English
Asociaţia Română de Factoring publică astăzi rezultatele studiului anual ARF-Ipsos pentru întregul an 2025. Piaţa de factoring din România a atins un volum total de 10,503 miliarde de euro - de aproape şase ori mai mult faţă de nivelul de 1,8 miliarde EUR înregistrat în urmă cu 15 ani - consolidându-se ca instrument financiar esenţial pentru companiile româneşti din toate segmentele de dimensiune şi din toate regiunile ţării, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.
Cifre-cheie ale pieţei în 2025
Studiul ARF-Ipsos 2025, realizat pe baza datelor colectate de la principalii jucatori din piaţă, membri şi non-membri ai asociaţiei, în perioada 20 ianuarie - 6 februarie 2026, oferă o radiografie completă a pieţei româneşti de factoring pentru exerciţiul financiar 2025.
Volumul total al pieţei: 10,503 miliarde EUR, în creştere cu 12% faţă de 2024 (9,356 miliarde EUR).
Factoring intern: 9,289 miliarde EUR - 88% din piaţă, în creştere cu 13% faţă de 2024.
Factoring de export: 1,050 miliarde EUR - 10% din piaţă, în creştere cu 8% faţă de 2024.
Factoring de import: 163,6 milioane EUR - 2% din piaţă, în creştere cu 3% faţă de 2024.
Ritmul de creştere al pieţei s-a accelerat faţă de primul semestru al anului 2025 (S1 2025: 4,89 miliarde EUR total), confirmând o dinamică pozitivă susţinută pe parcursul întregului an.
Structura pieţei: factoring fără regres şi consolidarea preferinţei pentru transferul de risc
Piaţa română de factoring este dominată în proporţie de 89% de operaţiunile de factoring fără regres - produse care transferă riscul de neplată de la furnizor către Factor. Această pondere a crescut cu 12% faţă de 2024, reflectând o maturizare a cererii şi o mai bună înţelegere a beneficiilor externalizării gestiunii riscului de credit.
În cadrul factoringului intern fără regres, Factoring Reverse - produs prin care marile companii îşi optimizează lanţul de furnizare şi îmbunătăţesc lichiditatea partenerilor comerciali - a atins un volum de 3,624 miliarde EUR, în creştere cu 6% faţă de 2024.
Sectoarele economice motoare ale creşterii
Per total, piaţa de factoring intern este distribuită relativ echilibrat între sectoare, cu FMCG (15%), Autovehicule, utilaje şi echipamente (13.4%) si respectiv Silvicultura, prelucrare lemn şi constructii (13%).
La nivel de indici de creştere faţă de 2024, cele mai dinamice sectoare pe factoring intern au fost Transport şi depozitare (+50%), Energie (+40%), Silvicultura, prelucrare lemn şi construcţii (+30%), Autovehicule (+30%) şi Metale (+30%). Singurul sector cu scădere pe intern a fost Electronice, IT şi telecomunicaţii (-20%).
La export, sectorul dominant rămâne domeniul Metale, Chimicale, Apă, Reciclare, însă am constatat o dinamică sporită în pentru domeniile Agricultură, pescuit şi produse alimentare, Energie şi Transport şi depozitare, în timp ce factoringul de export pentru Autovehicule a scăzut cu 20%.
Geografie: Bucureşti-Ilfov dominant, cu emergenţa regiunilor
Piaţa de factoring rămâne concentrată geografic în Bucureşti-Ilfov, care reprezintă 49% din volumul total - peste 5 miliarde EUR. Sud-Muntenia ocupă locul al doilea cu 16% din total (circa 1,6 miliarde EUR), urmată de Nord-Vest (9%, circa 900 milioane EUR).
Faţă de 2024, pe factoringul intern, Sud-Muntenia a înregistrat cea mai puternică dinamică pe intern (+80%), urmată de Centru (+46%) şi Nord-Est (+33%), în timp ce regiunea Sud Est a suferit o scădere de ~ 30%. Această redistribuire geografică sugerează că piaţa de factoring se extinde şi în afara capitalei, validând potenţialul regiunilor cu activitate industrială şi agricolă intensă.
La export, Sud-Vest Oltenia rămâne centrul de greutate cu 45% din volumul total de export, dat în principal de sectorul Metale, chimicale şi reciclare.
Baza de clienţi şi complexitatea operaţiunilor în creştere puternică
Un indicator-cheie al sănătăţii şi adâncimii pieţei este evoluţia numărului de aderenţi activi şi a relaţiilor aderent-debitor gestionate. În 2025, piaţa a înregistrat o crestere de 40% a numarului de relatii active aderent-debitor- o accelerare a complexităţii portofoliilor, semnificativ mai rapidă decât creşterea numărului de aderenţi.
Această dinamică sugerează că aderenţii existenţi accesează tot mai mulţi debitori noi în cadrul aceleiaşi relaţii de factoring - un semn al adâncirii utilizării produsului ca instrument curent de management al cash-flow-ului.
Democratizarea accesului: companiile mici câştigă pondere
O tendinţă remarcabilă în 2025 este creşterea ponderii companiilor mici (cifră de afaceri sub 5 milioane EUR) de la 18% în 2024 la 22% în 2025 - o creştere de 4 puncte procentuale. Concomitent, ponderea companiilor mari (CA peste 50 milioane EUR) a scăzut de la 48% la 45%, iar companiile medii au scăzut marginal de la 34% la 32%.
Această evoluţie confirmă că factoringul se transformă dintr-un instrument rezervat marilor corporaţii într-o soluţie de finanţare accesibilă şi pentru IMM-uri, contribuind la îmbunătăţirea accesului la lichiditate pentru un segment mai larg al economiei.
Disciplina de plată: îmbunătăţire uşoară
Întârzierea medie la plată a debitorilor faţă de termenele contractuale a scăzut la 6,4 zile în 2025 (faţă de 7 zile în 2024 şi 8 zile în S1 2025). Această tendinţă pozitivă reflectă atât o selectivitate mai riguroasă a factorilor în acceptarea si monitorizarea debitorilor, cât şi o îmbunătăţire generală a disciplinei financiare în economie.
Declaraţii
Rezistenţa sectorului privat în faţa consolidării fiscale
„Creşterea pieţei de factoring cu 12% în 2025 trebuie citită în contextul macroeconomic real al României: un an în care PIB-ul real a crescut cu sub 1%, inflaţia a depăşit 9,5% la finele anului, rata de politică monetară a BNR a rămas îngheţată la 6,5%, iar deficitul bugetar s-a menţinut în jurul a 8,4% din PIB - cel mai mare din Uniunea Europeană. În aceste condiţii, o creştere de 12% în industria de factoring nu este o performanţă banală; este dovada că sectorul privat românesc a căutat şi a găsit instrumente de finanţare alternative creditului bancar clasic, mai scump şi mai restrictiv într-un mediu de dobânzi ridicate. Faptul că am trecut cu operaţiunile peste pragul de 10,5 miliarde EUR confirmă nu doar maturizarea acestui instrument în economia românească, ci un impact structural major la nivelul finanţării economiei reale. Factoringul a fost în 2025 unul dintre puţinele segmente financiare care a crescut contracurent.”
Bogdan Roşu, Preşedinte, Asociaţia Română de Factoring
Inflaţia şi criza de lichiditate ca motor al adopţiei
„Există un paradox aparent în datele din 2025: o economie care a intrat în recesiune tehnică în trimestrul patru şi o piaţă de factoring în expansiune accelerată. Paradoxul se rezolvă simplu dacă înţelegem mecanismul: inflaţia de aproape 10%, combinată cu îngheţarea salariilor din sectorul public şi contracţia consumului, a pus o presiune enormă pe cash-flow-ul companiilor private. Termenele de plată s-au prelungit, costul capitalului a rămas ridicat, iar creditarea a devenit şi mai selectivă. Într-un astfel de mediu, factoringul - în special cel fără regres - devine nu un instrument de optimizare financiară, ci o necesitate operaţională. Creşterea numărului de clienţi noi, inclusiv din segmentul companiilor mici, confirmă tocmai această dinamică.”
Bogdan Roşu, Preşedinte, Asociaţia Română de Factoring
Perspectiva 2026: consolidare fiscală, dezinflaţie şi oportunitate pentru industrie
„Privind spre 2026, tabloul macroeconomic al României se schimbă, dar nu devine neapărat mai simplu. Comisia Europeană proiectează o creştere a PIB de circa 1,1%, în timp ce BNR anticipează că inflaţia va coborî la aproximativ 3,7% până la finalul anului - sub efectul bazei de comparaţie favorabile şi al consolidării fiscale în curs. Primul ciclu de reducere a ratei de politică monetară, aşteptat undeva între mai şi august 2026, va crea, treptat, spaţiu pentru relansarea creditării. Aceasta înseamnă că piaţa de factoring intră într-un an în care contextul monetar devine mai favorabil, dar concurenţa pentru clientul de finanţare corporativă se va intensifica. Industria noastră trebuie să fie pregătită să demonstreze valoarea distinctivă a factoringului faţă de creditul clasic, nu să se bazeze pe deficitul de lichiditate din piaţă ca principal motor de creştere.”
Bogdan Roşu, Preşedinte, Asociaţia Română de Factoring
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului