OPINIITripleta mortală - demografie, energie, economie

CRISTIAN DOGARU
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 20 mai

Tripleta mortală - demografie, energie, economie

Cine deschidea joi dimineaţă site-ul Bloomberg avea imaginea unui roşu intens, mai greu de întâlnit în vremuri normale pe indicii din SUA. Mă refer la corecţii de 3,5%-4% pe Dow Jones, S&P500, Nasdaq. Or, pentru o piaţă matură, ditamai selloff-ul ridică nişte semne de întrebare. Ce să fi produs un asemenea cataclism? E o cauză punctuală sau una de profunzime, care va afecta pieţele pe termen scurt şi mediu în ciuda unei previzibile reveniri (pisica moartă ţopăie)?

Inflaţia a început să muşte din economiile occidentale. Rate de 7-8-9%, mai greu de conceput cu câţiva ani în urmă, au intrat în peisaj. Ce să mai zic de România care cochetează deja cu 14%? Dobânzile au început încet-încet să urce, dar şansele să devină real pozitive sunt aproape nule la cât de mari sunt datoriile acumulate în lumea occidentală.

Singura speranţă pentru pieţe ar fi încheierea rapidă a conflictului din Ucraina care să ducă la calmarea preţurilor din energie şi agricultură. Dar în loc de calmare se vorbeşte de un plus de sancţiuni şi de extinderea Nato. Deci escaladare.

Şi nu avem doar problema unei inflaţii de durată la orizont şi reducerea graduală a puterii de cumpărare. Generaţia baby-boomers-ilor se apropie de pensionare, trăgând şi cererea după ea. Că nu e acelaşi lucru să pleci la shopping ca salariat sau să o faci din postura de pensionar.

De remarcat că generaţia baby-boomers-ilor din Vest nu se suprapune perfect cu generaţia numeroasă a decreţeilor din România (cei născuţi după 1966, când avorturile erau interzise), fiind compusă din cei veniţi pe lume imediat după euforia de după război, prin anii 50-60. Or aceştia sunt în plin proces de pensionare în acest moment, producând breşe în structura cererii din marile economii ale lumii, breşe care se suprapun acum nefericit cu o nouă criză energetică şi o criză a datoriilor în derulare.

Dacă în anii 80 criza energetică şi inflaţia ce i-a urmat au fost calmate cu creşteri agresive de dobândă, în zilele noastre ar fi mai greu de văzut dobânzi de două cifre, pentru că ar urma un şir incredibil de falimente, inclusiv unele suverane (vedem dobânzile la care deja se împrumută azi România la scadenţa de 10 ani, de peste 8%).

Dobânzile de politică monetară ridicate până în apropierea ratei inflaţiei ar calma preţurile, dar soluţia aleasă acum pare să fie doar o diminuare a ecartului dintre inflaţie şi dobânzi, ceea ce va lungi criza şi va reduce treptat puterea de cumpărare şi implicit cererea.

Singura veste bună este că asistăm la un fenomen global, ceea ce reduce riscurile unui colaps punctual printr-un colţ sau altul al imperiului occidental, cu România printre candidatele la o prăbuşire zgomotoasă, la cum arată acum economia.

Evitaţi, prin urmare, noi datorii şi noi achiziţii, piaţa va reaşeza preţurile în următorii doi ani şi multe bule se vor sparge sau cel puţin se vor corecta semnificativ (imobiliarele, de pildă). La capitolul plasamente, singura recomandare ar fi titlurile de stat, vom valoriza în curând mai mult siguranţa decât plusul de randament.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Așa e Cristian,vor urma corecții.

    Cum ai accentuat piata imobiliare, ar fi bine de știut care piața anume: rezidențială!? Din marile orașe sa cele mici? Noi sau vechi? Ansambluri coerente și funcționale sau cele de tipul bloc in bloc și nimic altceva? 

    Daca se prăbușește cererea de a fi proprietar de locuință, nu înseamnă că oamenii nu au nevoie de a locui undeva. 

    Câți dezvoltatori nu sunt solvabili? Cei care vând din faza de proiect bazandu-se bugetul clienților pentru a construi sunt tot mai puțini. Cei care construiesc din surse proprii prefera sa construiască c riscul de a aduna stocuri decât să țină banii în bănci/burse/crypto și altele. 

    Da, știu: stocul de locuințe acresut și populația a scăzut în ultimă decada. Problema e că o bună parte a ce numim locuințe sunt mai degrabă bordee: atat din punct de vedere energetic cât și estetic și funcțional. 

    Cele care bifează acele 3 caracteristici vor suferi destul demult că valoare, de acord.

    In rest, probabil bine înghețul da nu scădere reală de preț  

    Noi suntem în plin soft-landing, oamenii încă se descurca - vezi cei 5 miliarde lei retrași din bănci, fie pt consum, fie pt exchange. Problema se va pune din ianuarie 2023: dacă anul asta nu intra în țară minim 7-8 miliarde euro pe investiții (PNRR, fonduri operaționale), "ne-am ciuruit" !!!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

01 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9461
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7286
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9311
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7088
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.0029

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro