PLANUL NAŢIONAL DE REDRESARE ŞI REZILIENŢĂNecesar de finanţare de 70 miliarde euro, în condiţiile unei alocări de 29,9 miliarde euro

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 12 martie

Cristian Ghinea

Cristian Ghinea

Draftul final al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu toate sumele alocate pentru diferite programe şi proiecte, va fi prezentat, în primă lectură, în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în cadrul unei dezbateri privind documentul respectiv. Domnia sa a precizat că în maximum două săptămâni speră să obţină din partea Guvernului mandatul pe baza căruia Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va negocia PNRR cu Comisia Europeană, negociere care va demara la 1 mai.

"După ce am colectat toate datele de la ministerele de linie, am ajuns la un necesar de finanţare de 70 miliarde euro. Datele respective vor fi analizate, aşezate şi puse pe domenii pentru a ajunge la sume mai mici. Decizia politică e de a merge cu o alocare mai mare decât cele 29,9 miliarde euro, pentru că anumite proiecte vor fi modificate, astfel încât la finalul perioadei formale de negociere să revenim la această sumă. Suntem pe decizia de a merge pe 140% supra-alocare. Dorim să tragem pe lângă cele 14,2 miliarde euro granturi şi cele 14,9 miliarde euro împrumuturi, deoarece este o formă de împrumut ieftin, cu o dobândă aproape de zero, cu garanţia Uniunii Europene şi cu termen de rambursare foarte lung. Ne împrumutăm pentru proiecte, nu pentru acoperirea cheltuielilor statului. Eu cred că merită", a spus ministrul Cristian Ghinea.

Referitor la trimiterea PNRR la Bruxelles, ministrul de resort a afirmat că suntem în grafic şi că nicio ţară nu a început negocierile formale, acestea urmând să demareze la 1 mai.

"PNRR este o listă de reforme asumate urmate şi de bani. Urmează procedura de negociere cu Comisia Europeană şi vor prevala domeniile care ataşează şi reforme la investiţiile solicitate. Sunt chestiuni negociate cu ministerele de linie şi se regăsesc în draftul pe care îl vom prezenta săptămâna viitoare. Au fost negocieri dure cu ministerele, fiecare minister a venit cu propuneri legitime, şi cu solicitări consistente: Ministerul Mediului a venit cu proiecte de 16 miliarde euro, Ministerul Transporturilor - peste 10 miliarde euro. Cu toate acestea am găsit un echilibru şi, din supra-alocarea pe care o vom solicita, Educaţia va avea 11%, Sănătatea - 8,5% şi (...) investiţiile pentru transport vor fi semnificative pentru căi ferate şi autostrăzi. Suntem ţara care propune cea mai mare sumă pentru autostrăzi, peste 10 miliarde euro în următorii 7 ani, sumă care va fi finanţată din PNRR şi din cadrul bugetar european multianual 2021-2027, prin Programul Operaţional Transport", a menţionat Cristian Ghinea.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că prin PNRR va fi finanţat cu 500 milioane euro un program naţional de reducere a abandonului şcolar.

"Vor fi burse-punte pentru copiii care provin din medii socio-economice care nu le permit să se susţină la liceu. Alocarea pentru aceste burse va fi de 100 milioane euro. (...) Pe digitalizarea educaţiei gândim o formulă de finanţare per elev, pentru a da flexibilitate şcolilor şi fiecare să aibă o sumă predictibilă în funcţie de numărul de elevi şi cu o supra-alocare pentru şcolile mai sărace. Va fi o alocare consistentă, de sute de milioane euro pentru digitalizarea educaţiei", a precizat Cristian Ghinea.

Instrumente financiare pentru finanţarea mediului privat de afaceri

Domnia sa a arătat că vor fi pachete de rezilienţă şi pentru unităţile administrativ-teritoriale, pentru administraţiile locale, pentru grupurile de acţiune locală şi pentru organizaţiile neguvernamentale.

În privinţa finanţării mediului de afaceri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat că Guvernul este în negocieri avansate cu Banca Europeană pentru Investiţii, deoarece este nevoie de trecerea la instrumentele financiare.

"Sperăm să avem un efect de leverage pe partea de intervenţii, să punem 2,5 miliarde euro şi să avem o creştere de cinci ori. Va fi un miliard euro pentru contribuţia naţională pentru programul Invest EU şi încă un miliard euro, bani care vor fi alocaţi pentru proiectele din energia verde, digitalizare, inovare, etc.. Putem discuta şi despre un mixt de granturi şi instrumente financiare pentru a avea efectul de leverage pentru a ridica gradul de finanţare pentru mediul de afaceri. Va fi o garanţie de portofoliu pe care am solicitat-o Băncii Europene pentru Investiţii, deoarece preferăm ca selectarea partenerilor privaţi autohtoni să nu dureze prea mult. Probabil că decizia finală de aprobare a PNRR va fi în toamnă. Cel mai devreme va fi aprobat în august, dar s-ar putea să existe întârzieri pentru că este un volum imens de muncă şi negocieri pentru 27 de state. Ar trebui să fim pregătiţi cu aceste instrumente gata croite şi vom începe imediat ce PNRR e aprobat, cu garanţia de prefinanţare. Vorbim şi despre instrumente de equity, de solvabilitate. (...) Umblăm la rata de bancabilitate. Acum două din zece IMM-uri sunt bancabile, restul nu. Dacă reuşim să mergem cu garanţie de portofoliu şi să extindem bancabilitatea, asta înseamnă mult. Dacă extindem bancabilitatea şi pentru domeniile în care băncile sunt reticente cu privire la creditare - cum ar fi asociaţiile agricole - va fi o reuşită", a spus Cristian Ghinea.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a menţionat că printre priorităţi se va regăsi înfiinţarea şi operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare.

În privinţa cercetării, ministrul Ghinea a spus că finanţarea se va face pe două direcţii. Prima se va referi la cercetare ca atare, ca mecanism care trebuie finanţat, iar a doua va privi finanţarea cercetării pe domenii de nişă cum ar fi domeniul bateriilor, hidrogenului, economia circulară.

"Câţi mai mulţi bani din cercetare trebuie duşi către proiectele de nişă şi să finanţăm entităţi flexibile, granturi de cercetare care să facă legătura cu economia reală, nu finanţarea unor institute de cercetare, ci finanţarea cercetării prin intermediul granturilor. Sper să avem mecanisme pentru finanţarea participării companiilor româneşti la consorţii europene de cercetare", a mai spus ministrul Cristian Ghinea.

Cetăţenia digitală şi implementarea conceptului once only, ţinte prioritare în PNRR

La dezbaterea respectivă a participat şi Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care a precizat că, pe lângă digitalizarea educaţiei prevăzută în PNRR, îşi doreşte atingerea a încă două obiective.

"Digitalizarea educaţiei ne va ajuta să fim pregătiţi peste cinci ani. Este o componentă generoasă în Pilonul II din Plan. În afara PNRR va trebui să găsim pârghii politice pentru a stimula educaţia digitală, pentru a-i convinge pe cetăţeni să folosească instrumente digitale şi pe antreprenori să apeleze la componenta digitală pentru fiecare domeniu de activitate. Prin această parte de transformare digitală prin PNRR ţintim baza, adică în primul rând o structură guvernamentală a datelor pe care statul le deţine. Asta înseamnă un nucleu de date interne, instituţionale. În al doilea rând e nevoie de un cerc de platforme de date, prin intermediul cărora o instituţie publică poate interoga populaţia cu privire la anumite aspecte, pentru realizarea unor politici în anumite domenii de activitate. Va trebui să găsim cea mai bună cale pentru ca România să atingă ţintele de transformare digitală pe care ni le propunem până în august 2026. La acel termen aş putea să promit acum că vom avea cetăţenie digitală şi implementat conceptul once only - adică odată înrolat în spaţiul digital guvernamental, să nu mai fie nevoie de alte înrolări şi de furnizări de date din partea cetăţeanului sau antreprenorului", a declarat Ciprian Teleman.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a mai spus că ar trebui stabilită o dată ţintă, de la care cetăţenii să refuze orice autoritate care le va solicita datele în format clasic. "Că e 2023, că e 2024, trebuie să stabilim un moment în care cetăţenii să poată spună că au introdus o dată datele şi mai departe e treaba statului cum îşi interconectează bazele de date", a precizat ministrul Ciprian Teleman.

Domnia sa a menţionat că obiectivul privind digitalizarea nu poate fi considerat îndeplinit dacă statul va avea astfel de servicii la nivel guvernamental, dar nu va avea un număr ridicat de utilizatori ai acestor servicii digitale.

"Cota alocată inserţiei antreprenorilor şi cetăţenilor în spaţiul digital nu e suficient de ridicată în momentul de faţă în PNRR. Vom avea cărţi digitale şi semnătură electronică începând din luna august, dar nu vom avea inserţia pe care o dorim, pentru că este nevoie de educaţie în domeniul digital", a arătat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Domnul Teleman a menţionat că degeaba se alocă o sumă foarte mare pentru digitalizarea educaţiei, dacă nu există internet în multe dintre şcolile din mediul rural, şi a spus că la finalul PNRR unul dintre obiectivele ţintă este acoperirea a 99,99% a teritoriului ţării cu internet cu viteză minimă 100 MB pe secundă.

Ministrul de resort a mai spus că proiectele privind inteligenţa artificială, comunicaţiile cuantice, blockchain-ul, etc., ar urma să fie finanţate prin fondurile alocate pe cadrul financiar multianual 2021-2027, deoarece prin PNRR fondurile sunt alocate în principal pentru digitalizare.

Răzvan Nicolescu: "Companiile din energie nu mai investesc, în aşteptarea banilor europeni"

Referitor la PNRR, Răzvan Nicolescu, partener Deloitte Technology România a precizat că este nevoie în primul rând să avem capacitatea de a cheltui repede fondurile alocate, deoarece economia din ţara noastră are nevoie de infuzie de capital.

"Aceşti bani trebuie să poată sa producă alţi bani. Dacă vom planta copaci, e un lucru bun pentru calitatea aerului în marile oraşe; dacă vom planta meri ar fi un lucru de calitate. Dacă vom lua panouri fotovoltaice din import nu va însemna mare lucru. Am calculat că, dacă obiectivele de neutralitate pe mediu propuse de Comisia Europeană vor fi atinse până în anul 2050, volumul de investiţii în acest sens va fi de 7,5 trilioane euro. Asta înseamnă investiţii de 250 miliarde euro pe an la nivelul Uniunii Europene. Câţi din aceşti bani vor fi capitalizaţi în industria din ţara noastră? Câte baterii, electrolizoare pentru hidrogen, staţii de încărcare electrice vom produce şi vom vinde în exterior? Aceşti bani reprezintă o oportunitate din care unii pot să câştige şi alţii să plătească anumite costuri", a spus Răzvan Nicolescu.

El s-a referit şi la aşteptările jucătorilor importanţi din energie din ţara noastră care au oprit investiţiile, deoarece doresc să le facă pe banii alocaţi din PNRR.

"Am calculat vreo 12-13 miliarde euro pe care îi vom primi pentru partea de energie, dar este important să clarificăm ce vrem să facem cu aceşti bani. Acum nimeni nu mai investeşte nimic pentru că toată lumea speră să obţină aceşti bani. Nimeni nu mai investeşte, pentru că speră să obţină o rată de profitabilitate foarte bună cu fondurile europene alocate în acest sens. Dacă nu vom relua investiţiile şi nu vom dezvolta noi capacităţi de producţie, există riscul de creştere a preţului energiei electrice, anual, cu două cifre, iar în 10-12 ani preţul s-ar putea dubla. Dacă nu investim în capacităţi noi, domeniul energetic ar putea avea problemă pe partea de competitivitate", a arătat Răzvan Nicolescu.

În privinţa investiţiilor pentru tranziţia energetică, domnul Nicolescu a precizat că exploatările de huilă ar fi fost închise şi fără urmarea obiectivelor din Green Deal, deoarece sunt mari probleme administrative combinate cu probleme legate de calitatea huilei folosite.

Răzvan Nicolescu a menţionat că, în opinia sa, România trebuie să investească foarte mult în liniile de înaltă, medie şi joasă tensiune pentru a integra energia regenerabilă şi să renunţe la acordarea de subvenţii pentru producerea ei, deoarece producătorii au nevoie să transmită în piaţă energia respectivă.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Chiar mi-as dori sa se realizeze planurile mentionate de domnul Ghinea. Din pacate, de la vorbe pana la fapte e o cale lunga... iar in Romania aceasta distanta e mult mai lunga decat in tarile avansate. Noua, ca popor, ne lipsesc seriozitatea, disciplina si organizarea caracteristice altor natii (japonezii, germanii) si fara acestea de toate planurile "marete" se alege praful...

    1. Mafiotul Ghinea,deabia asteapta sa primim fondurile europene ca impreuna cu colegul sau de infractiuni privind furtul din fondurile europene Barna,sa isi traga tainul ca dupa ce nu vor mai fi la guvernare sa se lafaie prin lume in locuri unde romanii de rand nu pot ajunge nici intr-o viata,!

      Mai ai de asteptat Ioane , fraiere , pina sa-ti realizeze Ghinea planurile mentionate , precum spui ! jigodia a blocat accesarea fondurilor pentru Romania , doar pentru niste acoliti de-ai lui a mai miscat ceva , traiesti pe alta lume omule !

    ministrul fondurilor europene , este cel care intr-un guvern anterior a blocat accesarea fondurilor europene , si a fost supranumit , ministrul zero . nici asta nu inseamna , ca traim intr-un stat mafiot ? ce ar mai trebui ? mai este vreo institutie care apara Romania de hoti , dusmani si mafioti ? intreb si eu asa in pustiu , cum este si tara in care traiesc !

    PROIECTE PE MASĂ : CINE ??? ȘEFII ??? AICI TREBUIE IQ LA CAPĂTUL ,, PUȘTII " ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
Electromagnetica
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

27 Iul. 2021
Euro (EUR)Euro4.9194
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1766
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5481
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7550
Gram de aur (XAU)Gram de aur241.2482

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro