ONU presează UE în ceea ce priveşte reformarea sistemului de azil

O.D.
Ziarul BURSA #Miscellanea / 30 septembrie 2020

Subiectul migraţiei rămâne unul spinos la nivelul Uniunii Europene. Opoziţia unor ţări (Cehia, Polonia, Ungaria..) nu poate fi învinsă de o largă majoritate şi, deocamdată, lucrurile par uşor blocate. Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a cerut punerea în practică "'urgentă'' a reformei sistemului de azil al Uniunii Europene. Prezentat săptămâna trecută de Comisia Europeană, noul "Pact european privind migraţia şi azilul' prevede că statele membre ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi. Această propunere a executivului european urmează să facă obiectul unor discuţii care se anunţă foarte dificile între statele membre. "'Următoarele luni vor fi decisive. Sper că va putea fi pus în practică un sistem, care va putea totuşi fi ameliorat ulterior'', a subliniat şeful UNHCR, Filippo Grandi. Acesta s-a întâlnit, la Bruxelles, cu şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, şi cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Grandi a salutat "'progresele importante'' precum recunoaşterea obligaţiei salvării pe mare, dar s-a arătat extrem de rezervat faţă de alte aspecte ale reformei sistemului de azil. Textul prevede controale sporite la frontierele externe ale UE, într-o manieră care să identifice rapid migranţii consideraţi puţin susceptibili să obţină protecţie internaţională. "'Nu trebuie să existe nicio "externalizare' în teorie sau în practică. Persoanele trebuie să aibă dreptul de a intra pe teritoriul european pentru a-şi vedea cererea de azil examinată corespunzător, acest lucru nu se poate face în afara Europei'', a spus Filippo Grandi. Pe 23 septembrie, Comisia Europeană a propus o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de "solidaritate obligatorie' între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub "'presiune'' sau într-o situaţie de "'urgenţă'

În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din "Regulamentele Dublin' conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia. Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui "'mecanism de solidaritate obligatorie''. Odată ce Comisia Europeană aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro. Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.

Zeci de migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa şi-au instalat corturi lângă Subotica, oraş în nordul Serbiei, în speranţa că se vor putea strecura peste graniţa din apropiere cu Ungaria pentru a pleca mai departe spre Europa Occidentală. Potrivit Centrului pentru Protecţia Azilului din Serbia, aproximativ 1.000 de migranţi se află concentraţi în provincia nordică Vojvodina, aşteptând să poată încerca să treacă în ţările vecine, inclusiv România şi Ungaria, în drum spre zone mai bogate ale continentului. Alte aproximativ 1.000 de persoane se află la Belgrad, multe dintre ele locuind sub cerul liber în parcuri sau pe malurile Dunării, înainte de a se deplasa de asemenea spre nordul Serbiei, mai aproape de graniţă. Numărul total al migranţilor în Serbia este cu aproximativ 30% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, spune Svetlana Palic, purtătoare de cuvânt a comisarului guvernamental pentru refugiaţi. Ea nu a explicat motivul, dar politicile strice ale Ungariei privind controlul numărului de migranţi care intră pe teritoriul său, la fel şi patrulele din Croaţia vecină îi blochează pe unii dintre ei în nordul Serbiei, notează Reuters. Situaţia migranţilor a revenit în atenţia media după incendiul din insula greacă Lesbos care a distrus o tabără de refugiaţi unde se adăposteau circa 12.000 de persoane.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
ELECTRICA FURNIZARE S.A.
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
E.ON

Curs valutar BNR

27 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8745
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0189
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5279
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5210
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.4625

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
conferintemedicale.ro
The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro