PACTUL EUROPEAN PRIVIND MIGRAŢIA ŞI AZILUL - SUB SEMNUL ÎNTREBĂRIINumărul persoanelor care cer azil în UE - în creştere bruscă

E.O.
Ziarul BURSA #Internaţional / 15 noiembrie 2021

Numărul persoanelor care cer azil în UE - în creştere bruscă

Pactul european privind migraţia şi azilul a adunat mai multe semne de întrebare în jurul său, însăşi Comisia Europeană subliniind, în cadrul unui raport, că, deşi au fost făcute progrese la nivel tehnic, totuşi acordul politic asupra unor elemente cheie de pact este încă îndepărtat.

Între timp, numărul celor care solicită azil în Uniunea Europeană este în creştere accelerată, conform unei analize a Heinrich-Böll-Stiftung (fundaţie afiliată Partidului Verzilor din Germania) asupra Pactului european privind migraţia şi azilul.

Autorii subliniază că, urmare a măsurilor luate pentru combaterea pandemiei de Covid-19, în primul semestru al anului 2020 numărul solicitanţilor de azil a scăzut dramatic, însă, în perioada aprilie-iunie 2021, tendinţa s-a inversat: "Cu peste 100.000 de cereri de azil primite în statele membre în aceste trei luni, numărul s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020 şi a înregistrat o creştere de aproape 10% faţă de primul trimestru al anului 2021. Cea mai vizibilă creştere este reprezentată de Afgani: de două ori mai mult decât în 2020 şi cu 30% mai mult decât în primul trimestru din 2021. Două treimi din toate cererile de azil din UE au fost înregistrate în Germania, Franţa şi Spania. Numărul sosirilor de migranţi în Italia, din ianuarie până în septembrie 2021, s-a dublat, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2020, şi se ridică la 46.000 de persoane, de şase ori mai mult decât în 2019".

Cu toate acestea, migranţii şi refugiaţii nu au fost pe agenda politică sau mediatică în această perioadă, cu excepţia celor din Afganistan, arată analiza citată, care evidenţiază că, în campania electorală din Germania, migraţia nici măcar nu a fost o problemă, situaţie care diferă foarte mult faţă de acum patru ani.

În opinia lui Margaritis Schinas, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european,nu vor fi obţinute rezultate tangibile în acest domeniu înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa, din primăvara anului 2022.

În acelaşi timp, Italia este îngrijorată în mod special de lipsa unui acord privind relocarea migranţilor şi solicitanţilor de azil salvaţi în Canalul Sicilia. Ministrul italian de Interne, Luciana Lamorgese, a spus că Italia aşteaptă "semne concrete de solidaritate" cu privire la realocările din partea statelor membre UE.

În aşteptarea aprobării Pactului european privind migraţia şi azilul, "Italia, confruntată cu fluxurile maritime în creştere legate de situaţii de criză politică şi economică gravă care afectează ţări precum Tunisia şi Libia, aşteaptă în următoarele luni din partea statelor membre un semn concret de solidaritate cu privire la realocarea migranţilor", a menţionat sursa citată.

În acelaşi timp, ministrul grec de Interne Notis Mitarakis a contestat necesitatea unui Nou Pact.

În urma preluării puterii de către talibani, la Kabul, în 15 august 2021, diferitele state membre ale UE au adoptat politici diferite, şi chiar contradictorii, în ceea ce priveşte evacuarea personalului afgan aflat în serviciu, precum şi întoarcerea forţată a solicitanţilor de azil afgani respinşi. La 10 august 2021, şase state membre ale UE (Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Grecia şi Ţările de Jos) şi-au declarat intenţia de a continua politica de returnare forţată în Afganistan. Unele dintre ele, inclusiv Germania, s-au răzgândit ulterior.

CE: La un an de la prezentarea Noului Pact privind migraţia şi azilul, acordul politic asupra unor elemente cheie este încă îndepărtat

Comisia Europeană a publicat, la 29 septembrie 2021, un Raport detaliat privind migraţia şi azilul, în care afirmă că, în privinţa Noului Pact, la un an de la prezentarea sa, "au fost făcute progrese bune la nivel tehnic, dar acordul politic asupra unor elemente cheie este încă îndepărtat".

Parlamentul European şi Consiliul UE au convenit, în principiu, modernizarea Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), care ar urma să devină o Agenţie de Azil cu drepturi depline a Uniunii (EUAA). Este de aşteptat ca, până la sfârşitul anului 2021, Parlamentul European şi Consiliul UE să fi furnizat un mandat oficial pentru negocierea propunerilor de regulamente privind gestionarea migraţiei şi azilului (RAMM) şi privind controlul resortisanţilor ţărilor terţe la frontierele externe, mai arată analiza citată. De asemenea, Comisia Europeană a anunţat prezentarea unei propuneri de modificare a Codului Frontierei Schengen.

Un studiu academic privind propunerile legislative ale Noului Pact, comandat de Parlamentul European la solicitarea Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne, şi publicat în iulie 2021, pune sub semnul întrebării întreaga abordare a Noului Pact. Conform studiului PE, Pactul "consolidează tendinţa în curs de creştere a criminalizării şi a controlului poliţienesc asupra mobilităţii solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi migranţilor către şi în interiorul UE". În ceea ce priveşte principiul solidarităţii intra-UE, studiul susţine că Pactul reprezintă un pas clar înapoi, chiar şi în ceea ce priveşte propunerea din 2016 a Comisiei Europene de modificare a Regulamentului de la Dublin.

Conform aceluiaşi studiu, regulamentul propus privind situaţiile de criză şi de forţă majoră "arată absenţa securităţii juridice" şi ar trebui să fie retras. Procedurile premergătoare intrării "constrâng accesul solicitanţilor de azil la justiţie să facă uz de drepturile lor procedurale şi să caute o cale de atac efectivă". Utilizarea procedurilor accelerate la frontieră în ceea ce priveşte solicitanţii de azil aparţinând unei naţionalităţi pentru care rata medie de recunoaştere a UE este mai mică de 20% "este contrară principiilor proporţionalităţii şi nediscriminării pe bază de naţionalitate" şi ar trebui eliminată, mai arată lucrarea citată.

În acest context, dacă legiuitorii UE ar urma recomandările făcute la sfârşitul studiului, atunci majoritatea părţilor propunerilor legislative ale Noului Pact ar trebui retrase sau revizuite în mod fundamental.

Procesul de negociere a propunerilor legislative ale Noului Pact pare a fi foarte lung, chiar şi pe acele propuneri înaintate de Comisia Europeană pentru care s-a ajuns deja la un acord politic. În opinia Comisiei Europene, abordarea holistică propusă atât cu privire la migraţie, cât şi la azil ar necesita adoptarea mai mult sau mai puţin simultană a întregului "pachet" de legislaţii, mai ales având în vedere trimiterile frecvente de la un text la altul. Cu toate acestea, nu numai Consiliul UE aparent este în întârziere, ci şi Parlamentul European.

Între timp, cele mai multe scenarii critice au loc în domeniul migraţiei, în special la frontierele externe ale Uniunii. Acest lucru poate fi văzut în recenta criză din Belarus la graniţele sale cu Polonia şi Lituania; în creşterea dură a numărului de persoane care încearcă să ajungă în Marea Britanie prin Canal; în încălcările grave şi durabile ale drepturilor omului ale refugiaţilor şi migranţilor în Libia şi respingerea exercitată de aşa-numita gardă de coastă libiană; în ridicarea de garduri fizice în diferite părţi ale frontierelor externe; în "teama de sosiri în masă" larg răspândită a refugiaţilor afgani. În toate aceste cazuri, este evidentă necesitatea stringentă a unui răspuns european comun bazat pe obligaţiile internaţionale şi ale tratatelor UE, precum şi pe principiile umanitare.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

28 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9459
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4424
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7699
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9485
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.4065

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro