Comisia Europeană a spus că Legile Justiţiei nu au fost încă evaluate în PNRR

Comisia Europeană a confirmat că jalonul din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care include Legile Justiţiei nu a fost inclus până acum în nicio cerere de plată, deşi ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, declarase anterior că acest jalon este „apreciat ca îndeplinit”, potrivit G4Media, de la care relatăm cele ce urmează. Precizarea Comisiei înseamnă că România poate modifica legile justiţiei înainte de transmiterea către Bruxelles a cererii de plată aferente acestui jalon, PNRR urmând să se încheie în august 2026.

„În cadrul Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană evaluează fiecare jalon utilizând dovezi furnizate de autorităţile naţionale, fiind ghidată de criterii clare şi obiective. Legile Justiţiei, legate de jalonul 423 din PNRR al României, nu au fost încă evaluate de Comisie, deoarece nu au fost incluse până în prezent în nicio cerere de plată”, a declarat pentru G4Media un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Declaraţia contrazice poziţia exprimată miercuri de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, care afirmase pentru Agerpres că jalonul ar fi fost deja îndeplinit şi că urmează depunerea cererii de plată numărul 4.

„Aceste legi sunt şi jalon înscris în PNRR, apreciat de noi ca îndeplinit, şi pentru care se va depune cererea de plată numărul 4 foarte curând, ca să primim banii europeni. Ministerul Justiţiei şi-a îndeplinit competenţele în legiferarea unui cadru modern pentru a asigura independenţa şi funcţionarea eficientă a justiţiei”, declara ministrul, citat de Agerpres.

Radu Marinescu a susţinut, de asemenea, că principiul independenţei justiţiei impune neamestecul politic şi că procedurile privind promovarea, selecţia şi cercetarea magistraţilor se desfăşoară conform noilor legi, adoptate ca jalon în PNRR.

Pentru accesarea fondurilor europene din PNRR, România trebuie să îndeplinească o serie de reforme asumate, care sunt ulterior verificate de Comisia Europeană, printre acestea numărându-se şi legile justiţiei.

În acest context, premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că Guvernul a decis, la şedinţa din această săptămână, constituirea unui grup de lucru care să analizeze legislaţia în vigoare din domeniul justiţiei. Decizia vine după publicarea documentarului Recorder privind starea sistemului judiciar din România.

„Am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care ţin de partea de legislaţie, astfel încât, colaborând cu profesioniştii din sistem, cu asociaţiile de magistraţi şi cu experţii Ministerului Justiţiei, să vedem dacă se impun propuneri pentru îmbunătăţirea legislaţiei”, a declarat premierul Ilie Bolojan, fără a preciza componenţa grupului.

Potrivit acestuia, este necesară o analiză a legislaţiei pentru a evalua dacă aceasta mai corespunde realităţilor actuale, inclusiv în ceea ce priveşte prescrierea faptelor, durata proceselor şi mecanismele care permit prelungirea nejustificată a unor dosare.

Premierul a mai arătat că încrederea cetăţenilor a scăzut constant în ultimii ani în două domenii-cheie ale statului român: politica şi justiţia. Aspectele prezentate în documentarul Recorder „par grave”, a spus Bolojan, referindu-se la tergiversarea proceselor, prescrierea faptelor şi soluţiile contradictorii pronunţate în speţe similare.

Actualele legi ale justiţiei au fost elaborate în 2022, în mandatul de ministru al Justiţiei al lui Cătălin Predoiu, şi au fost adoptate de coaliţia PSD-PNL-UDMR. Acestea au fost criticate la momentul respectiv de Comisia Europeană, de Comisia de la Veneţia, de comisara europeană Vera Jourova, precum şi de o parte a societăţii civile şi a presei, care au avertizat asupra efectelor lor negative asupra luptei anticorupţie.