Până când va amâna BNR majorarea dobânzii de politică monetară?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /


Călin Rechea

Un aforism din presă, care are inclusiv pagina sa de Wikipedia, spune că numai un om care muşcă un câine este o ştire, dar nu şi raportarea situaţiei "normale", adică a câinelui care muşcă omul.

Odată cu publicarea ratei inflaţiei pentru anul trecut, în presa noastră au apărut articole care subliniază că BNR a ratat ţinta de inflaţie. Ziarul BURSA a amintit că Banca Naţională a ratat şi prognoza de inflaţie.

Aceste ştiri fac parte din categoria "un câine a muşcat un om", adică a "normalităţii" pentru politica monetară de la noi. O ştire care ar fi avut şi un conţinut informaţional ar fi fost "BNR a atins ţinta de inflaţie", dar nici aceasta nu ar fi avut vreo semnificaţie din punct de vedere al stabilităţii preţurilor, în condiţiile în care "ţinta" de 2,5%, cu un interval generos de fluctuaţie de un punct procentual, garantează dublarea indicelui preţurilor într-un interval de 28 de ani.

Rata anuală a inflaţiei din ultima lună a anului trecut, de 4%, a crescut semnificativ faţă de rata inflaţiei din decembrie 2018 şi 2017, când a fost de 3,3%.

În ultimii doi ani, rata anuală a inflaţiei a fost în intervalul ţintă de numai cinci ori, respectiv 20,8% din cele 24 de luni (vezi graficul 1).

Abaterea medie faţă de limita superioară a intervalului ţintă a fost, în aceste 24 de luni, de 73 puncte de bază, cu influenţă semnificativă asupra unui declin al puterii de cumpărare a monedei naţionale, "garantat" de ţintirea unei creşteri exponenţiale a indicelui preţurilor.

Semnificativ peste ţintă a fost şi inflaţia în principalele economii din vecinătatea noastră, care sunt utilizate deseori în discursurile oficialilor BNR pentru comparaţie şi justificare a menţinerii dobânzii de politică monetară.

Astfel, în Cehia s-a înregistrat o creştere a preţurilor de consum de 3,2% în decembrie 2019, cea mai ridicată din octombrie 2012, faţă de 2% în decembrie 2018, în timp ce indicele preţurilor de consum din Ungaria a crescut cu o rată anuală de 4%, faţă de 2,7%. Preţurile de consum din Polonia şi-au accelerat creşterea anuală din decembrie 2019 până la 3,4%, cel mai ridicat nivel din octombrie 2012, de la 2,6% în luna precedentă şi 1,1% în decembrie 2018 (vezi graficul 2).

Conform datelor de pe site-ul Băncii Naţionale a Poloniei (BNR), ţinta de inflaţie este de 2,5%, cu un interval simetric de variaţie de 1 punct procentual, iar în prezentarea parametrilor strategiei de ţintire a inflaţiei se subliniază că "inflaţia anuală trebuie să fie în fiecare lună cât mai aproape de ţintă". Dobânda de politică monetară a BNP este menţinută la 1,5% din martie 2015.

În Ungaria, ţinta de inflaţie este de 3%, cu acelaşi interval de variaţie de 1 punct procentual, iar dobânda de politică monetară este menţinută la 0,9% din luna mai 2016.

Banca Naţională din Cehia (BNC) este singura care a operat modificări semnificative ale dobânzii de intervenţie în ultimii ani, după ce a menţinut nivelul acesteia la 0,05% între noiembrie 2012 şi iulie 2017.

După o majorare până la 0,5% în 2017, au urmat cinci majorări în 2018, care au urcat dobânda de politică monetară până la 1,75%. Nivelul actual, de 2%, a fost anunţat în luna mai 2019.

Pe lângă dobânzile de politică monetară, Banca Naţională a Cehiei a majorat şi amortizorul anticiclic de capital pentru sistemul bancar până la 1,7% din ianuarie 2020, iar din iulie 2020 acesta va creşte până la 2%.

Despre creşterile anuale ale preţurilor din Europa de Est agenţia de ştiri Bloomberg a scris că "reprezintă surprize care pot justifica majorarea dobânzilor", iar Banca Naţională a Cehiei pare să fie cel mai aproape de o astfel de decizie. "Îmi pot imagina o înclinare către majorarea dobânzii", a declarat viceguvernatorul Marek Mora, după cum scrie Bloomberg.

În spatele acestor cuvinte aproape că se poate "simţi" efortul considerabil depus de viceguvernatorul BNC pentru rostirea lor, efort îndreptat către "ghidarea în avans" a aşteptărilor pieţei.

"România, între timp, rămâne prudentă, fiind conştientă că majorarea dobânzilor va atrage capitalul speculativ străin", mai scrie agenţia de ştiri.

Din păcate, BNR nu poate amâna o decizie de politică monetară, indiferent cât de dureroasă poate fi ea, doar pentru că vecinii noştri sau Banca Centrală Europeană adoptă aceeaşi atitudine.

Motivul este simplu: condiţiile interne şi externe sunt radical diferite. Toate aceste ţări stau mult mai bine decât ţara noastră în ceea ce priveşte condiţiile macroeconomice. Cehia a înregistrat atât excedent bugetar în ultimii ani, cât şi surplus al contului curent, în timp ce Polonia a avut un deficit bugetar sub 0,5% din PIB în 2018, pe fondul unui cont curent relativ echilibrat. În Ungaria s-a înregistrat un deficit bugetar mai mare în ultimii ani, de circa 2,2% din PIB, dar semnificativ sub pragul de 3% cerut de Pactul de Stabilitate, iar contul curent a prezentat un surplus.

Aceste dezechilibre au fost abordate şi la prima şedinţă de politică monetară din acest an a BNR, iar în minuta şedinţei se arată că unii oficiali din Consiliul de Administraţie al băncii sunt îngrijoraţi de presiunea pe care o pot exercita deficitele gemene, de cont curent şi bugetar, asupra cursului de schimb.

În aceste condiţii, conducerea Băncii Naţionale recomandă o reducere controlată a dezechilibrului extern, în special prin reducerea deficitului bugetar, însă aceste recomandări nu vor fi auzite de nimeni, mai ales în an electoral.

Mai apoi, oficialii BNR uită mereu să spună că deficitele gemene nu sunt doar un rezultat al unei politici fiscale prociclice, ci şi a unei politici monetare de aceeaşi natură, deoarece nu poate exista o politică fiscală prociclică fără "acomodare" din partea unei politici monetare prociclice.

Astfel a fost creat cadrul pentru creşterea accelerată a datoriei publice în comparaţie cu economia (vezi graficul 3), cadru marcat de un puternic hazard moral stimulat de politica monetară ultrarelaxată a Băncii Naţionale.

Mai mult, instituţia monetară a statului român a intrat singură şi în capcana dominanţei fiscale, care îi limitează sever independenţa de acţiune, mai ales dacă va fi nevoie de majorarea dobânzii pentru evitarea unei deprecieri accelerate a monedei naţionale.

Dar cum poate BNR să majoreze dobânda de politică monetară, când avansul costurilor de finanţare pot ameninţa chiar solvabilitatea guvernului?

Aplicarea "perseverentă" a politicilor prociclice din ultima decadă a adus economia ţării într-o situaţie extrem de dificilă, în numele unei stabilităţi greşit înţelese.

În cartea sa "Antifragile", Nassim Nicholas Taleb scrie că "stabilitatea nu este bună pentru economie", deoarece "firmele devin slabe în perioadele îndelungate de stabilitate, care conduce la acumularea unor vulnerabilităţi ascunse". Tocmai din acest motiv, "amânarea crizelor nu este o idee bună".

Prin politica sa monetară din ultimii ani, BNR a încercat să amâne cât mai mult următoarea criză, fără să ţină seama că autorităţile statului au luat mai multe măsuri pentru a evita corectarea dezechilibrelor acumulate anterior.

În acest fel s-au adunat foarte multe "uscături" într-o economie financializată şi fragilă, care vor alimenta un "incendiu" inevitabil după atâtea "politici înţelepte", iar ultimul pas către subdezvoltarea cronică a ţării noastre va fi făcut odată cu solicitarea ajutorului "pompierilor" de la FMI.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Buna seara! Cine este surd si orb nu vede si nu aude---SUNTEM IN CRIZA-- Vom accepta sau nu, scenariul pe care l vad : 1) cresterea cursului ( deprecierea leului). 2) confiscarea depozitelor de la banci ( exista o lege europeana care da voie statului sa confiste baniiiii)( vezi experimentul cipru). Acest scenariul il am de la premiza----Statul s a imprumutat si se imprumuta la cele mai mari dobanzi si sume colosale care nu pot fii returnate asa ca mare ATENTIE. Aceasta este o opinie si treb. tratata ca atare. Decizziile va apartin.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Pina acolo ce spusei tu mai este. Populimea nu trebuie panicata. Se confisca sume mai mari de 100000 de euro. Astia cu sumele astea sint destul rari in romania. Cursul de schimb scade sau creste intr-o limita la care si partea cealalta pierde deci nu se va accepta ceea ce zici decit daca Germania are interes sa treaca Romania prin aceleasi chinuri prin care a trecut Grecia. Au invatat lectia, ca este neproductiv pentru ambele parti. Asa cum euro este tiparit si va fi tiparit pina cind va avea loc distrugerea lui asa va fi si cu leul, BNR baga tiparnita in fuctiune la viteza maxima.

      Mai bine spune care restaurant din Bucuresti are cel mai bun scenariu la meniu ? 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS