English
Documentarul Recorder - Justiţia capturată - reprezintă doar un mic fragment din ceea ce încearcă să ascundă sub preş, să muşamalizeze mai-marii justiţiei române. O încercare penibilă de ascundere sub preş a gunoiului care a invadat deja sistemul judiciar a avut loc, ieri, la Curtea de Apel Bucureşti. Flancată în spate de o parte dintre judecătorii instanţei, cum erau Adrian Năstase şi Liviu Dragnea erau însoţiţi pe timpuri la DNA de colegii de partid, Liana Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti, a încercat să explice că tot ce se afirmă în documentarul Recorder este fals, manipulat şi nu corespunde realităţii.
Ne-am fi aşteptat ca un magistrat cu ani de experienţă, care a trecut prin toate treptele profesionale, de la judecătorie, prin tribunal, către Curtea de Apel Bucureşti, unde acum a devenit şi preşedinte al instituţiei judiciare, să aibă un discurs liber, coerent, concis, cu un ton imparţial, care să denote siguranţă şi să se bucure de respectul interlocutorilor. Nu a fost deloc aşa. Liana Arsenie şi-a citit tot discursul de pe o foaie pritocită probabil aseară prin biroul prezidenţial din cadrul Curţii de Apel şi s-a chinuit să dea o coerenţă celor citite, amintindu-ne de modul în care se chinuia să citească fostul premier Viorica Dăncilă.
Deşi a încercat în tot discursul său să dea impresia că poziţia sa este una corectă, fără acuzaţii nefondate, atitudinea din timpul conferinţei de presă s-a schimbat, iar Liana Arsenie s-a transformat din judecător în acuzator.
Poate că şi-a greşit vocaţia şi ar trebui să fie procuror şi nu judecător care să decidă cu privire la destinele oamenilor aflaţi în faţa ei.
Pentru că nu pot fi explicate altfel, decât prin prisma rolului asumat de procuror, acuzaţiile aduse de Liana Arsenie, în timpul conferinţei de presă, la adresa judecătorului Laurenţiu Beşu - care a apărut în documentarul Recorder - şi la adresa judecătoarei Daniela Panioglu, care a fost invitată miercuri seară în cadrul unei emisiuni la Euronews România.
• Atac la persoană pentru trezirea instanţei morale
Trecând peste deontologia profesională şi peste respectul pe care l-a clamat cu emfază în sala de judecată a Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie a executat direct un atac la persoană şi a prezentat jurnaliştilor din faţa sa, de pe un laptop, o înregistrare a unei şedinţe de judecată în care doamna Panioglu a avut o discuţie aprinsă cu avocaţii uneia dintre părţile din dosarul pe care îl avea dedus judecăţii. Mai mult, în faţa acuzaţiilor aduse de Daniela Panioglu cu o seară înainte la Euronews, Liana Arsenie a venit cu dovada că judecătoarea respectivă a încălcat legea, în urma încasării din bani publici a decontării chiriei în Bucureşti, deşi deţinea în aceeaşi localitate un apartament proprietate personală.
După ce a respins toate acuzaţiile din documentarul Recorder, referitoare la favorizarea inculpaţilor Marian Vanghelie şi Niculae Bădălău, Liana Arsenie a spus: "Evenimentele par coordonate în vederea acaparării puterii judecătoreşti. Tragem atenţia cu privire la gravitatea situaţiei şi (...) cerem în mod public tuturor organismelor abilitate să procedeze la cercetarea acuzaţiilor formulate şi să prezinte public concluziile. Legea nu se schimbă în stradă prin minciuni şi manipulare. (...) Din păcate, prin mesaje care depăşesc limitele constituţionale, justiţia a trecut de la câmp tactic la o arenă, în care arbitrariul şi diletantismul au valoare de lege, singura preocupare fiind aceea a destructurării puterii judecătoreşti şi înlocuirii ei cu veritabile instanţe morale. Asistăm la o campanie de linşare mediatică a sistemului judiciar, cu o demonizare a magistraturii prin contestarea discreţionară a oricărei forme de organizare judiciară, prin ridiculizarea şi anatemizarea conducerii sistemului judiciar, prin manipulare şi minciună, folosind ca aşa-zise voci reprezentative ale sistemului judiciar oameni care acţionează din impulsul eşecului profesional personal”.
Ironia sorţii este că persoana care acuză că se doreşte înlocuirea puterii judecătoreşti cu veritabile instanţe morale a făcut exact acelaşi lucru ieri, de la pupitrul sălii de judecată din cadrul Curţii de Apel Bucureşti. Când prezinţi public, în cadrul unei conferinţe de presă, o înregistrare a unei şedinţe conduse de un judecător indezirabil pentru tine şi vii şi fluturi contractul privind apartamentul pe care acesta îl avea în proprietate când îi decontai chiria, nu înlocuieşti justiţia cu instanţa morală? Sau doamna Liana Arsenie are dublă măsură? Pentru apropiaţii domniei sale, e nevoie să se pronunţe doar justiţia, iar pentru indezirabilii săi există înfierarea la TV, în plină conferinţă de presă, ca să atragă oprobiul instanţelor morale asupra judecătorilor care îi contestă modul de conducere a Curţii de Apel Bucureşti?
• Liana Arsenie, în rolul de critic de film
Dar să analizăm în continuare discursul citit, halucinant, al preşedintei Curţii de Apel Bucureşti.
"Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA şi a Curţii de Apel Bucureşti? Vedem acţiuni cu ţintă de a crea haos controlat. Sincronizarea nu e accidentală. Atacurile lansate prin declaraţiile judecătorului Beşu, declaraţiile sub anonimat ale unui procuror, apar când DNA finalizează şi trimite în judecată dosare grele, care vor ajunge la Curtea de Apel Bucureşti. Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluţii în aceste dosare, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim, indiferent care este. Acţiunile fac parte dintr-un mecanism organizat de destabilizare. (...) Atacul politicului instituţionalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică naţională (n.r. - TVR 1) a unui film foarte artistic, cu pretenţii de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituţionale. Respingem categoric orice încercare de denigrare a corpului profesional, de polarizare, de antagonizare şi slăbire a independenţei puterii judecătoreşti. Noi, conducerea CAB, nu vom abdica niciodată de la valorile statului de drept. Nu pretindem că nu sunt probleme în sistemul de justiţie, dar acestea nu pot fi rezolvate decât prin dialog în cadrul instituţional. Preluarea ostilă prin stradă, a puterii judecătoreşti, prin instigare publică sunt mecanisme care nu pot fundamenta niciodată o democraţie”, a afirmat Liana Arsenie.
Din toată această elucubraţie de mai sus, important de reţinut este acest paragraf: "Acţiunile fac parte dintr-un mecanism organizat de destabilizare. (...) Atacul politicului instituţionalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică naţională (n.r. - TVR 1) a unui film foarte artistic, cu pretenţii de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituţionale”.
Unde am mai auzit de acţiuni de destabilizare? Prima dată, în 1990, când Ion Iliescu a chemat minerii în Bucureşti să restaureze ordinea şi liniştea publică, adică să golească Piaţa Universităţii de cei care îi contestau legitimitatea puterii.
În ceea ce priveşte ironizarea realizării celor de la Recorder cu expresia un "film foarte artistic, cu pretenţii de documentar”, suntem curioşi ce calificări are la bază preşedintele Curţii de Apel Bucureşti ca să afirme că un documentar nu este ceea ce se spune că este, ci doar un film foarte artistic. Din CV-ul doamnei Liana Arsenie reţinem că este licenţiată a unei facultăţi de drept şi în niciun caz licenţiată a UNATC. Apelarea la astfel de expresii de către şefa Curţii de Apel Bucureşti demonstrează că aceasta nu diferă în gândire faţă de ţaţele de la colţ de stradă sau vânzătoarele din Obor, care au impresia că le cunosc pe toate şi se pricep la toate. De la un şef de instanţă, avem pretenţia ca exprimarea să fie clară, fără echivoc, lipsită de ironie sau de etichetări care nu îşi au locul. Se pare că Liana Arsenie a picat examenul la acest capitol.
• Criticarea Justiţiei, instigare împotriva ordinii constituţionale?
Preşedinta Curţii de Apel Bucureşti mai afirmă că prezentarea documentarului Recorder la TVR 1 reprezintă o "instigare publică împotriva ordinii constituţionale”. Adică exact una dintre infracţiunile de care este acuzat Călin Georgescu. Ce să înţelegem de la Liana Arsenie? Că atunci când presa, în exerciţiul funcţiunii sale, îşi face datoria şi prezintă o situaţie prin prisma unor declaraţii ale persoanelor ce fac parte dintr-un anumit sistem, iar prezentarea respectivă nu este pe placul celor care conduc sistemul, atunci jurnaliştii se transformă în instigatori împotriva ordinii constituţionale? Să înţelegem că toţi cei care nu sunt de acord cu opiniile preşedintei Curţii de Apel Bucureşti sunt potenţiali infractori şi ar trebui să se aleagă cu dosare penale?
Aceasta nu este o atitudine demnă de un conducător de instanţă într-un stat democratic, ci mai degrabă într-un stat autocrat, dictatorial. Din păcate, observăm că, în ultimii ani, România tinde să se transforme într-un astfel de stat, cu menţiunea că este vorba despre o autocraţie pe care o vor cei care conduc sistemul judiciar din ţara noastră. Dacă ar fi dorit o autocraţie a legii şi a dreptăţii, nu ne-am fi opus. Dar când autocraţia priveşte impunerea privilegiilor, sistemului de gândire, practicilor oculte instituite la nivelul instanţelor care au fost devoalate în documentarul Recorder, atunci presa are tot dreptul să se opună.
• Raluca Moroşanu, judecător: "Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare; este o atmosferă şi o situaţie toxică şi încordată”
Reprezentanţii presei şi o parte dintre magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au aplaudat ieri, la începutul conferinţei de presă, luarea de poziţie a doamnei Raluca Moroşanu, care a declarat: "Sunt judecător la secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti, am 26 de ani în magistratură, din care 19 la Curtea de Apel Bucureşti, la Secţia Penală. Sunt aici să îl susţin pe colegul Laurenţiu Beşu şi să spun că tot ce a spus el este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel, suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine. Nu am fost nici ofiţer acoperit, nici la doi şi un sfert, nicăieri; am fost toată viaţa magistrat. Colegii din ţară mă cunosc pentru că am fost şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii şi la Şcoala Naţională de Grefieri aproape 15 ani. Şi ei vor şti că nu mint. Dacă nu-l cred pe Laurenţiu, măcar să mă creadă pe mine”.
Ce am constatat după acest moment la care a fost prezentă şi Liana Arsenie? Că preşedintele CAB nu a avut nimic de comentat la adresa judecătorului Raluca Moroşanu, nu a criticat poziţia acesteia, ci s-a referit doar la Laurenţiu Beşu - care a apărut în documentarul Recorder - şi la Daniela Panioglu. Din această atitudine a şefei Curţii de Apel Bucureşti faţă de cele spuse de colega sa de instanţă se subânţelege că adevărul a fost spus de Raluca Moroşanu şi nu de Liana Arsenie.
Asociaţiile magistraţilor sunt alături de judecătorii şi procurorii din documentarul Recorder, pe care îi consideră avertizori de integritate şi solicită autorităţilor să nu ia măsuri care să le reducă acestora dreptul la liberă exprimare.
Într-un comunicat de presă comun, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, consecvente principiilor după care au funcţionat încă de la înfiinţare, îşi reafirmă solidaritatea cu magistraţii care înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol.
"Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a cerut României, în mod repetat şi ferm, să introducă reguli clare care să permită judecătorilor şi procurorilor să fie avertizori de integritate fără teama represaliilor, iar această recomandare nu poate fi ignorată. Solicităm autorităţilor competente să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională asupra magistraţilor care îşi exercită dreptul la liberă exprimare. Orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a «rezervei», reprezintă un atac direct la adresa statului de drept deoarece atunci când un judecător sau un procuror semnalează public derapaje care afectează actul de justiţie, fie că este vorba de ingerinţe politice, presiuni ierarhice sau deficienţe sistemice, acesta nu încalcă legea, ci o apără. Or, a-i sancţiona pe aceşti magistraţi înseamnă a descuraja exprimarea unor opinii critice în interiorul sistemului şi a consolida, în schimb, cultura tăcerii şi a complicităţii. Orice procedură disciplinară iniţiată exclusiv pe motivul unor opinii critice exprimate public este contrară independenţei magistraţilor, care nu cer imunitate pentru ei înşişi, ci independenţă pentru justiţie.Cerem Consiliului Superior al Magistraturii să îşi îndeplinească rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să apere fără echivoc magistraţii împotriva oricăror forme de presiune sau represalii. Societatea are dreptul să cunoască adevărul despre disfuncţionalităţile din justiţie, iar magistraţii care îndrăznesc să vorbească nu trebuie transformaţi în ţinte, ci recunoscuţi ca apărători ai interesului public. Orice altă abordare înseamnă întoarcerea la practicile unui sistem închis, opac şi vulnerabil la influenţe externe. Solicităm Guvernului României şi Parlamentului României adoptarea unui cadru legal specific care să confere judecătorilor şi procurorilor calitatea şi întreaga protecţie de avertizori de integritate, deoarece magistraţii care semnalează, în interes public, încălcări ale independenţei justiţiei sau ale statului de drept trebuie să beneficieze de protecţie împotriva oricărei forme de represalii, fie ele disciplinare, administrative, profesionale sau de altă natură”, se arată în comunicatul emis de reprezentanţii judecătorilor şi procurorilor din ţara noastră.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului