PLASAMENTE ALTERNATIVEPetec de hârtie, boţ de humă

MARIUS TIŢA
Ziarul BURSA #Investiţii Personale / 2 octombrie 2015

Mircea Răsvan Ciacâru - "Expertul"

Mircea Răsvan Ciacâru - "Expertul"

Puţini se pot lăuda că au un cap de bour. Desigur, este vorba de timbrul românesc numit astfel. Timbrele "Cap de bour" sunt asociate neapărat cu milioanele de dolari, ulterior, euro, cu bogăţii inimaginabile băgate într-o unghie de hârtie veche. Tot ce este vechi e scump în sine, iar timbrul "Cap de bour" este unul singur, ca şi carul cu boi de Grigorescu. Cap, car, începi să te simţi ca în India, doar că nu vaca, ci boul este cel venerat.

Primul timbru din lume a fost emis în Marea Britanie, în 1840. Este o invenţie, a fost scornit de un om. Îl chema Rowland Hill, se ocupa cu poşta pe vremea când cel care primea scrisoarea plătea serviciul. Hill a observat că unii refuză să primească plicul, îl privesc şi îl dau înapoi. S-a prins că oamenii aveau o înţelegere, dacă e bine, faci un semn pe plic, dacă e de rău, alt semn, doar să poţi să le receptezi fără a deschide plicul, deci fără a primi scrisoarea şi a plăti pentru ea. Gata, a zis el, cel care trimite scrisoarea scoate şi banul. Şi ca semn că a plătit, lipim un petec de hârtie pe plic. Punem şi o chestie oficioasă, să impună respect, efigia reginei, cel mai bine. De-a lungul timpului, puţine s-au mai inventat în domeniul timbrelor, inclusiv colecţionarii şi comercianţii au apărut foarte repede. Cel mai scump timbru din lume costă 9,480 de milioane de dolari (6,9 milioane de euro) şi a fost tipărit în 1856. Este unic datorită unei erori de culoare la timbrul menit să probeze plata unei taxe, una în schimbul căreia ţi s-a adus ziarul acasă, acum un secol şi jumătate, într-o colonie britanică. Cel mai scump timbru din lume are 29 pe 26 mm, se numeşte "British Guiana One-Cent Black on Magenta" şi a fost emis în 1856 la Georgetown, capitala coloniei britanice Guyana, din America de Sud. Timbrul a fost lipit pe ziarul local, ediţia din 4 aprilie 1856.

Românii au lansat primele timbre destul de repede, în 1858, cu mult înaintea altora mai importanţi pe scena internaţională. A apărut în Moldova cu câteva luni înaintea unirii cu Muntenia prin geniala dublă alegere a lui Cuza. De aceea, prima emisiune de mărci poştale româneşti este numită "Cap de bour", nevoia de imagine oficială fiind satisfăcută prin reproducerea stemei Moldovei. Nu a fost un singur timbru, nici măcar un singur tip de timbre, ci patru feluri, de 27, 54, 81 şi 108 parale. Paradoxal, inscripţia de pe timbru vorbeşte, eronat, de PORTO, adică plata taxei la destinaţie, corect fiind FRANCO, cum apare pe timbrele ulterioare. Se ştie tot despre acele timbre, câte şi unde au fost tipărite, câte s-au vândut atunci, pe unde sunt cele circulate. Se apreciază că în lume sunt vreo 750 de timbre "Cap de bour" din prima emisiune, din care 50 ar fi încă în România. Se ştie, de asemenea, că au fost tipărite la 15 iulie şi au fost puse în circulaţie la 22 iulie 1858, la biroul poştal din Iaşi, şi la 8 august 1858 la celelalte birouri poştale moldovene. La 31 octombrie 1858, prima emisiune românească de timbre a fost retrasă pentru că, a doua zi, intra în vigoare un nou tarif poştal şi era pusă în circulaţie o nouă serie de timbre, a doua "Cap de bour". Nu mai sunt 4, ci 3 timbre iar preţurile sunt rotunde: 5, 40 şi 80 de parale. Noile timbre, în schimb, nu mai sunt rotunde, ci pătrăţoase, iar literele latine apar pe ele, oferindu-ne explicaţii sau lămuriri precum PORTO SCRISOREI sau PORTO GAZETEI. Livrarea ziarelor la pasionaţii cititori de ştiri este un fel de precursor al internetului, dar şi o activitate importantă a poştei de atunci. La un moment dat, un teanc din "Zimbrulu şi Vulturulu" a plecat de la Iaşi spre Galaţi, doar că lucrătorul nu a mai stat să pună timbrele pe fiecare ziar, ci le-a pus pe toate pe unul singur, pe primul ziar din teanc. În 2006, ziarul a fost vândut la o licitaţie în Geneva cu un milion de dolari, devenind cel mai scump ziar din lume. Desigur, mai ales datorită "colecţiei" de "Cap de bour" pe care o afişa, un ştraif de nu mai puţin 5 timbre de 5 parale, la care se adaugă o pereche şi încă un timbru de acelaşi fel, deci 8 în total. Numitul ziar apărea cu oscilaţii şi tipărirea lui tocmai fusese reluată, la 1 noiembrie 1858, aceeaşi zi în care au fost puse în circulaţie timbrele care l-au făcut celebru şi scump.

A doua serie de timbre româneşti "Cap de bour" a fost folosită până în 1862, când Unirea se face simţită şi pe plan poştal şi timbrele cu bourul moldav au fost înlocuite cu "Principatele Unite", noul timbru care reunea heraldica celor două principate româneşti, bourul şi vulturul.

Pentru prima dată, mai multe timbre "Cap de bour" au apărut într-o licitaţie de obiecte de artă şi de colecţie din România. Astfel, cel mai scump timbru românesc, prima valoare, cea de 27 de parale, din prima emisiune filatelică românească, numita "Cap de bour", a fost vândut cu 26 de mii de euro. Se constată, astfel, o cotaţie de aproximativ o mie de euro contemporani pentru o para de acum mai bine de un secol şi jumătate. Asta în caz că mai avem de gând să pomenim de paralele chioare!

Dacă timbrul de 27 de parale a fost estimat la 10 mii de euro şi s-a dat cu 26 de mii, un exemplar de 54 de parale din aceeaşi primă emisiune "Cap de bour" a fost estimat la 3,5 mii de euro şi s-a dat cu 4.750 euro, la aceeaşi licitaţie Artmark de acum două zile. Un "40 de parale", din a doua serie "Cap de bour" desigur, a fost apreciat la 200 de euro şi s-a dat cu 900. Ne despărţim de "Capul de bour" moldav ca să intrăm pe "moşia" lui Cuza, chiar cu un "Principatele Unite", din cele ce pun vulturul alături de capul bourului. Un exemplar de 30 de parale din a doua serie, din 1864, a fost evaluat la 90 de euro, dar s-a dat cu 250. A mai fost o ofertă, corect evaluată la un minim de 2 mii de euro, dar care nu s-a vândut. E vorba de două valori ale timbrului cu efigia lui Cuza din 1865, care costa 5 parale. Acest timbru este dintre primele pe care scrie "Poşta română", fiind vorba de un proces intens şi de-a dreptul patriotic de impunere a suveranităţii româneşti, inclusiv prin simpla apariţie a efigiei domnitorului Cuza.

Licitarea timbrelor s-a petrecut nu într-o vânzare dedicată scumpetelor acestea de timbre, ci într-o şedinţă cu lucruri de senzaţie pentru spiritul celor interesaţi de această ţară. A fost numită "România Iluministă - de la Brâncoveanu la Cuza" şi a oferit cărţi foarte vechi, tipărite sau de-a dreptul scrise şi desenate de mână, gravuri, hărţi, monede şi o călimară, ziare şi numitele timbre.

Preţul cel mare nu a venit, în licitaţiile Artmark din această săptămână, de la timbre, ci tot de la pictură. Şi nu orice pictură, ci de la una de muzeu, de muzeu de istorie chiar. Theodor Aman nu a prins secolul XX, dar noi vorbim de el şi îl apreciem deja în secolul al XXI-lea. "Natură statică cu căpşuni" a fost vândută cu 160 de mii de euro, iar "Hora de la Aninoasa", una dintre ele, cu doar 100 de mii. Aceasta din urmă îmi aminteşte de o pictură de Aman care face parte din patrimoniul spiritual al poporului român. "Hora Unirii la Craiova", care a fost pictată în 1857, cu doi ani înainte ca Unirea în formula Cuza să se înfăptuiască. Aman depunea mărturie despre intensa stare de spirit a acelor vremuri nu la Iaşi sau Bucureşti, ci la Craiova, oraşul unde m-am născut, exact, dar exact! acum 50 de ani.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. La multi ani!

    La Multi Ani cu aceeasi Intelepciune si Maiestrie jurnalistica !

    Felicitari si Respect pentru Oameni ca dumnavoastra, Generosi si Povestitori deosebiti pentru generatiile mai tinere ! 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0120
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7274
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.4903

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro