Pieţele emergente - pregătite să impulsioneze economia mondială

• FMI: Ţările avansate sunt aşteptate să înregistreze creşteri sub media globală

Pieţele emergente par pregătite să impulsioneze creşterea economiei mondiale anul acesta, în timp ce multe ţări avansate sunt aşteptate să înregistreze un avans inferior mediei globale, condorm raportului Perspectivele Economice Mondiale publicat în octombrie 2025 de Fondul Monetar Internaţional (FMI), care oferă previziuni actualizate privind dinamica PIB-ului real în 2026.

Aceste proiecţii creionează o imagine de ansamblu asupra direcţiei în care se îndreaptă economiile G20 şi a modului în care ţările din grup se compară între ele, iar visualcapitalist.com prezintă un clasament al creşterii reale a PIB-ului în toate naţiunile G20 în 2026, în baza datelor FMI.

• India - motor de creştere globală

Conform sursei citate, India conduce grupul ţărilor analizate cu o expansiune economică estimată la 6,2% în 2026, urmată de Indonezia (+4,9%) şi China (+4,2%). Pe poziţiile 4-10 în clasament găsim Argentina (+4%), Arabia Saudită (+4%), Turcia (+3,7%), Australia (+2,1%), SUA (+2,1%), Brazilia (+1,9%), Coreea de Sud (+1,8%).

În schimb, economiile avansate majore, cum sunt Japonia (+0,6%), Italia (+0,8%) şi Germania (+0,9%), se află semnificativ la urma clasamentului.

Performanţa remarcabilă a Indiei face parte dintr-o schimbare macroeconomică mai amplă. Clasa de mijloc în expansiune a ţării, avantajul demografic şi rolul tot mai mare în lanţurile de aprovizionare globale o poziţionează ca un jucător cheie în realinierea tendinţelor economice globale.

Acest lucru se reflectă şi în schimbarea pe termen lung a puterii economice globale, unde ţări precum India şi China şi-au mărit constant ponderea în PIB-ul global.

• Economiile avansate rămân în urmă

Deşi creşterea PIB-ului real global este proiectată la 3,1%, se aşteaptă ca multe economii avansate din G20 să aibă performanţe sub aşteptări, notează sursa citată. Astfel, se preconizează că SUA şi Australia vor creşte cu 2,1% fiecare. Modest, dar totuşi peste o mare parte din Europa.

Conform aşteptărilor FMI, UE, în ansamblu, va creşte cu doar 1,4%, economiile principale ale blocului comunitar, precum Franţa şi Germania, urmând să înregistreze avansuri mai mici de 1%.

Japonia, care se confruntă cu dificultăţi demografice şi o cerere internă slabă, se aşteaptă să crească cu numai 0,6%.

Aceste proiecţii evidenţiază divergenţa tot mai mare a creşterii globale, pieţele emergente preluând o pondere mai mare din impulsul economic în 2026, menţionează sursa citată.

• PIB global de 123,6 trilioane de dolari, în 2026

Economia globală este estimată să ajungă la 123,6 trilioane de dolari în 2026, pe măsură ce ţările se redresează după şocurile recente şi se adaptează la ratele dobânzilor ridicate.

Conform FMI, Statele Unite ale Americii (SUA) îşi menţin poziţia de cea mai mare economie din lume şi anul acesta, cu un PIB estimat de 31,8 trilioane de dolari, mai mult decât următoarele două ţări la un loc. Economia SUA a crescut cu aproximativ 70% în ultimii 25 de ani, în termeni ajustaţi la inflaţie.

China se clasează pe locul al doilea, cu 20,7 trilioane de dolari, reflectând o creştere mai lentă, dar totuşi substanţială, pe măsură ce se îndreaptă către o producţie avansată.

În Europa, Germania (5,328 trilioane de dolari) rămâne cea mai mare economie, alături de Marea Britanie (4,266 trilioane de dolari), Franţa (3.559 trilioane de dolari) şi Italia (2.702 trilioane de dolari), care se numără printre cele mai importante zece economii ale lumii. Aceste ţări se numără, de asemenea, printre cele mai bogate economii din lume după PIB pe cap de locuitor.

Multe pieţe emergente continuă să câştige pondere economică în 2026. Economia Indiei este proiectată să ajungă la 4,5 trilioane de dolari, ceea ce o face a patra cea mai mare economie din lume, după PIB.

Între timp, se preconizează că ţări precum Vietnam, Bangladesh şi Filipine vor depăşi pragul de 500 de miliarde de dolari în PIB, pe măsură ce se integrează din ce în ce mai mult în lanţurile de aprovizionare globale.

Opinia Cititorului ( 20 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 00:20)
Sper ca republicile central asiatice sa creasca binisor. Krka vinde multe medicamente acolo.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 00:25)
Mujicia crestere 1%, la ce? La pierderi umane:-)? Iar China cu 4,2%o rsa faca foame. Nu le ajunge cresterea sa vopseasca ce au construit in 30 de ani de investitii Vestice. Asia de Sud Est a luat locul Chinei ca producator low cost, iar la high end product nu pot concura cu Vestul:-). “Succesuri”!
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 08:37)
  Asta fiindca economistii Kremlinului n-au auzit de War Keynesianism, si in schimb practica tehnica patetica 'tax first and then spend' a neoliberalilor; se comporta precum currency vassals, not currency sovereigns. Prostia lor, folosul dusmanilor.
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 09:07)
  Rusii ar trebui sa invete de la Americani. Mai jos aveti deficitele fiscale ale guvernului federal american. In perioada asta datoria federala ca % din PIB a crescut peste 2x.
  1939: Deficit approximately 3% of GDP (starting point before major war spending)
  1940: Deficit around 3-4% of GDP
  1941: Deficit increased significantly as the U.S. entered the war, roughly 10-15% of GDP
  1942: Deficit rose sharply, around 20% of GDP
  1943: Peak deficit about 27.5% of GDP, reflecting massive war expenditures
  1944: Deficit about 21.2% of GDP
  1945: Deficit about 20.9% of GDP, still very high as the war ended.
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 09:09)
  Iar rusii cred ca pot invinge nato via ucraina while trying to run balanced budgets. Selfdefeating.
  2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 09:50)
  fii sigur ca printeaza la greu dar nu spun, se vede in inflatie si in dobanda bancii rusiei, 20%/an
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 10:13)
  ii dai la unul ca ciolacu tiparnita direct in mana , intr-un mandat devii venezuela, weimar republic, zimbabwe
  2.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 10:26)
  Dobanda mare a Nabulinei, sefa bancii centrale rusesti, e contraproductiva pt economia Rusiei (pentru productie) si, contrar teoriei monetariste, e cauzatoare de inflatie! Nabulina, Gherasimov si Soigu lucreaza impotriva Rusiei, dar Putin e prea stupid sa-si dea seama.
  2.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 11:36)
  deci stii tu mai bine si ca nabulina si ca putin?
  este frana la creditare ca dc ai dobanda zero toata lumea si-ar lua credite, si ar plati inapoi in cativa devalorizat de putin si nabulina.
  2.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 12:19)
  Tu te uiti la un singur lucru, dar nu te uiti la cererea de credit ale companiilor care trebuie sa produca, pt civili si pt armata. Si mai uiti mecanismul de transfer de la Stat la sectorul privat prin plata de dobanzi. Platile alea mai mari datorate politicii monetare idioate adauga la cererea agregata. Japonia a avut dobanda zero pt decenii fara inflatie si cu dorinta sectorului privat pt indatorare ultra scazuta. De ce si-ar dori gospodariile rusesti sa se imprumute in contextul asta? Isi ia lumea plasme, masini de spalat si masini in timp ce fii lor mor pe front? Si da, cunosc situatia mult mai bine ca Putin, fiindca nu ascult narativul unei singure parti, spre deosebire de Putin si de turma antiPutin. Eu vorbesc strict pragmatic, nu ideologic. Puteau sa ofere gospodariilor bonduri de razboi cu cupon de 30%, principalul si dobanda sa fie platite integral dupa castigarea razboiului, iar pt firme sa aplice ZIRP (zero interest rate policy).
  2.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 12:24)
  Sa stii ca Nabulina e vazuta de comentatorii rusi si la tv si pe net cum e vazut bolojan la noi.
  2.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 12:32)
  Cu dobanzi mari si deficit fiscal mic (adica surplus financiar mic pt sectorul nonguvernamental) nu ai cum sa finantezi ca lumea nici armata si nici economia privata. The military should get a blank check, iar fiecare rubla atent urmarita sa nu fie cheltuite pe prostii (amente, ceasuri de lux, achizitii fictive etc).
  2.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 13:56)
  Japonia e exceptia care azi plateste cu inflatie. dobanzile la bonduri 3,5 % si urca.
  Si US si EU au avut dobanzi zero, chiar negative , apoi inflatie.
  Inflatia este consecinta la easy money si printare de bani.
  2.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.11)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 14:32)
  N-au avut inflatie vreo 40 de ani cu debt to GDP ratio peste 200%. Sa spui ca japonia plateste acum cu inflatie e ignoranta curata.
  Inflatia nu este intotdeauna oriunde un fenomen monetar. Un studiu amanuntit asupra tuturor episoadelor de hiperinflatie arata urmatoarele cauze: pierderea unui razboi, catastrofe naturale, coruptie metastazata, instabilitate politica, oprirea unui curs de schimb fix fata de o moneda forte. Crearea de bani in exces este o CONSECINTA a unei crize de hiperinflatie, NU CAUZA acesteia.
  2.13.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.11)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 14:34)
  Inflatia din UE si SUA sunt consecinta politicilor guvernamentale!!! Sanctiuni, tarife, taxa pe carbon, mariri de taxe, destabilizarea lanturilor internationale de productie.
  2.14.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.13)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 14:38)
  Plus razboaiele astea, si centrele de date care consuma enorm si streseaza infrastructura de transmisie, iar pretul la factura il platim tot noi cetatenii de rand. Cica green new deal, net zero economy, sa strangem cureaua sa salvam planeta, in timp ce AI-ul ne-o incalzeste si ne usuca de bani si energie si minerale.
  2.15.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.13)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 15:12)
  Printarea din pandemie e cauza.
  2.16.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.15)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 15:15)
  iar scumpirea activelor, case, pamant agricol, teren constructii, bursa, chirii, vinedin printarea 2009-2019. tot inflatie la active.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.01.2026, 10:16)
Banca Angliei face teste de stres la extraterestrii.Financial Times
În opinia mea, vor să inducă panică în sistemul financiar și o vor face prin toate mijloacele. Acest lucru se va întâmpla în Marea Britanie, SUA sau Europa, deocamdată este doar începutul. La un moment dat, investitorii în obligațiuni din țările menționate mai sus vor vinde panicați trilioane de dolari euro lei în obligațiuni de trezorerie, iar cineva va face o avere cumpărându-le la prețuri mici. Toți acești bani care au reușit să scape din obligațiuni sau din prăbușirea pieței bursiere se vor refugia în aur și argint, care vor ajunge la ATH-uri și la marje scumpe. La un moment dat, guvernele vor crea o criză de lichiditate, oamenii vor alerga la bancomatele blocate pentru a retrage bani pentru mâncare, dar vor avea o limită de retragere, iar un investitor inteligent, o cârtiță de la LMBA sau Comex, va vinde aur și argint la momentul potrivit, declanșând o panică pe metale. Mulți vor dormi în acel moment, rămânând prinși cu aur la ATH încă 40 de ani. Acest film nu merită nici măcar un bilet gratuit pentru vizionare, deoarece a fost făcut deja în anii '70-'80. Scenariul a început cu războiul din Ucraina, blocarea banilor rusești, criza Covid, dedolarizarea BRICS, CDBC și acum atacul extratereștrilor asupra Băncii Angliei. Prețurile locuințelor se vor prăbuși din cauza lipsei de lichidități și a locurilor de muncă, a creșterii impozitelor și asigurărilor, iar multe familii cu averea ștearsă vor ajunge să trăiască pe stradă în cutii de carton. Odată ce sistemul va fi defect, creditarea se va relua și va începe un nou ciclu mare. Toate guvernele lumii participă la acest scenariu care în spațiul public invocă conflictul, dar în spatele ușilor închise pun la cale planuri de a-și jefui propriii cetățeni neinformați. Iar șmecheria lui Trump cu Venezuela, Groenlanda, Iranul sau invazia Taiwanului de către Xi nu sunt altceva decât o perdea de fum și un circ ieftin pentru a distrage atenția de la ceea ce se va întâmpla cu adevărat în economia globală.
Scapati de credite si face ti va rezerve de bani albi pentru zile negre.
1. 3.1. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 19.01.2026, 12:26)
  ...