OPINIIInflaţie de 14%. Cum ne protejăm?

CRISTIAN DOGARU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 12 mai

Inflaţie de 14%. Cum ne protejăm?

Vestea foarte proastă a săptămânii este că inflaţia s-a apropiat de 14%, mai exact 13,8% în perioada aprilie 2021-aprilie 2022.

Nu este vorba preponderent de contribuţia energiei, deşi şi aceasta a avut rolul său. De pildă, la capitolul energie electrică, gaze şi încălzire centrală saltul este de 40% faţă de aprilie 2021. Cum ponderea acestui capitol este de 8,2% în coşul inflaţiei, putem spune că datorăm energiei sub 3,5 puncte procentuale din creşterile de preţuri raportate recent, astfel încât deja vorbim de inflaţie generalizată şi de un heirup tot mai răspândit printre comercianţi de a pasa clienţilor creşterea costurilor de producţie. De altfel, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 13% în intervalul de referinţă, în vreme ce mărfurile nealimentare au urcat cu 16% (aici intră şi energia), iar serviciile cu 7%.

Vestea mai puţin proastă este că BNR a crescut dobânda de politică monetară moderat, de la 3% la 3,75% ,ceea ce va atrage scumpiri ale creditelor - pentru cei care au dobânzi variabile legate de Robor destul de repede, pentru cei care se raportează la IRCC din trimestrul al treilea al anului.

Cum BNR este mult rămasă în urmă faţă de băncile centrale din regiune (în Cehia, Polonia, Ungaria dobânzile de politică monetară sar deja de 5%), este posibil însă să urmeze ce e mai rău la acest capitol.

Băncile împrumută tot mai scump statul - dobânda la 10 ani pentru obligaţiunile guvernamentale în lei a ajuns la 7,9%, cea mai mare din UE - dar deponenţii ar trebui să se mulţumească cu dobânzi de 4-5% la un an din partea celor mai generoase bănci (există încă depozite cu 1-2% dobândă pe an). Ce este de făcut? Pentru cei ce economisesc, plasarea banilor în depozite la 1-3 luni este cea mai nimerită variantă. Ştiu, dobânzile sunt mai mici, dar sunt în creştere. Dacă ne blocăm de pe acum banii la 5 ani în titluri de stat sau la 3 ani în depozite la termen, poate vom vedea dobânzi de 8% la anul, în loc de 5% cât avem acum. Astfel încât, dacă dobânzile sunt în creştere, trebuie alese scadenţe mai scurte (1-3 luni), iar când apar semnale că inflaţia începe să se calmeze ar trebui prins trenul plasamentelor cu scadenţe mai lungi (3-5 ani), pentru a profita de dobânzile încă mari cât mai mult timp.

Obligaţiunile listate au dezavantajele lor în această perioadă, pentru că preţurile lor scad dacă dobânzile din economie urcă. De remarcat cotaţiile la titlurile de stat din cadrul programului Fidelis listate anul trecut.

Să fie acţiunile salvarea? Nu neapărat. Bursele nu se simt prea bine în mediu inflaţionist (consumatorii îşi reduc achiziţiile concentrându-se pe bunuri de strictă necesitate, iar multe profituri ale companiilor se reduc la rândul lor, deci dividende şi cotaţii mai mici) şi tot ce putem spera aici ar fi o evoluţie mai degrabă plată pe indici. Pentru cine are cunostinţe necesare şi apetit de risc, vânzarea CFD-urilor pe indici bursieri ar fi o sursă de profit, bursele sunt totuşi încă sus.

Aurul şi argintul au dezavantajul că se cumpără cu primă şi se vând cu discount fizic, iar în momentul în care dobânzile vor urca mai rapid şi cotaţiile lor vor avea de suferit, cum s-a întâmplat în anii "80 ai secolului trecut. Se poate câştiga însă pe termen scurt din metalele preţioase "de hârtie", adică din contracte având că suport aurul şi argintul. Metalele preţioase sunt însă o investiţie ideală în caz de haos şi nu de inflaţie, iar în contextul războiului acest aspect nu trebuie neglijat complet.

Imobiliare? În niciun caz. Scumpirea finanţărilor şi prăbuşirea cererii se va simţi în preţuri cu un anumit decalaj, dar corecţiile vor veni cu siguranţă, odată cu primele executari silite. Va amintiţi că în 2008 românii erau sfătuiţi să cumpere imobiliare americane unde începuse corecţia dar au mai trecut cam trei ani până să avem prăbuşiri şi executari silite şi în România?

Una peste alta, intrăm într-o perioadă de represiune financiară în care diferenţa o vor face, din păcate, doar gradele diferite de afectare, în funcţie de tipul de active şi plasamentele în care am investit.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. daca energia are pondere de doar 8.2% din cosul inflatiei eu sunt popa. formula neactualizata de decenii, doar pt a masca realitatea, in societatea moderna de azi energia e responsabila de cel putin 25% din cosul inflatiei.

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1379
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1954
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5513
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8751

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro