Petrolul continuă să fie principala sursă de energie la nivel mondial

Cele mai mari zece ţări consumatoare de petrol din lume au reprezentat, în 2024, 61% din cota globală. Acest procent creşte la 80% în primele 20 de ţări, în condiţiile în care consumul total a avut un avans moderat, de 0,7% anual, potrivit visualcapitalist.com. În ciuda încetinirii creşterii şi a expansiunii surselor de energie verde, petrolul continuă să fie principala sursă de energie la nivel mondial.

Sursa citată prezintă un clasament al principalelor ţări consumatoare de petrol din lume în 2024, pe baza datelor energyinst.org. Potrivit acestuia, consumul global de petrol este dominat de câteva ţări, susţinute de puterea lor economică, demografie şi producţia de ţiţei. Astfel, în 2024, SUA au consumat 19 milioane de barili de petrol pe zi, reprezentând 18,7% din totalul mondial. O analiză mai detaliată, arată că aproximativ 70% din consumul american provine din sectorul transporturilor, urmat de o cotă de 24% pentru uz industrial în domenii precum materiile prime pentru producţia de plastic. Între timp, utilizarea rezidenţială şi comercială reprezintă, fiecare, o cotă de aproximativ 3%.

China se clasează pe locul al doilea la nivel global, consumând 16,1% din total, respectiv 16,4 milioane de barili de petrol pe zi. Cu toate acestea, consumul de petrol pe cap de locuitor este mai mic de o cincime din cel al Americii. Pentru a compensa parţial acest lucru, China se bazează mai mult pe cărbune în mixul său energetic.

Următoarea pe listă este India, care acoperă 5,5% din consumul mondial de ţiţei în 2024, cu 5,6 milioane de barili de petrol pe zi. Spre deosebire de SUA şi China - care au înregistrat o creştere lentă a cererii de petrol în ultimii ani - India este aşteptată să fie principala ţară care va stimula creşterea cererii de petrol până în 2030, având în vedere creşterea puterii economiei sale şi faza sa de dezvoltare economică.

Locurile 4 - 25 în clasament arată astfel: Arabia Saudită (3,9% din total; 4 milioane de barili de petrol pe zi); Rusia (3,8%, 3,8 milioane de barili); Japonia (3,2%, 3,2 milioane de barili); Coreea de Sud (2,9%, 2,9 milioane de barili); Brazilia (2,5%, 2,6 milioane de barili); Canada (2,3%, 2,3 milioane de barili); Germania (2%, 2,1 milioane de barili); Iran (1,9%, 2 milioane de barili); Mexic (1,8%, 1,9 milioane de barili); Indonezia (1,6%, 1,6 milioane de barili); Singapore (1,5%, 1,5 milioane de barili); Franţa (1,3%, 1,4 milioane de barili); Marea Britanie (1,3%, 1,3 milioane de barili); Spania (1,3%, 1,3 milioane de barili); Italia (1,2%, 1,3 milioane de barili); Thailanda (1,2%, 1,3 milioane de barili); Emiratele Arabe Unite (1,2%, 1,3 milioane de barili); Turcia (1,1%, 1,2 milioane de barili); Australia (1,1%, 1,1 milioane de barili); Malaezia (0,9%, 0,9 milioane de barili); Irak (0,9%, 0,9 milioane de barili); Taiwan (0,8%, 0,8 milioane de barili).

• Preţul petrolului, în urcare

Preţul futures al petrolului brut a crescut ieri, pe fondul intensificării îngrijorărilor legate de întreruperile în aprovizionare din cauza escaladării conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna noiembrie a crescut cu 1,5% în a doua parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 69,18 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în octombrie a urcat cu 2,7%, la 65,71 dolari barilul la ora locală 08.22. Recentele atacuri cu drone ucrainene au dus la închiderea instalaţiilor responsabile pentru cel puţin 17% din capacitatea de procesare a petrolului Rusiei, echivalentul a 1,1 milioane de barili pe zi, potrivit calculelor Reuters.

Investitorii aşteaptă întâlnirea membrilor Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol şi a aliaţilor acestora (OPEC+) pe 7 septembrie, pentru a obţine informaţii privind potenţialele creşteri ulterioare ale producţiei grupului.

Membrii OPEC+, inclusiv Rusia, au convenit recent să majoreze producţia de petrol cu 547.000 de barili pe zi în septembrie 2025, continuând o serie de creşteri ale producţiei menite să recâştige cota de piaţă după reducerile anterioare. Aceste creşteri ale ofertei au generat presiuni asupra preţurilor, în ciuda riscurilor geopolitice continue. Decizia OPEC+ vine pe fondul unui mediu în care se extinde oferta de petrol non-rusesc şi au loc schimbări strategice în abordarea alianţei privind echilibrul pieţei.