O firmă din Turcia este cercetată pentru că ar fi folosit documente falsificate în cadrul unei asocieri de firme care a câştigat licitaţia pentru modernizarea Aeroportului Internaţional „Mihail Kogălniceanu”, potrivit unei investigaţii publicate de snoop.ro. Proiectul beneficiază de finanţare europeană prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, iar suspiciunile de fraudă riscă să ducă la pierderea unei sume de 32 de milioane de euro din fonduri nerambursabile.
Contractul viza modernizarea terminalului, a turnului de control şi a parcării, iar iniţial valoarea lucrărilor era estimată la peste 202 milioane lei fără TVA. Ulterior, valoarea totală a fost majorată la 278 de milioane lei (55,9 milioane euro), conform datelor comunicate de aeroport în 4 august 2025.
Consorţiul care a câştigat licitaţia este format din SSAB-AG SA (Bacău), Atelier Unbuilt SRL (Bucureşti) şi compania ACER Proje Inşaat din Turcia, aceasta din urmă fiind cooptată pentru a demonstra experienţă în proiecte similare. Însă, conform unui raport al Curţii de Conturi finalizat în 2025, firma turcească nu ar fi prezentat documente autentice, iar cazul a fost sesizat Parchetului European. Dacă suspiciunile se confirmă, România riscă pierderea cofinanţării europene, în valoare de 32 de milioane euro.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a transmis că nu a avut nicio implicare în alegerea executantului lucrărilor, subliniind că întreaga responsabilitate pentru contractul de execuţie aparţine aeroportului, în calitate de autoritate contractantă. Ministerul a avut doar rolul de a semna contractul de finanţare, prin ministrul Sorin Grindeanu şi directorul general Felix Ardelean, fără legătură directă cu contractul de execuţie, conform sursei citate.
Reprezentanţii MTI precizează că sesizarea privind posibilele nereguli a fost făcută chiar de către Aeroportul „Mihail Kogălniceanu”, ceea ce denotă o reacţie responsabilă din partea instituţiei contractante. De asemenea, MTI aminteşte că firmele participante la licitaţii sunt obligate să depună declaraţii pe proprie răspundere privind veridicitatea documentelor, iar nerespectarea legislaţiei poate atrage răspunderea civilă sau penală a operatorilor economici implicaţi.
Ministerul arată că, în cazul în care se constată prejudicii, există mecanisme legale pentru recuperarea acestora.