O echipă internaţională condusă de cercetători din Chile a realizat cea mai completă hartă genetică de până acum a uneia dintre cele două specii de plante cu flori care cresc în mod natural în Antarctica. Studiul ar putea contribui, în perspectivă, la dezvoltarea unor culturi agricole capabile să reziste unor condiţii climatice extreme, informează Reuters.
• Genomul unei plante adaptate condiţiilor extreme
Colobanthus quitensis prezintă un interes deosebit pentru cercetători datorită capacităţii sale de a supravieţui în condiţiile dificile din Antarctica, caracterizate prin temperaturi foarte scăzute, deficit de apă şi niveluri ridicate de radiaţii ultraviolete. Pe fondul temperaturilor record şi al perioadelor prelungite de secetă din mai multe regiuni ale lumii, adaptarea agriculturii la schimbările condiţiilor climatice a devenit o preocupare tot mai importantă pentru cercetători. În acest context, oamenii de ştiinţă vor să analizeze dacă mecanismele prin care Colobanthus quitensis rezistă mediului antarctic ar putea fi utilizate pentru îmbunătăţirea unor culturi agricole. Studiul, publicat în revista „Genome Biology and Evolution”, editată de Oxford University Press, reuneşte 40 de matrici cromozomiale care alcătuiesc planul genetic al plantei, în cadrul proiectului Polarix.
• Cercetătorii urmăresc identificarea genelor responsabile pentru rezistenţă
„Am reuşit să secvenţiem şi să asamblăm întregul genom”, a declarat Eduardo Castro, cercetător asociat la Centrul Internaţional din Cape Horn, Chile, şi autor principal al studiului, alături de Claudio Meneses, de la Universitatea Catolică Pontificală din Chile.
Cartografierea genomului facilitează identificarea unor gene individuale, însă procesul de analiză şi dezvoltare a unor aplicaţii practice poate fi unul îndelungat. „Ideea nu este de a crea plante transgenice. Ideea este de a edita genomul unei plante cu valoare nutriţională”, a explicat Eduardo Castro. Potrivit cercetătorului, după identificarea genelor relevante, dezvoltarea unor aplicaţii comerciale ar putea necesita între cinci şi zece ani.
• Cercetare internaţională
Proiectul a beneficiat şi de sprijinul unei echipe din California. Cercetătorii chilieni au precizat că activitatea lor s-a bazat, de asemenea, pe cercetări anterioare realizate de Institutul de Cercetare Polară din Coreea de Sud. Activitatea institutului sud-coreean a dus la obţinerea unei versiuni parţiale a genomului plantei, însă rezultatele respective nu au fost publicate. Noua cartografiere oferă cercetătorilor o imagine genetică mai completă a Colobanthus quitensis şi poate constitui baza pentru cercetări privind mecanismele care permit plantei să reziste temperaturilor extreme, lipsei apei şi radiaţiilor ultraviolete caracteristice mediului antarctic.


















































