideră abuzive, din cadrul contractelor de credit.

Printre abuzurile băncilor constatate în urma sesizărilor făcute la ANPC se numără ajustarea în sus a dobânzii; modificarea marjei fixe a dobânzii; aplicarea comisionului de penalizare pentru tot creditul, nu doar pentru sumele neachitate; aplicarea unui comision de risc (exclus din contracte de OUG 50); aplicarea comisionului administrativ, calculat ca proporţie din suma întreagă; perceperea unui comision de rambursare anticipată, neinformarea riscului etc.

Domnul Cinteză subliniază că, deşi "Tratatul de aderare spune că orice iniţiativă legislativă care ar afecta stabilitatea sistemului bancar trebuie să aibă avizul BCE, la noi nu s-a procedat în acest sens": "Se pare că ceea ce s-a întâmplat în Ungaria în lipsa avizelor BCE (n.r. a fost iniţiată procedura de infringement) nu a fost o lecţie pentru noi".

Oficialul BNR conchide: "Ţinând cont de modul în care transpunem noi legile europene şi de iniţiativele legislative depuse în ultima vreme în Parlament - iar aici fac referire în special la cea care prevede că dacă dai casa băncii nu mai trebuie să-ţi acoperi restul datoriei - percepţia de risc este foarte mare".

Opinia Cititorului ( 11 )

  1. Nu inteleg de BNR tine toti depasitii profesional inca in functie de zeci de ani de zile. Daca o banca realizeaza pierderi nu are de ce sa sufere deponentii intrucat este neconstitutional (dreptul de proprietate este expres prevazut de Constitutia Romaniei). Sa suporte actionarii si angajatii care au acordat si acorda credite ce devin neperformante. De ce deponentii sunt considerati investitori? Ei isi pastreaza banii in banci nu de dragul dobanzilor extrem de mici ci pentru a efectua plati legale si pentru a nu face evaziune fiscala. Daca UE da directive si domnul Cinteza doreste sa le aplicam orbeste, fara a tine seama de situatia financiara extrem de grea a romanilor, bail-in-ul sa fie suportat de BNR si angajatii sai care se ocupa cu managementul riscurilor.

    1. Este în continuare a ta. Ai dreptate că banii depozitați în bancă sunt în continuare proprietatea ta. Dar, ce este peste 100 de mii € nu dispare. Cei care au legiferat bail-inul au făcut-o astfel încât să treacă de monitorizarea ECHR. Ce este sub 100 de mii ți se returnează în cash. Ce este peste, se transformă în acțiuni la "bad bank", etc, etc, și devii proprietar al unei alte chestiuni cu active toxice. ECHR a mai dat decizii în trecut care spun că statul nu este obligat ca în protecția proprietății tale, să îți returneze banii protejați de inflație sau de alte efecte de degradare a puterii lor de cumpărare.

      Din păcate,părerea noastră,a cetățenilor,nu contează. Toți,absolut toți angajații băncilor au relații politice,dacă nu chiar fac parte din partide.

    Daca nu am transpus directivele europene in favoarea clientilor de servicii bancare, nu trebuie sa le transpunem nici pe cele impotriva consumatorilor. Subscriu cu tarie celor spuse de Ciprian neantelegand ce cauta adunatura de derbedei la BNR, incepand cu Isarescu, Bogdan Olteanu, Suciu, etc. Sa se abroge obligativitatea de a-mi pastra cash-ul un banca si atunci sa faca BNR ce vrea. Stie cretinul de Cinteza ca pe mine ma pune banca sa pastrez banii in depozite negarantate pentru niste dobanzi ridicole care nu acopera comisioanele percepute de acelasi rahat de banca austrica la care SUNT OBLIGAT sa tin banii?. Cine pastele ma-si il plateste pe acest Cinteza?

    1. Cine sa il plateasca ? oficial tu, eu , noi, toti prostii care stam si ne uitam la ei...nici macar nu e platit de bancile comerciale pentru care se agita atata..sau poate ca este ????

      De unde sti tu cine si cum il plateste...sau vrei sa schimbi directia....

    Deasupra de banca mea,  

    Iarasi canta cinteza...... 

    Dixit Cintezoiul: ......" Să presupunem că o bancă se află într-o situaţie proastă, cu o solvabilitate scăzută, cu un capital social de 600 de milioane de lei, dar cu pierderi de 350 de milioane de lei. Ca să intre Fondul de Garantare ca acţionar majoritar, în vederea îmbunătăţirii solvabilităţii, acesta ar trebui să acopere cele 600 milioane lei plus un leu. Însă BCE spune că orice sume puse la dispoziţie pentru salvarea băncii de Fondul de Garantare a Depozitelor, chiar dacă sursa finanţării este privată, reprezintă un ajutor de stat şi este nevoie de avizul Comisiei Europene, care afirmă, la rândul său, că, înainte ca fondul să intre acţionar la o bancă, acţionarii trebuie să suporte pierderile anterioare. Astfel, întâi se diminuează capitalul social cu pierderea respectivă - în scenariul nostru de 350 de milioane de lei -, noul capital social fiind de 250 de milioane de lei. Ca urmare, Fondul de Garantare va trebui să acopere doar această sumă, de 250 de milioane de lei, plus un leu, care este mult mai mică decât 600 milioane lei. Astfel, efortul Fondului scade, cu aplicabilitate la celelalte depozite (care trec de suma garantată de stat, de 100.000 de euro)."

    Ce garantie am eu, nevoiasul care mi-am deus agoniseala de o viata, ca scenariul "suferintei" nu se va repeat la banca salvata cu/si din banii mei? 

    Dle Cinteza, cata grija, cata profesionlism cand e vorba de salvarea bancilor...sunt impresionat...cum cititi dvs directivele ca pe propriul carnet de cecuri...Haideti putin prin forumuri si prin presa sa cititi ce abuzuri, ce magarii horror fac minunatele banci, cum jupoaie clientii din orice pozitie fie deponenti fie imprumutati, haideti sa vedeti cum ne luam salariul obligatoriu pe card si cat ne costa asta, poate mai reveniti putin cu picioarele pe pamant !!!! sa va fie rusine, conduceti un departament de supraveghere al bancilor in BNR, nu de supraveghere a exploatarii clientilor ! nu aveti deact sa va spalati pe cap cu bancile pe care le-ati supravegheati atat de bine sa fie pe profit si sa nu indrazniti sa va atingeti inca o data de banii nostri sau ai statului, ca REVOLUTIE in direct o sa aveti !

    ca[pitalism ati vrut , capitalism o sa aveti, la orice pret !!! ca noi ne-am saturat si de voi si de bancile voastre 

    1. La care pachetul minimal de salariu pe card și contul curent asociat are costuri 0. Proprietatea asupra salariului tău se oprește la momentul în care ai banii în cont. Obținerea cash-ului nu face parte din proprietate, are costuri asociate de transport și livrare.

      Faci publicitate gratuita si vorbesti prosti; (i) atat timp cat sunt obligat sa incasez salariul pe card lichiditatea care intra in banca este proprietatea mea si banca trebuie sa-mi restituie banii, in valori monetare identice (dar nu aceleasi) oricand fiindca sunt proprietatea mea; (ii) este problema si costul bancii cum face rost de lichiditate fiindca eu i-am furnizat lichiditate; (iii) conventia bancii cu angajatorul este o chestiune care nu-mi este opozabila;(iv) obtinerea cash-ului cand cer ei bani in plus de la banca este sau ar trebui sa fie cuprins in dobanda deoarece acesta este pretul folosirii banilor.

      Concluzia: lasati oamenii sa-si tina banii unde vor ei si nu-i mai obligati sa-i miste prin banci si atunci bancile adevarate or sa devina competitive iar cele gaunoase vor falimenta. 

      Și atunci punctele tale de vedere vor fi valabile, altfel sunt prostii. Evident că îți este opozabil dacă nu specifici în contractul de muncă forma de plată ca fiind cash.

       

      Cashul și banii în cont sunt proprietatea ta și sunt identice. Banca îți oferă acces la lichiditatea ta în aceeași formă în care a primit-o (bani electronici). Chiar și manipularea cash-ului ar putea fi taxată. La fiecare bancnotă pe care o prezinți la ghișeu, operatorul o trece printr-un aparat de verificare iar apoi, la terminarea programului, cheamă o echipă de securitate pentru a transfera fondurile într-un sediu sigur. Astea sunt costuri pe care trebuie să le acopere din ceva. 

       

      Banii nu sunt proprietatea omului (precum ar fi părul tău, de exemplu). Bank-nota este de fapt mai degrabă proprietatea statului (pe care tu o folosești în piață pentru a-ți demonstra capacitatea de plată - creditul disponibil). Iată Title 18, Chapter 17 of the U.S. Code, anyone who “alters, defaces, mutilates, impairs, diminishes, falsifies, scales, or lightens” coins can face fines or prison time. 

       

      Dacă bank-nota ar fi cu adevărat proprietatea ta, precum o ciornă pe care scrii o poezie, statul nu te-ar penaliza pentru nimic dacă o tipărești la imprimantă sau o modifici. 

      Caută bancile cu pachete salariale cu cost 0 și o să mai înveți. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

28 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9459
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4424
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7699
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9485
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.4065

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro