OAMENII DE AFACERI, EXTREM DE NEMULŢUMIŢI: "Rectificarea bugetară este marcată de teama DNA"

Actualizare 19:35 Claudia Ţapardel: "Rectificarea bugetară pozitivă repară nedreptăţile sociale ale fostei guvernări"

Evoluţia tot mai bună a economiei permite guvernului Ponta să continue, prin actuala rectificare bugetară, repararea unor nedreptăţi făcute românilor de fosta guvernare, consideră Claudia Ţapardel, purtătoare de cuvânt TSD.

"Vorbim, inclusiv în 2015, despre plata unor drepturi câştigate în instanţă de angajaţi din Sănătate şi Educaţie, în urma unor procese intentate fostei guvernări PDL. Lor, celor ascunşi azi în noul PNL, le-a fost suficientă o zi să ia toate deciziile nedrepte faţă de sute de mii de bugetari şi, iată, actualului Guvern condus de Victor Ponta îi sunt necesari ani întregi pentru a repara toate aceste greşeli şi politici anti-sociale. Este semnul cel mai clar că efectele politicilor de austeritate se întind pe o perioadă foarte mare de timp.

Prin rectificarea bugetară, Guvernul Ponta reuşeşte să repare gravele nedreptăţi comise de fostele guverne, de cei care pur şi simplu au batjocorit întregi categorii de bugetari angajaţi în domenii vitale ale statului român, precum Educaţia sau Sănătatea. Salut, de asemenea, faptul că prin această rectificare se garantează toate fondurile necesare dublării alocaţiilor pentru copiii din România", a declarat eurodeputata Claudia Ţapardel, membră supleantă în Comisia pentru bugete din Parlamentul European.

"Guvernul a operat această rectificare bugetară pozitivă pentru că încasările la buget şi performanţa economică a României o permit. Astăzi, contrar scepticilor şi criticilor de serviciu, care ar spera să o ducem din ce în ce mai rău, ţara noastră se prezintă în această regiune a Europei drept un actor puternic şi întărit. România, prin mixul de politici al actualului guvern, este pregătită să continue şi chiar să accelereze performanţele economice, alături de îndreptarea efectelor creşterii economice spre buzunarele cetăţenilor. În această notă trebuie interpretată actuala rectificare bugetară, un semnal foarte bun atât pentru mediul de business, cât şi pentru cetăţeni", a subliniat eurodeputata Claudia Ţapardel.

---

Actualizare 15:06 Consiliul fiscal: Ţinta de deficit bugetar pe anul în curs se va realiza cu uşurinţă

Consiliul fiscal apreciază că încadrarea în ţinta de deficit bugetar pe anul în curs în contextul meţinerii parametrilor actuali ai politicii fiscal-bugetare se va realiza cu uşurinţă, deoarece este foarte probabilă sub-execuţia cheltuielilor de investiţii, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

"Consiliul fiscal apreciază că încadrarea în ţinta de deficit bugetar pe anul în curs în contextul menţinerii parametrilor actuali ai politicii fiscal-bugetare se va realiza cu uşurinţă, iar balanţa riscurilor apare drept înclinată în direcţia înregistrării unui deficit bugetar mai redus decât cel ţintit, în condiţiile în care sub-execuţia cheltuielilor de investiţii apare drept foarte probabilă, date fiind atât experienţa execuţiei din 2014, cât şi realizarea programului semestrial", se arată în documentul menţionat.

În privinţa veniturilor bugetare, Consiliul fiscal susţine că estimările sunt fundamentate din perspectiva performanţei efective la zi, dată de creştere economică peste cea prognozată iniţial şi de îmbunătăţire a eficienţei colectării.

Pe de altă parte, "Consiliul fiscal are rezerve serioase faţă de nivelul rectificării ascendente a programului aferent veniturilor din contribuţii sociale, însă apreciază că riscul ridicat de materializare a unor venituri mai mici decât cele programate la nivelul acestei categorii de venituri este compensat de probabilitatea ridicată a unor venituri fiscale superioare celor estimate, dată fiind prudenţa extrapolărilor performanţei obţinute în primul semestru al anului", se menţionează în documentul citat.

De asemenea, Consiliul fiscal este sceptic în ceea ce priveşte probabilitatea de materializare a estimărilor privind sumele din fonduri europene post-aderare revizuite ascendent cu circa două miliarde de lei, având în vedere performanţa raportată la programul pe primul trimestru şi ipoteza implicită a triplării intrărilor în a doua jumătate a anului. "Cu toate acestea, nematerializarea acestor estimări nu ar trebui să determine o creştere a deficitului bugetar, dată fiind ajustarea automată a componentei de cheltuieli bugetare asociate", se subliniază în opinia Consiliului.

În privinţa cheltuielilor, "realizarea acestora la nivelul programat apare drept extrem de puţin probabilă, având în vedere subexecuţia masivă a cheltuielilor de investiţii din primul semestru al anului curent şi accelerările implicite ale fluxurilor de investiţii publice necesare din perspectiva convergenţei către alocarea anuală (acestea ar trebui să fie de patru ori mai mari în a doua parte a anului comparativ cu primul semestru). În acest context, operarea unei revizuiri ascendente de amploare a acestora din urmă faţă de programarea iniţială (+2,9 miliarde de lei) cu prilejul primei rectificări bugetare (...) apare drept surprinzătoare. Execuţia din anii precedenţi relevă o tendinţă sistematică de nematerializare a alocărilor programate, în pofida unor proiecţii ambiţioase", precizează Consiliul fiscal.

Forul citat reclamă şi nivelul programat al cheltuielilor de personal, de 49,76 miliarde de lei, respectiv 7,1% din PIB, care depăşeşte plafonul corespunzător definit de Legea 182/2014 atât în ceea ce priveşte nivelul nominal, cât şi ca procent în PIB cu 1,39 miliarde de lei, respectiv cu 0,28% din PIB. Potrivit Consiliului Fiscal, legislaţia în vigoare interzice majorarea cheltuielilor de personal pe parcursul anului cu prilejul rectificărilor bugetare."Legea 192/2014 definea plafonul aferent cheltuielilor de personal pentru anul 2015 la 48,37 miliarde de lei, respectiv 6,8% din PIB", se subliniază în documentul citat.

Consiliul fiscal menţionează faptul că opinia transmisă nu ţine seama de modificările operate între timp la proiectul de rectificare bugetară şi notificate Consiliului fiscal în dimineaţa zilei de marţi, 28 iulie.

---

Actualizare 15:03 Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din 2015

Guvernul a aprobat marţi prima rectificare bugetară pe anul în curs, în forma propusă de Ministerul de Finanţe, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă.

Potrivit domniei sale, forma completă a actului privind rectificarea urmează să fie publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor.

---

Actualizare 13:55 Teodorovici: "FMI şi Comisia Europeană au apreciat că rectificarea se încadrează în ţinta de deficit"

Reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au apreciat că rectificarea bugetară se încadrează în ţinta de deficit bugetar, a precizat, marţi, la începutul şedinţei de guvern, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a fost întrebat de premierul Victor Ponta în şedinţa de guvern de marţi despre discuţiile tehnice pe care acesta le-a purtat cu reprezentaţii FMI şi cei ai Comisiei Europene, discuţii despre care Teodorovici a spus că au fost "în regulă".

"Au apreciat faptul că într-adevăr această rectificare se încadrează în ţinta asumată de 1.83, dar în suma absolută de 13 miliarde de RON, inclusiv poziţia Consiliului Fiscal este una pozitivă", a declarat ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici.

(E.D.)

---

Proiectul Ordonanţei pentru rectificarea bugetară aferentă anului în curs i-a ridicat de pe scaun, la propriu, pe oamenii de afaceri şi pe reprezentanţii societăţii civile, care s-au arătat extrem de nemulţumiţi de prevederile textului de lege.

Exprimându-şi dezamăgirea faţă de prima rectificare bugetară din acest an, unul dintre liderii de sindicate prezenţi, ieri, la şedinţa Comisiei de dialog social de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a părăsit sala de discuţii, afirmând că "îşi pierde vremea" participând la dezbaterile pe marginea proiectului legislativ.

"Rectificarea nu este pro-business şi este marcată de teama DNA", este de părere Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), care ne-a precizat: "Din păcate, deşi bugetul ţării dispune de un surplus bănesc semnificativ, de aproape un miliard de euro, din datele prezentate nu rezultă că rectificarea este pro-business.

Mai mult, simţim nerealizări în cheltuirea banului public, pentru că există o teamă generalizată de DNA privind angajarea fondurilor, fie europene, fie din bugetul statului român. Proiectul de faţă este o primă rectificare, ce are aceste două «calităţi» - nu este pro-business şi este marcată de teama DNA. Nu se mai aprobă nimic de frică, nu mai vine nimeni la licitaţii, există o teamă generală în ministere să mai angajeze sume de bani, din cauza a ceea ce se întâmplă la DNA".

Reprezentanţii sindicatelor s-au arătat îngrijoraţi de cum arată rectificarea bugetară, afirmând: "Cheltuielile merg din ce în ce mai mult pe pensii speciale. S-au introdus unele mecanisme discriminatorii în piaţa muncii prin aceste pensii speciale.

Distingem, în Guvernul ţării, nişte «tari» şi nişte «slabi» - miniştri care ştiu să se zbată şi miniştri care stau degeaba pe scaun. Dacă acest Guvern creşte salariile bugetarilor şi dă pensii speciale, atunci este o sfidare la adresa mediului de afaceri şi o exagerare, o ruşine".

În cadrul şedinţei de ieri de la MFP s-a propus întocmirea unei legi a dialogului social, astfel încât niciun proiect legislativ să nu fie promovat fără dialog social.

• Mihai Ionescu: "Am cerut dublarea creditelor de angajament, dar hârtia s-a rătăcit pe la consilieri"

Mihai Ionescu susţine că solicitarea exportatorilor referitoare la bugetul de promovare, de anul viitor, nu a fost prinsă în proiectul de rectificare.

Domnia sa ne-a explicat: "După ce ne-a fost asigurată o creştere a fondurilor destinate promovării exporturilor de 2,5 ori (de la 25 de milioane de lei anul trecut la 60 de milioane de lei în 2015), în primul semestru al anului în curs nu am putut angaja decât o treime din aceşti bani, din cauza unui blocaj funcţional din partea personalului Ministerului Economiei şi a controlorului delegat din partea MFP, care au tergiversat cu lunile plăţile acţiunilor, încă neplătite, de la începutul anului. Organizarea participării la evenimentele de promovare din afară a intrat în blocaj.

Pentru ca măcar la anul să putem îmbunătăţi prezenţa românească pe piaţa externă, am cerut câteva lucruri. În primul rând, ministrul economiei trebuie să facă ordine în minister. Noi i-am ameninţat (n.r. pe reprezentanţii Ministerului Economiei) că, dacă nu ne ajută, sesizăm procuratura. Domnul ministru al economiei Mihai Tudose a schimbat o parte din personalul care ar fi blocat activitatea de promovare a exporturilor. De asemenea, a acceptat să schimbe procedura, aceasta fiind acceptată în cea mai mare parte de personalul din minister.

În altă ordine de idei, am numit în calitate de consilier personal al ministrului economiei, un reprezentant al sectorului privat, care are misiunea să scurt-circuiteze plimbatul hârtiilor".

În acelaşi timp, ca să poată pregăti din timp prezenţa companiilor autohtone, anul viitor, la târgurile internaţionale de prestigiu, de la care ţara noastră nu a lipsit până acum, exportatorii au solicitat autorităţilor, printre altele, ca, în cadrul acestei rectificări, să li se ofere credite de angajament. Aceştia au cerut o dublare a creditelor de angajament pe care le au în prezent, de la 15 milioane de lei la 30 de milioane de lei.

"Din păcate, documentul cu analiza care ar trebui să stea la baza unei astfel de măsuri a fost adus în ultimul timp la Finanţe şi s-a rătăcit pe la consilieri. În ultimă instanţă, fac eu pe curierul şi mă duc la Ministerul Economiei să aduc aici o fotocopie, pentru că mâine (n.r. astăzi) este şedinţa de Guvern în care se doreşte aprobarea rectificării", ne-a mai spus Mihai Ionescu.

• MFP: "Fondurile MFP se suplimentează pentru că trebuie să completăm banii cheltuiţi să-i despăgubim pe fraţii Micula"

Ministerul Finanţelor Publice primeşte fonduri suplimentare la rectificarea bugetară de peste 1,24 miliarde de lei, potrivit proiectului, din care "530 de milioane de lei sunt dedicate în principal hotărârilor CEDO şi despăgubirilor aferente procesului de restituire a proprietăţilor", conform proiectului de Ordonanţă privind rectificarea bugetară, publicat pe site-ul Ministerului.

Oficialii MFP au subliniat, ieri, la şedinţa Comisiei de dialog social, că sumele care trebuie completate pentru plăţile aferente hotărârilor CEDO fuseseră alocate, la începutul anului, însă au fost utilizate pentru despăgubirile din cazul procesului cu fraţii Micula. Banii puşi la dispoziţie pentru fraţii Micula au fost recuperaţi, după cum ne-au spus oficialii MFP.

Fraţii Ioan şi Viorel Micula, care au şi cetăţenie suedeză, au deschis procesul împotriva statului român în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice. Ei au susţinut că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi România, iar ICSID le-a dat câştig de cauză.

Ioan şi Viorel Micula au reuşit, la finele anului trecut, să pună sechestru pe unele conturi ale Ministerului Finanţelor, dar şi pe o parte din acţiunile deţinute de stat la Petrom, în contul datoriei stabilite de ICSID.

Cristinel Mazilu, executorul desemnat de instanţa autohtonă să pună în aplicare decizia ICSID, ne-a declarat, în decembrie, că statul datorează fraţilor Micula circa 685 milioane lei, reprezentând valoarea despăgubirii stabilită în decembrie 2013 de Curtea de Arbitraj, plus dobânzi şi penalităţi. Domnia sa susţine că valoarea acţiunilor Petrom, pe care a fost pus sechestru în decembrie 2014, acoperă inclusiv dobânzile şi penalităţile şi că nu reprezintă întregul pachet minoritar deţinut de stat în compania petrolieră. Prin Ministerul Economiei, statul deţine 20,6% din totalul acţiunilor Petrom.

Recent, Curtea de Apel a dat curs contestaţiei Ministerului Finanţelor şi a dispus ridicarea sechestrului până la decizia CE privind compensarea. Ulterior, CE a ajuns la concluzia că suma plătită de ţara noastră către doi investitori suedezi drept despăgubiri, ca urmare a anulării unei scheme de ajutor pentru investiţii, încalcă normele UE privind ajutoarele de stat şi a precizat că beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate în cadrul schemei de ajutoare care a fost anulată.

• Autorităţile explică: "Reducerile de la Sănătate nu sunt tăieri, de fapt am dat bani în plus"

În ceea ce priveşte bugetul Sănătăţii, acesta "se diminuează per sold cu 613,9 milioane lei, din care -792,3 milioane lei transferuri către bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, şi se suplimentează sumele destinate proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, cu 138,3 milioane lei, şi investiţiilor la spitale destinate în principal secţiilor de terapie intensivă, cu 43,8 milioane lei", după cum arată nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară.

Oficialii MFP au explicat, ieri, că, de fapt, la Ministerul Sănătăţii, nu este vorba despre o reducere de buget: "Dimpotrivă, a fost alocată o sumă suplimentară, dar, ca urmare a faptului că au fost încasaţi mai mulţi bani din CASS faţă de estimări, s-a decis reducerea subvenţiilor pentru sănătate din bugetul de stat. Pe sold, valoarea a ieşit negativă".

Rectificarea bugetară nu afectează bugetul Sănătăţii, nu au fost tăiate fonduri, iar banii către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) provin de la bugetul de stat şi sunt viraţi, conform legii, prin intermediul Ministerului Sănătăţii (MS), a declarat Oana Grigore, purtător de cuvânt al MS, citată de Mediafax.

Domnia sa a precizat că, în fiecare an, de la bugetul de stat este alocată CNAS o sumă de bani, în 2015 fiind vorba de aproximativ 1,3 milioane lei, pentru echilibrarea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS): "Aceşti bani, precizez, vin de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetulului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Aşadar, nu sunt luaţi din bugetul Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii este verigă în circuitul banilor".

Totodată, Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a spus, în cadrul unei emisiuni televizate, că de la Sănătate nu se iau bani, acest domeniu fiind cel care beneficiază mult la rectificarea bugetară.

• Societatea civilă: "Faptul că sunt tăieri la transporturi ne confirmă încă o dată că vor scădea cheltuielile din construcţii"

Proiectul rectificării bugetare vizează tăieri de la bugetul Ministerului Transporturilor în valoare 985 milioane lei.

Menţionăm că mare parte din sumele care vor dispărea din bugetul Transporturilor erau prevăzute pentru achitarea unor plăţi aferente proiectelor finanţate din fonduri europene.

Fondurile Transporturilor urmează să fie tăiate ca urmare a execuţiei "destul de slabe" din prima parte a anului, când au fost identificate economii, "nefiind făcute toate plăţile în cadrul unor proiecte din fonduri structurale", au spus, ieri, oficialii MFP.

"Faptul că sunt tăieri la transporturi ne confirmă încă o dată că vor scădea cheltuielile din construcţii, acest sector ajungând cenuşăreasă, din motorul economiei, aşa cum era în 2008", apreciază reprezentanţii societăţii civile.

Premierul Victor Ponta a afirmat, ieri: "Ce se taie la transporturi? Se taie acei bani care erau prevăzuţi drept cofinanţare pentru proiecte care şi aşa nu se mai fac până pe 31 decembrie din motive de suspiciuni, de anchetă, investigaţii. E în fiecare an din ce în ce mai rău".

Guvernul nu va suplimenta, la rectificare, bugetul Ministerului Transporturilor, întrucât instituţia nu a dovedit că poate cheltui banii şi dezamăgeşte din acest punct de vedere de la an la an, arătând lipsă de profesionalism, a declarat ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, adăugând: "Transportul este sectorul care, din păcate, ne dezamăgeşte în continuare. Cel puţin pe mine personal, care şi cunosc foarte bine acest sector, pot să spun că mă dezamăgeşte, din păcate, an de an. Pe de o parte, pentru că nu cheltuieşte banii pe care îi are alocaţi, pentru că ştim foarte bine, de cheltuirea acestor bani pe acest sector se leagă, într-un fel sau altul, dezvoltarea întregii economii. Deci, pe de o parte, nu cheltuieşte banii, iar pe de altă parte mai vin şi solicită bani suplimentari".

Oficialul a adăugat că la rectificarea bugetară Ministerul Transporturilor nu va primi bani în plus: "Le-am spus foarte clar: nici nu discutăm! Vreau să văd la zi, pe fiecare proiect în parte, dovada că voi cheltuiţi aceşti bani până la final de octombrie, când va avea loc o a doua rectificare a acestui buget. Altfel, nu alocăm suplimentar ca să creştem artificial deficitul. (...) Eu ştiu aşa: când ai un contract de achiziţie publică pe un proiect de investiţie - în cazul lor, o autostradă - trebuie să ştii foarte clar, lună de lună, ce se lucrează, care este previziunea de plăţi a acelei firme de construcţii, s-o analizez şi prin prisma mea".

• Ponta: "Rectificarea este una pozitivă"

Ordonanţa pentru rectificarea bugetară ar urma să fie aprobată, astăzi, în şedinţa de Guvern.

Premierul Victor Ponta a reiterat, ieri, că rectificarea este una pozitivă, având în vedere că, pe primele şase luni, România are un plus de 4 miliarde lei şi nu un deficit de 13 miliarde lei, conform legii bugetului de stat.

"Putem să dăm toţi banii pentru dublarea alocaţiilor pentru copii, care nu era prevăzută în buget, pentru celelalte legi care, de asemnea, nu era prevăzut în buget, şi mă refer la diplomaţi, grefieri, personalul nedidactic, şi tot rămânem cu bani. (...) Asta trebuie să înţeleagă oamenii", a spus Ponta, înainte de şedinţa BPN al PSD.

La rândul său, preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea a subliniat: "Am văzut o oarecare stare de nervozitate că în cadrul BPN al PSD primul ministru, ministrul Finanţelor prezintă rectificarea. Ceea ce am convenit cu Victor Ponta este o stare de normalitate. PSD sprijină acţiunile Guvernului şi pentru asta este bine să fie informat, pentru că ordonanţa de rectificare este un act normativ care contribuie la dezvoltarea economică a acestei ţări, prin urmare este important ca PSD să fie informat şi în teritoriu. Este firesc, este vorba de rectificare pozitivă, sunt mai mulţi bani care trebuie alocaţi pentru continuarea proiectelor de investiţii".

Liviu Dragnea a anunţat că Eugen Teodorovici va discuta cu miniştrii Dezvoltării şi Transporturilor pentru "o abordare puţin diferită", astfel încât banii necheltuiţi de la Transporturi să fie alocaţi pentru decontarea proiectelor de investiţii.

• Vasile Blaga: "Rectificarea bugetară acoperă doar necesităţi politice şi populiste"

Copreşedintele PNL Vasile Blaga a criticat, ieri, la finalul şedinţei PNL, tăierile de fonduri de la cele câteva ministere, precizând că rectificarea bugetară prezentată de PSD acoperă doar necesităţi politice şi populiste: "Reprezintă disperarea lui Ponta de a controla PSD prin alocarea unor sume pentru baronii PSD. În condiţiile unei colectări mai bune nu ar trebui tăiat niciun leu de la Sănătate, unde necesarul este cu mult peste bugetul aprobat, iar păstrarea sumelor Ministerului Sănătăţii ar fi permis finanţarea mai bună a programelor din sănătate".

Referitor la tăierea de aproape 1 miliard de lei de la Ministerul Transporturilor, bani de investiţii şi de cofinanţare a proiectelor europene, copreşedintele PNL a afirmat că, prin această măsură, Guvernul dă "un şut unor fonduri venite gratis în România şi preferă să redirecţioneze banii către baronii PSD, pentru a fi cheltuiţi în preajma alegerilor".

Liderul PNL a mai atras atenţia şi asupra faptului că, deşi premierul a semnat Pactul de la Cotroceni şi a declarat că este de acord cu alocarea a 2% din PIB către Ministerul Apărării, rectificarea bugetară, aflată în dezbatere, prevede o tăiere de 100 de milioane de lei, din fondurile destinate Apărării, în actualul context geostrategic.

Prin această rectificare se va rezolva, în primul rând, o creştere iresponsabilă a deficitului, subliniază Blaga.

Domnia sa a precizat că este pentru prima dată după 1990 când asistăm la o rectificare bugetară care se face la sediul unui partid, nu la sediul Guvernului, "bugetul ţării transformându-se, astfel, în puşculiţa PSD".

Rectificarea bugetară a fost determinată de analiza rezultatelor economice de până în prezent, care argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice de 3,3% faţă de 2,5%, cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat, şi un PIB în valoare nominală de 701 miliarde lei, faţă de 709,7 miliarde lei, cât era estimat iniţial, subliniază MFP. De asemenea, a fost luată în calcul şi reflectarea în buget a influenţelor financiare determinate de adoptarea unor acte normative care prevăd reducerea TVA la alimente, majorarea unor drepturi salariale etc.