OPINIITelecomunicaţiile româneşti în primul an al guvernării PNL - blocarea tehnologiei 5G

Dr. Nicolae Oacă
Miscellanea / 06 noiembrie 2020

Telecomunicaţiile româneşti în primul an al guvernării PNL - blocarea tehnologiei 5G

În 4 noiembrie s-a împlinit un an de când a fost învestit guvernul condus de premierul Ludovic Orban, an în care România s-a confruntat cu o criză sanitară, dar şi una economică indusă de aceasta. Cum au evoluat telecomunicaţiile româneşti în acest timp? Ce evenimente, decizii sau factori au influenţat evoluţia acestora? Sunt întrebări la care voi căuta răspuns în cele ce urmează.

1. Desfiinţarea ministerului telecomunicaţiilor, greşeala capitală a guvernări liberale

Cea mai mare greşeală comisă de guvernarea PNL a fost desfiinţarea ministerului "telecomunicaţiilor". Odată cu învestirea guvenului PNL din noiembrie 2019, dispărea ministerul "telecomunicaţiilor", în locul lui apărând un departament într-un minister mamut, al transporturilor, ruşinea guvernărilor postdecembriste (ultimii în Europa la km autostradă, primii la accidente pe autostrăzi, trenuri cu viteze de acum un secol, etc.) O industrie exrem de activă într-un minister anchilozat!

Eram în 2019 şi părea că istoria se repeta, prima dată fiind în guvernarea CDR, la finele anului 1998. Atunci un ministru "liberal" din afara telecomunicaţiilor şi neînţelegând industria, decide sa transforme ministerul telecomunicaţiilor într-o agenţie guvernamentală. Acest personaj nu mai există pe scena politică, dar se pare că fantoma lui încă mai bântuie prin PNL de vreme ce s-a decis să nu se reînfiinţeze ministerul "telecomunicaţiilor" nici în guvenul învestit în martie 2020. Mi se confirmă, astfel, că desfiinţarea ministerului telecomunicaţiilor se datora faptului că PNL nu avea specialişti.

Guvernanţii nu înţeleg că telecomunicaţiile sunt motorul dezvoltării economiilor naţionale, că ţările dezvoltate au "telecomunicaţii" dezvoltate (reţele de foarte mare viteză, etc.). Că un minister al "telecomunicaţiilor" este cel care ar trebui să promoveze şi să realizeze transformarea digitală a României. Se uită că suntem printre ultimii din UE în clasamentul DESI, indexul economiei şi societăţii digitale!

Pot înţelege nevoia de simplificare, de economii, dar dacă vom aborda problema doar din punct de vedere contabil, reducerea cheltuielilor, s-ar putea să pierdem din vedere dezvoltarea ţării. Un minister al "telecomunicaţiilor" înseamnă o investiţie în viitorul economiei naţionale, al digitalizării ţării. Un minister al "telecomunicaţiilor" înseamnă recunoaşterea oficială pe care ţara o acordă acestui sector vital, dezvoltării economice.

Oare cât s-a economisit prin retrogradarea telecomunicaţiilor de la rangul de minister la cel de departament - un salariu de ministru? Cât s-a pierdut? Un an ...

2. Numirea secretarului de stat pentru Comunicaţii - după TREI LUNI!!!

După lupte seculare care au durat aproape trei luni, în fine "telecomunicaţiile" aveau secretar de stat în persoana domnului Dragoş C.L. Preda, numit în funcţie la 21 Ianuarie 2020, care trebuia să de confrunte cu problemele rămase de la vechea guvernare - implementarea tehnologiei 5G, etc., dar şi de la noua guvernare - reînfiinţarea ministerului telecomunicaţiilor, administrarea activelor de telecomunicaţii, etc.. Ce a realizat? Licitaţia 5G ...

3. Amânarea licitaţiei 5G - eşec al guvernanţilor

Guvernul PNL prelua de la guvernul PSD câteva problema majore - reluarea licitaţiei 5G, memorandumul Romania - SUA şi securitatea retelelor, condiţii pentru implementarea tehnologiei 5G (ghiseul unic autorizare infrastructura, proiecte pilot 5G, Strategia 5G pentru România, etc.), primele provocate mai ales de OUG114/2018, a lăcomiei guvernului PSD care vedea în alocările de spectru doar bani - euro1 miliard din licitaţia 5G şi euro2 miliarde de la prelungirea licenţelor 3G.

S-au rezolvat aceste probleme în ultimul an? Niciuna!

Amânarea licitaţiei 5G din anul 2019 a fost un eşec al guvernării PSD (OUG114/2018, etc.), iar situaţia continuă, amânarea licitaţiei 5G din acest an fiind un eşec al guvernării PNL (legea 5G), unul dintre motive fiind memorandumul România-SUA şi securitatea reţelelor 5G.

În ianuarie 2020 Comisia Europeană prezenta "toolbox"-ul, măsuri pentru securitatea reţelelor 5G: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures, arătând astfel că se poate colabora cu furnizori consideraţi de risc.

Proiectul de "lege 5G", la fel ca OUG114/2018 - obstacol major în calea tehnologiei 5G

În 4 august 2020, pe site-ul ministerului transporturilor era publicat proiectul de "lege 5G", ce propunea, în premieră în Uniunea Europeană, autorizarea furnizorilor de echipamente, şi care, la fel ca OUG114/2018 anul trecut, a bulversat telecomunicaţiile, provocând amânarea cu încă un an a licitaţiei 5G.

Proiectul de lege a fost lansat in consultare publică "şmechereşte", (în clasicul stil românesc ce aduce aminte de faimoasa OUG 13/2017, aprobată noaptea: unii noaptea, alţii vara!), la început de august, când lumea pleacă în concediu. Şi, în aceiaşi notă mioritică, perioada de consultare a fost scurtată (dacă tot este lumea în concediu!) - două săptămâni în loc de 30 zile, cutuma din telecomunicaţii şi nu numai.

Proiectul de "lege 5G" a fost elaborat in pripă, "pe genunchi", fără o documentare tehnico-economică şi fără un studiu de impact, având ca scop eliminarea fabricanţilor chinezi şi nu rezolvarea problemei securităţii cibernetice:

- este o intervenţie brutală pe piaţa liberă a comunicaţiilor mobile, afectând competiţia, mărind costurile (cca euro1 miliard) şi provocând întârzieri în dezvoltare tehnologică şi economică https://nicolaeoaca.blogspot.com/

- deschide o poartă spre impredictibil, creând un precedent periculos şi afectând profund planurile de afaceri, atractivitatea şi competitivitatea telecomunicaţiilor

- nu este însoţit de un studiu de impact

- nu specifică cum se vor recupera prejudiciile, întârzierile

- este în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene pentru piaţă comună şi liberă, cu armonizarea legislaţiei comunitare

- nu este o abordare specifică UE, care nu autorizează furnizorii

- nu rezolvă problema securităţii cibernetice.

Ca atare, proiectul a fost primit cu multă critică, iar astăzi nu se mai aude nimic despre el.

Proiectul de "lege 5G" trebuie retras deoarece afectează profund şi pe termen lung:

- competiţia pe piaţa furnizării de echipamente şi de servicii de telecomunicaţii din România

- implementarea tehnologiei 5G în România

- transformarea digitală

- dezvoltarea economică a ţării.

Ce a pierdut România? Întârzierea cu încă un an a implementării tehnologiei 5G, investiţii, locuri de muncă, digitalizare şi toate acestea în contextul crizei economice indusă de pandemia de coronavirus.

Astăzi, în noiembrie 2020, niciuna dintre problemele enumerate mai sus - reluarea licitaţiei 5G, memorandumul Romania - SUA & securitatea retelelor, condiţii pentru implementarea tehnologiei 5G (ghiseul unic de autorizare infrastructura, proiecte pilot 5G, Strategia 5G pentru România, etc.) - nu s-a rezolvat. Nu se mai vorbeşte despre licitaţia 5G, nu se ştie când va avea loc, şi poate, prevăzător, ANCOM o va pune, din nou, în planul de lucru pe anul următor, spre finele anului.

S-a simţit lipsa unei voci a telecomunicaţiilor la masa guvenului, a unui ministru al telecomunicaţilor!

4. Primul-ministru: România nu va face parteneriat cu Huawei!

Potrivit unei declaraţii a premierului Ludovic Orban pentru Europa Liberă din 2 nov 2020

https://romania.europalibera.org/a/ludovic-orban-respinge-un-parteneriat-cu-huawei-pe-dezvoltarea-tehnologiei-5g/30925251.html

România nu va face parteneriat cu Huawei pentru dezvoltarea noilor reţele 5G.

"​Avem un proiect de lege care este aproape gata, aşteptăm un nou Parlament, nu avem încredere că actualul Parlament poate să adopte proiectul de lege. Va stabili câteva reguli legate de licitaţia 5G, proiectul de lege ţine cont de Memorandumul care a fost convenit cu SUA şi care ne oferă garanţii că în urma licitaţiei cu 5G poate să fie selectată o firmă care să nu ne creeze probleme de siguranţă naţională sau care să nu ne afecteze diferite domenii de activitate", declara Ludovic Orban.

În primul rând, domnia sa nu înţelege un lucru elementar: că prin licitaţie se vor selecta operatorii de reţele mobile care vor putea construi şi opera reţele 5G şi nu furnizorii de echipament. Apoi, domnia sa nu ştie că, dat fiind complexitatea tehnologiei 5G, securitatea cibernetică va fi întotdeauna o problemă, indiferent de furnizorul de echipament. Că operatorii au responsabilitatea securităţii reţelelor şi serviciilor ... Încă odată se dovedeşte că PNL nu are specialişti în telecomunicaţii, care să-l ajute pe premier să înţeleagă ...

Aşa este - există un proiect de lege, care însă este departe de a fi gata: nefundament, aspru criticat de principalii actori ai pieţei, elaborat in pripă, "pe genunchi", fără o documentare tehnico-economică şi fără un studiu de impact şi care nu rezolva problema securităţii cibernetice, ci doar pe cea a eliminării fabricanţilor chinezi şi care a bulversat telecomunicaţiile precum OUG114/2018 anul trecut.

Ce nu mai ştie domnia sa, (poate), este că fabricanţii chinezi nu par a reprezenta o ameninţare pentru securitatea reţelelor 5G câtă vreme multe ţări, unele dezvoltate economic şi în telecomunicaţii, altele în dezvoltare folosesc în continuare echipament furnizat de fabricanţii chinezi. Din Europa, un exemplu ar putea fi Finlanda, altul Ungaria, iar exemplele pot continua şi cu ţări de pe alte continente.

Astfel, eliminarea fabricanţilor chinezi din România nu pare a fi argumentată de securitatea noilor reţele 5G.

Primul ministru recunoaşte că licitaţia ar putea fi un eşec dacă se adoptă legea 5G

"​Legea în sine consfinţeşte prevederile din Memorandum şi nu pot să spun 100% că o să fie exclusă, că acum depinde cine vine la licitaţie. Din punctul nostru de vedere, nu respectă condiţiile care vor fi stabilite prin lege", spune Ludovic Orban cu referire la compania Huawei.

Primul-ministru aşteaptă un parlament favorabil să aprobe legea respinsă de principalii actori ai pieţei telecomunicaţiilor, probabil după alegerile din decembrie 2020. Aceasta ar însemna ca licitaţia 5G să se organizeze cel mai devreme spre mijlocul anului viitor, succesul acesteia fiind îndoielnic dat fiind povara financiară (cca euro1 miliard) aruncată pe umerii operatorilor: costuri cu înlocuirea echipamentului deja instalat, costuri mai mari pentru echipamentul 5G, termene de livrare mai lungi, acoperire 5G încetinită, adoptare mai greoaie din cauza tarifelor mai mari, etc. Evident că şi economia României va avea de suferit - digitalizare şi creştere economică încetinită. Dat fiind neutralitatea tehnologică, operatorii pot oferi servicii 5G în orice bandă de frecvenţe cum deja au şi făcut-o în România din 2019. Condiţiile dure impuse de legea 5G i-ar putea determina pe operatorii noştri să închidă mai devreme reţelele 3G sau/şi 2G pentru a refolosi spectrul pentru tehnologia 5G şi a nu mai participa la licitaţie, astfel că autorităţile ar trebui, în încercarea de a evita eşecul, să acorde spectrul 5G gratis. https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-10-26T09:18:00%2B02:00&max-results=7 Şi în acest caz România ar pierde cel puţin veniturile generate de licitaţie.

Dacă noul parlament va înţelege argumentele economice şi tehnice şi nu va vota legea 5G, la fel ca anul trecut, când după retragerea prevederilor "telecom" din OUG114/2018 a urmat reconcilierea guvernanţilor cu piaţa şi acum va urma detensionarea relaţiilor prin retragerea proiectul de lege 5G, creind şanse pentru o licitaţie reuşită. Ar mai trebui soluţionată problemei securităţii noilor reţele 5G, o variantă fiind prezentată în 8 octombrie 2020 pe blogul meu https://nicolaeoaca.blogspot.com/.

Bilanţul din telecomunicaţii al primului an de guvernare PNL este catastrofal - nu s-a făcut nimic, totul este blocat! Suntem în aceiaşi situaţie de anul trecut. Telecomunicaţiile nu au mai fost guvernate. Lipseşte o gândire strategică! Se pare avem o echipă executivă fără înţelegerea rolului "telecomunicaţiior", a tehnologiei în dezvoltarea economiei şi societăţii, deşi, în contextul pandemei, vorbesc deseori despre digitalizare. Nu au înţeles că "telecomunicaţiile" sunt motorul dezvoltării economiilor naţionale, că un minister al "telecomunicaţiilor" este cel care trebuie să realizeze transformarea digitală a României. Că tehnologia 5G are un rol important în acest proces de digitalizare. Că liberalismul economic nu înseamnă intervenţii brutale pe piaţă, care pot distorsiona competiţia, eficienţa economică şi viitorul ţării.

România ar avea mare nevoie de un guvern cu o gândire liberală, pentru ieşirea mai rapidă din criză şi de un minister al "telecomunicaţiilor care să reuşească să implementeze tehnologia 5G!

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Nene oaca, fără supărare, dar textul ăsta e ca lătratul la lună.

    Sa se spuna fara ocolisuri si despre partile rele ale acestei tehnologii,nu numai despre avantaje.Din ce am mai citit,afecteaza sanatatea oamenilor.Ne miram de amploarea pandemiilor dar noi facem numai prostii urmarind numai profitul.

Ziarul BURSA

27 ianuarie

Citeşte Ziarul BURSA din 27 ianuarie

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
ELECTRICA FURNIZARE S.A.
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
E.ON

Curs valutar BNR

27 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8745
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0189
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5279
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5210
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.4625

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
conferintemedicale.ro
The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro