NOU AVERTISMENT DE LA MOODY'S:"Corecţia necesară compensării unei majorări cu 40% a pensiilor ar avea consecinţe macroeconomice de lungă-durată"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

"Corecţia necesară compensării unei majorări cu 40% a pensiilor ar avea consecinţe macroeconomice de lungă-durată"

PSD intenţionează să abroge din OUG privind rectificarea articolul referitor la majorarea cu 14% a pensiilor "Implementarea unor măsuri de majorare a cheltuielilor permanente va implica ulterior adoptarea de măsuri corective suplimentare de o dimensiune echivalentă", a avertizat, recent, şi Consiliul Fiscal Din 10 lei încasaţi la buget în acest an, 9 vor merge la plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, conform specialiştilor

O majorare de 40% a pensiilor ar pune presiune suplimentară pe ratingul de ţară al României, iar ajustarea fiscală necesară pentru compensarea majorării de 40% ar avea consecinţe macroeconomice de lungă-durată asupra ţării noastre, avertizează agenţia de rating Moody's într-un raport de cercetare despre situaţia post-moţiune, raport adresat investitorilor.

Analiştii agenţiei notează în raport: "O majorare de 40% a pensiilor ar pune presiune suplimentară pe profilul de credit (ratingul de ţară sau percepţia asupra abilităţii ţării noastre de a plăti înapoi împrumuturile atrase - n.r.) al României. Dificultatea inversării unei astfel de majorări şi dimensiunea ajustării fiscale necesare compensării impactului bugetar asociat ar avea consecinţe macroeconomice de lungă durată. România se confruntă deja cu presiuni bugetare însemnate care se trag din tendinţa de îmbătrânire a populaţiei şi tendinţa migraţiei nete nefavorabile".

Amintim că Ministerul de Finanţe a negociat cu agenţiile de rating menţinerea ratingului investment grade cu condiţia ca majorarea pensiilor să fie de până în 15%. Retragerea ratingului investment grade presupune dificultăţi de finanţare pentru guvern sau majorarea dobânzilor percepute de creditori, situaţii care s-ar dovedi problematice având în vedere că România trebuie să împrumute pe tot anul acesta 139 miliarde de lei (13% din PIB) iar pentru 2021 Consiliul Fiscal estimează că punctul de plecare al deficitului ar urma să fie de 7,5%, adică circa 70 de miliarde de lei, asta fără banii necesari plăţii împrumuturilor ajunse la scadenţă din anii anteriori (care în 2020 reprezintă circa 49 miliarde de lei).

Avertismentele de la agenţiile de rating s-au înmulţit în această vară odată cu apropierea termenului la care majorarea de 40% intra în vigoare, adică 1 septembrie - două din trei agenţii de rating au modificat perspectiva de ţară a României de la "stabilă" la "negativă".

Avertismente similare şi susţinute cu privire la sustenabilitatea unei astfel de majorări au venit în acest an şi anul trecut şi de la Banca Naţională sau Consiliul Fiscal, care au spus în mai multe rânduri că deficitul bugetar ar exploda la o astfel de creştere. Deficitul bugetar reprezintă cheltuielile statului care nu pot fi acoperite din veniturile la buget şi deci sumele care trebuie împrumutate pentru a finanţa respectivele cheltuieli.

Raportul Moody's vine după ce parlamentarii PSD au eşuat în demersul lor de demitere a guvernului Orban din cauza lipsei de cvorum.

"Eşecul moţiunii de cenzură oferă un moment de respiro guvernului în contextul pandemiei de coronavirus. Vine într-un moment de incertitudine foarte ridicată în România, cu un calendar electoral foarte aglomerat şi o decizie mult aşteptată cu privire la majorarea pensiilor", mai punctează analiştii agenţiei de rating, care adaugă că "valoarea majorării este cheie pentru perspectivele fiscale pe termen scurt şi mediu ale României".

Prin ordonanţa de urgenţă prin care s-a adoptat rectificarea bugetară guvernul a decis o majorare a pensiilor de 14%, măsură care ar avea un impact de doar 10,9 miliarde de lei ca impact în bugetul pe 2021 (spre deosebire de 30 de miliarde). PSD însă a anunţat prin liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, că ia în calcul respingerea în Parlament a articolului din rectificare care prevede majorarea pensiilor cu 14% şi revenirea la creşterea punctului de pensie cu 40%.

Premierul Ludovic Orban a cerut ieri parlamentarilor să fie responsabili şi a mai afirmat că dacă Parlamentul va respinge articolul respectiv Guvernul va ataca a CCR orice modificare a ordonanţei, "pentru că nu sunt resurse".

"După ce au vrut să lase România fără guvern, azi PSD vrea să lase România fără buget. Solicit parlamentarilor să susţină OUG de rectificare a bugetului, pentru că e construită pe baza analizelor, studiilor de impact şi a resurselor efective de care dispunem. Orice cheltuială suplimentară introdusă în dezbaterea OUG se va întoarce împotriva tuturor românilor, va accentua dezechilibrele şi riscă să compromită perspectivele de relansare economică pe care le-am construit pe termen mediu şi lung. (...) Şi aşa am făcut eforturi extrem de mari pentru a găsi resurse să creştem veniturile unor categorii importante, să creştem punctul de pensie, să găsim resurse pentru a susţine creşterea alocaţiilor pentru copii, pentru administraţiile locale pentru a putea face faţă în lupta cu pandemia. (...) Proiectul (privind majorarea pensiilor - n.r.) a fost votat de mult. Nu a avut la bază nimic, niciun fel de analiză, de prognoză. A fost adoptat într-o perioadă în care nu era pandemie, nu era criză economică. Trăim într-o nouă realitate. PSD trebuie să înţeleagă că acest mod iresponsabil de a face politică nu mai poate continua, pentru că va face rău fiecărui român", a spus ieri Orban.

Consiliul Fiscal estima recent, pe baza coordonatelor din rectificarea bugetară din august, că ponderea cheltuielilor de personal şi de asistenţă socială (salarii bugetari + pensii, alocaţii, etc.) în totalul veniturilor fiscale şi a contribuţiilor sociale vor atinge nivelul record de 90,9% la finele acestui an. Asta înseamnă că pentru fiecare 10 lei pe care îi încasează la buget, statul va cheltui în acest an 9 pentru salariile bugetarilor şi pentru plata pensiilor.

"Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstracţie de situaţia BGC, al cărui deficit primar si structural se plasează în prezent la niveluri foarte ridicate, care reclamă în mod evident iniţierea unui proces de corecţie, ecartul faţă de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind însemnat. Într-un astfel de context, implementarea unor măsuri de majorare a cheltuielilor permanente va implica ulterior adoptarea de măsuri corective suplimentare de o dimensiune echivalentă", avertiza Consiliul Fiscal în opinia cu privire la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 175,15 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2020, în timp ce cheltuielile de personal au fost în sumă de 63,2 miliarde de lei, iar cele cu asistenţa socială au fost de 79,99 miliarde de lei (total de 143,1 miliarde de lei). La veniturile pe şapte luni se contabilizează şi sume rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii ce totalizează 10,52 miliarde de lei.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie