Procurorii din Braşov au cerut verificări urgente după documentarul Recorder

Zeci de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi din unităţile subordonate au transmis o scrisoare deschisă prin care îşi exprimă solidaritatea cu poziţia Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu documentarul Recorder „Justiţie capturată” şi cu magistraţii care au formulat „acuzaţii de o gravitate deosebită”.

Procurorii solicită analizarea de urgenţă a situaţiilor prezentate în investigaţia jurnalistică, apreciind că demersul Recorder nu reprezintă o campanie de denigrare a corpului magistraţilor, ci semnalează probleme care pot afecta funcţionarea întregului sistem judiciar.

În scrisoarea lor, aceştia cer verificarea punctuală, pe bază de documente şi date concrete, a modului în care sunt realizate promovările în funcţii, numirile în poziţii de conducere, desemnarea procurorilor care anchetează infracţiuni de corupţie comise de magistraţi, precum şi a practicilor privind delegările, detaşările, mutările între secţii, repartizarea aleatorie a dosarelor şi modificarea completurilor de judecată. Potrivit semnatarilor, toate acestea pot reprezenta vulnerabilităţi ale sistemului de justiţie.

De asemenea, procurorii din Braşov solicită analizarea oportunităţii restabilirii competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie în investigarea faptelor de corupţie din justiţie sau, alternativ, eficientizarea actualei structuri responsabile de aceste anchete. Totodată, ei cer adoptarea unor măsuri sustenabile pentru protejarea avertizorilor de integritate şi evaluarea modului de funcţionare a Inspecţiei Judiciare, pentru a se stabili dacă aceasta poate deveni un instrument de presiune sau intimidare asupra magistraţilor care semnalează nereguli.

Procurorii subliniază că, dacă verificările vor indica necesitatea unor modificări legislative, acestea trebuie adoptate de urgenţă pentru a garanta, în fapt, independenţa şi imparţialitatea magistraţilor. Ei fac apel la colegii din sistem să îşi asume o poziţie clară, în sprijinul unei justiţii funcţionale, independente şi credibile, în interesul cetăţenilor.

Potrivit acestuia, este necesară o analiză a legislaţiei pentru a evalua dacă aceasta mai corespunde realităţilor actuale, inclusiv în ceea ce priveşte prescrierea faptelor, durata proceselor şi mecanismele care permit prelungirea nejustificată a unor dosare.

Premierul a mai arătat că încrederea cetăţenilor a scăzut constant în ultimii ani în două domenii-cheie ale statului român: politica şi justiţia. Aspectele prezentate în documentarul Recorder „par grave”, a spus Bolojan, referindu-se la tergiversarea proceselor, prescrierea faptelor şi soluţiile contradictorii pronunţate în speţe similare.

Actualele legi ale justiţiei au fost elaborate în 2022, în mandatul de ministru al Justiţiei al lui Cătălin Predoiu, şi au fost adoptate de coaliţia PSD-PNL-UDMR. Acestea au fost criticate la momentul respectiv de Comisia Europeană, de Comisia de la Veneţia, de comisara europeană Vera Jourova, precum şi de o parte a societăţii civile şi a presei, care au avertizat asupra efectelor lor negative asupra luptei anticorupţie.