Politicile băncilor centrale au creat mai multă bogăţie pentru bogaţi şi mai multă sărăcie pentru săraci

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 20 iunie

Politicile băncilor centrale au creat mai multă bogăţie pentru bogaţi şi mai multă sărăcie pentru săraci

Capgemini: "Populaţia globală de milionari a crescut cu 7,8% în 2021, iar averea lor totală cu 8%"

Anul 2021 a fost un nou an cu acumulare imensă de avuţie pentru cei mai bogaţi oameni de pe planetă, "banii de buzunar" ai celor 22,5 milioane de high net-worth individuals - HNWI (faţă de 20,8 milioane în 2020 şi 19,6 milioane în 2019) ajungând, la final de an, la 86 trilioane de dolari, în creştere de la 79,7 trilioane de dolari în 2020 şi 74 trilioane în 2019 - cât valorau deţinerile HNWI în anul anterior crizei sanitare Covid-19, potrivit celui mai recent raport Capgemini.

Sumele de bani deţinute de HNWI erau la final de 2021 cu doar 2,3 trilioane de dolari mai mici decât totalul datoriilor publice globale, de aproximativ 88,8 trilioane de dolari, valoare anunţată de Institute of International Finance pentru finalul anului trecut (datoria globală, ce include, pe lângă datoria guvernamentală şi datoriile private - gospodării, corporaţii - se situa, la finalul anului 2021, la 303,5 de trilioane de dolari).

Avuţia HNWI este cu 3,7 trilioane de dolari mai mică decât PIB-ul global din 2021 de 89,7 trilioane de dolari, estimat pe baza cifrei de creştere pentru economia globală oferită de Fondul Monetar Internaţional.

Faţă de PIB-ul global de 84,71 trilioane de dolari din 2020, valoarea activelor deţinute de HNWI este cu 2,7 trilioane mai mare.

Avansul a fost sprijinit în mare parte de avansul istoric al burselor, care au urcat (în Statele Unite, referinţa S&P 500) chiar şi cu peste 110% faţă de minimele Covid-19 din luna martie 2020, dar şi de creşterea preţurilor la imobiliare, piaţă care la nivel global - se adaugă aici şi imobiliarele comerciale, deţinute de firme - este estimată la o valoare cumulată de peste 400 de trilioane de dolari. Fără politicile ultra-relaxate ale băncilor centrale din ultimii doi ani şi, de altfel, din ultimul deceniu şi ceva (bani la un cost foarte mic), activele financiare nu ar fi generat randamentele care să ducă la o asemenea creştere a avuţiei în rândul deţinătorilor de capital.

Astfel, în cele 12 luni ale anului anterior, an în care referinţa S&P 500 a înregistrat o corecţie maximă de doar 5,1%, populaţia globală de high net-worth individuals (HNWI) a crescut cu 7,8% (faţă de 6,3% creştere în 2020), iar averea HNWI cu 8% (faţă de 7,6% creştere în 2020), ratele de creştere fiind semnificativ mai mari faţă de cele din perioada anterioară.

În acelaşi timp, segmentul ultra-HNWI (persoane care deţin peste 50 de milioane de dolari) a înregistrat un ritm de creştere superior, de 9,6% la nivelul populaţiei, similar cu cel din 2020, şi de 8,1% la nivelul averii, mai lent faţă de 9,1% în anul pandemic.

În ultimii 26 de ani, conform rapoartelor Capgemini, populaţia HNWI a crescut cu peste 330%, de la 5,2 milioane în 1997 la 22,5 milioane în 2021, iar averea HNWI a crescut cu 350%, de la 19,1 trilioane de dolari la 86 trilioane de dolari. Totodată, potrivit Capgemini, 64% din miliardarii lumii au domiciliul în Statele Unite, Japonia, China şi Germania, SUA fiind lider în ceea ce priveşte populaţia şi averea HNWI.

Istoria averii din ultimele trei decenii

Datele istorice consultate de BURSA arată că avansul constant al economiilor din anii ce au urmat Războiului Rece şi creşterea gradului de financializare a economiilor au produs un boom general pentru deţinătorii de active financiare, care şi-au majorat puternic deţinerile pe fondul mediului macroeconomic favorabil capitalului. În ceea ce priveşte cursa istorică între regiuni, trebuie menţionat că America de Nord a condus detaşat în anii 1990, în materie de creştere a populaţiei HNWI şi avere. Europa a parcurs anii 1990 aproape de SUA pe fondul integrării economice europene, iar Asia-Pacific s-a situat pe locul al treilea. Din 1999 până în 2002, America de Nord a întâmpinat dificultăţi pe fondul unei pieţe bursiere volatile (manifestarea bulei dot-com şi spargerea ulterioară a acesteia), în timp ce Europa şi Asia au ieşit din perioada tumultoasă a noului început de mileniu relativ neafectate. Europa a reuşit să depăşească America de Nord în materie de deţineri ale HNWI în finalul lui 1999, însă pe măsură ce economiile majore din Europa au întâmpinat probleme pe parcursul lui 2003, America de Nord a revenit pe primul loc după redresarea post-bula- dot-com.

Pe parcursul următorilor ani, portofoliile investiţionale ale HNWI au devenit mai diversificate internaţional. Prin urmare, când pieţele financiare globale s-au prăbuşit în 2008, principalele trei regiuni au suferit pierderi majore în materie de populaţie HNWI şi avere a acestora. Inclusiv ţările concentrate pe export din Asia-Pacific au fost lovite sever, iar până la finalul lui 2008 populaţia HNWI înregistra un declin anual de aproape 15%, în timp ce averea HNWI - un declin de aproape 20%. Anterior, numărul HNWI aproape se dublase, în finalul lui 2007 (momentul de debut al procesului de spargere a bulei imobiliare din SUA), comparativ cu numărul din 1997, la fel ca averea HNWI, după care a revenit şi depăşit nivelurile pre-criză, abia în 2010.

Europa a continuat să sufere pe fondul apariţiei crizei datoriilor suverane în 2009, Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania şi Cipru fiind recipientele ajutorului FMI pe parcursul următorilor ani, ajutor care a îngropat, de altfel, cel puţin o generaţie a poporului grec. Deşi Vestul Europei a fost mai puţin afectat de criza datoriilor suverane, băncile europene fiind salvate prin replata datoriilor cu banii FMI, Europa, per total, a ieşit încet-încet din cursa HNWI în ciuda faptului că tendinţa generală a continuat să fie de creştere. Regiunea Asia-Pacific a trecut, ulterior, pe primul loc la nivel de populaţie HNWI, în 2015, pe fondul avansului economic puternic.

America de Nord se menţine pe primul loc

America de Nord a revenit pe primul loc în 2020, ca nivel al populaţiei HNWI, după cinci ani de dominaţie din partea regiunii Asia-Pacific, cu ritmuri de creştere de 10,7% (populaţie) şi 11,9% (avere). În 2021 America de Nord şi-a păstrat poziţia dominantă în termeni de creştere a populaţiei HNWI şi averii acestora (vezi grafice) în condiţiile bulei financiare manifestate între debutul pandemiei şi finalul lui 2021. De menţionat că pentru HNWI din America de Nord, acţiunile ca clasă de active au o pondere mai mare în portofoliu, comparativ cu HNWI din Europa sau Asia-Pacific, ceea ce a făcut ca populaţia de ultra-HNWI din Statele Unite să înregistreze cel mai mare avans la nivel de regiuni, de 14% în 2021, avans stimulat în principal de evoluţia acţiunilor din sectorul american de tehnologie - în debutul lunii decembrie 2021, doar 5 acţiuni listate, pe numele lor Microsoft (MSFT), Alphabet (GOOG), Apple (AAPL), Nvidia (NVDA) şi Tesla (TSLA), au avut o contribuţie de 51% la raliul de circa 17% pornit de S&P 500 din luna aprilie 2021. În raportul pentru 2020, Capgemini spunea că acţiunile Apple, Amazon si Microsoft au fost responsabile pentru circa 53% din întreg avansul S&P 500 din 2020.

Avansul constant al populaţiei HNWI în ultimii 26 de ani, constatat de Capgemini, este concomitent cu o adâncire a discrepanţelor de avere, subliniată în mai multe rapoarte internaţionale în ultimii ani. De exemplu, un raport Credit Suisse Research Institute din noiembrie 2016 arăta că 1% din populaţia planetei deţinea, în 2015, 50,8% din averea globală, în timp ce categoria celor 10% avea 89,1% din avere.

Potrivit unui studiu finanţat de Societe Generale şi publicat în urmă cu câţiva ani, "populaţia" HNWI influenţează puternic "lumea investiţiilor, piaţa bunurilor de consum, piaţa proprietăţilor şi acţiunile caritabile", în timp ce alte studii afirmă că HNWI controlează o parte consistentă din resursele economice ale planetei. Potrivit specialiştilor de la Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii deţineau, în anul 2000, 49,6% din avuţia planetară, acest procent scăzând, în 2009, la 45,4%, urmând ca, în anul 2014, averea deţinută de cei 1% să depăşească nivelul de la începutul secolului.

Ce este evident astăzi este că suntem într-un punct de inflexiune, exprimat în rândul maselor prin atracţia de aşa-numitul "populism" al liderilor politici, asta în condiţiile în care concentrarea bogăţiei este la fel de ridicată ca în anii de dinainte de Primul Război Mondial. Dincolo totuşi de populismul anilor anteriori, de evenimente din viitor şi de planurile actuale de taxare mai ridicată a HNWI, ceea ce este clar este că financializarea economiilor, globalizarea (libera circulaţie a capitalurilor şi internaţionalizarea pieţei muncii), represiunea inflaţiei şi a volatilităţii, politicile băncilor centrale şi, în general, reforma Thatcher-Reagan pornită în anii "80 au sprijinit masiv capitalul şi HNWI, în detrimentul muncii, care a cunoscut o scădere a ponderii în PIB-ul global. Pe lângă politicile guvernamentale de reducere a taxelor pe câştigurile de capital, practicile de evitare a taxelor şi tolerarea acestora au favorizat, la rândul lor, majorarea discrepanţelor.

HNWI se confruntă cu scăderi majore ale avuţiei în 2022

Tendinţa ultimilor 12-13 ani a început să marcheze o inversare în debutul lui 2022, când Federal Reserve (Fed) şi ulterior alte bănci centrale au început să semnaleze pieţelor că problema inflaţionistă (acum furtuna stagflaţionistă) va fi tratată cu dobânzi semnificativ mai mari. Pieţele bursiere globale au început astfel să scadă în debutul lui 2022 şi au continuat tendinţa până în prezent, S&P 500 intrând în teritoriul pieţei "bear" chiar săptămâna trecută (o piaţă "bear" este o piaţă ce consemnează un declin de peste 20% faţă de un maxim recent). De notat că inclusiv în piaţa de obligaţiuni se consemnează scăderi majore ale preţurilor titlurilor - scăderi de două procente - care sunt totuşi atenuate de perspectiva investirii în titluri cu yield-uri extrem de atractive din perspectiva ultimului deceniu şi ceva.

Raportul Capgemini menţionează actuala piaţă "bear" doar ca pe o perioadă în care acţiunile scad, majorând pierderile cumulate în timpul primăverii când HNWI au început să "digere" rapoartele financiare ale companiilor şi să ia în calcul pericolele inflaţioniste, ale războiului din Ucraina şi a diverselor variante de Covid-19. Astfel, Capgemini nu oferă cifre relevante cu privire la "distrugerea" de avere care are loc în actualul crah bursier, care pare pregătit să se extindă cel puţin până spre finalul verii.

Există însă aşa-numitul Bloomberg Billionaires Index, care arată că cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut, cumulat, în primele 5 luni şi jumătate ale anului, 1,4 trilioane de dolari. Bloomberg notează că doar în ziua de luni, 13 iunie, când S&P 500 a scăzut cu 3,8%, miliardarii planetei au pierdut circa 206 miliarde de dolari. De menţionat că pierderile sunt mult mai mari la nivel de pieţe, în condiţiile în care doar piaţa cripto a "pierdut" peste 2 trilioane de dolari faţă de maximul capitalizării acestei pieţe de 3 trilioane de dolari atins în 2021 - în piaţa cripto există mulţi investitori mici care cumulează pierderile.

Datele Bloomberg arată că CEO-ul Binance, Changpeng Zhao a pierdut 85,6 miliarde de dolari în carnagiul din piaţa cripto, averea sa fiind acum de "doar" 10,2 miliarde. Jeff Bezos este al doilea pe listă, "pierzând" 66,8 miliarde de dolari, cu un total curent de circa 125,5 miliarde de dolari. Mark Zuckerberg a "pierdut" 64,4 miliarde de dolari, în timp ce Elon Musk a "pierdut" 61,6 miliarde. Odată cu concretizarea recesiunii şi o eventuală "victorie" asupra inflaţiei va veni şi momentul scăderii ratelor de dobândă, moment care va fi sărbătorit de pieţe şi care va relua cel mai probabil tendinţa ascendentă a populaţiei şi averii HNWI.

În prezent, Musk, Bezos, Bernard Arnault (designer de produse de lux şi CEO al companiei LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton), Bill Gates şi Warren Buffett sunt cei care ocupă primele 5 locuri în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume.

Evoluţia HNWI la nivel de regiuni

În timp ce SUA a marcat unul din cei mai buni ani în materie de creştere a populaţiei (+13,2%) şi averii (+13,8%) HNWI, Canada a crescut cu ritmuri de 8,9% şi 10%, după creşteri moderate de 2,7% şi 4% în 2020 şi de circa 8% în 2019. Indicele principal al bursei din Canada S&P/TSX Composite a încheiat anul 2021 cu un avans de 22%, după un avans de doar 2,2% în 2022. La minimele crahului Covid-19 indicele bursei canadiene a înregistrat un minus de 37%.

Performanţa mai slabă a pieţelor majore din Asia-Pacific a asigurat o creştere de 4,2% (5,8% în 2020) la nivel regional pentru populaţia HNWI şi o rată de creştere a averii de 5,4% (faţă de 8,4% în 2020), sub rata globală. China a condus încetinirea ratei de creştere a averii HNWI, în timp ce în India populaţia şi averea HNWI a crescut cu 10,5%, respectiv 11,6%. În Taiwan ratele de creştere au fost de 9,8% (populaţie) şi 10,8% (avere), în Hong Kong s-a marcat o scădere a averii de 2%, în timp ce Japonia a marcat o creştere de 3,2% a populaţiei HNWI şi de 4,1% a averii HNWI.

În Europa, ritmul de creştere a averii HNWI (7,5%) a fost în mare parte în linie cu ritmul de creştere a populaţiei HNWI (6,7%), însă ambele au fost uşor sub mediile globale şi sub ratele din SUA. Pieţele majore din Europa - Germania (6,4%), Franţa (8,5%) şi Rusia (4,5%) au înregistrat şi ele creşteri ale populaţiei HNWI. În 2020 şi 2021, pieţele dezvoltate din Europa au subperformat pieţelor americane şi celor din estul Europei. Evoluţia slabă se explică prin structura economiei europene şi impactul mai sever problemelor de pe partea ofertei asupra activităţii economice din Europa. În SUA, industria tech, impulsionată de incidenţa pandemiei, are o pondere mult mai mare în portofoliile HNWI. (M.G.)

-----------------------------

Pentru fiecare miliardar creat în pandemie, aproape un milion de oameni ar putea fi împinşi într-o sărăcie extremă, afirmă un raport prezentat, recent, de Oxfam în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Acesta arată că pandemia a dat viaţă unui nou miliardar la fiecare 30 de ore.

Pe măsură ce costul bunurilor esenţiale creşte mai repede decât a crescut de-a lungul mai multor decenii, miliardarii din sectoarele alimentar şi energetic îşi măresc averea cu 1 miliard de dolari la fiecare două zile.

Raportul Oxfam arată că 573 de oameni au devenit miliardari în timpul pandemiei şi estimează că, în acest an, 263 de milioane de oameni urmează să se prăbuşească în sărăcia extremă, cu o rată de un milion de oameni la fiecare 33 de ore.

Gabriela Bucher, director executiv al Oxfam International, a subliniat: "Averea miliardarilor nu a crescut pentru că acum sunt mai deştepţi sau muncesc mai mult. Muncitorii lucrează mai mult, pentru un salariu mai mic şi în condiţii mai proaste. Cei superbogaţi au manipulat sistemul cu impunitate timp de decenii şi acum culeg roadele. Ei au confiscat o cantitate şocantă din bogăţia lumii ca urmare a privatizării şi monopolurilor, a evitării reglementărilor şi a drepturilor lucrătorilor, în timp ce îşi ascund banii în paradisuri fiscale - totul cu complicitatea guvernelor. (...) Între timp, milioane de alţii sar peste mese, opresc încălzirea, rămân în urmă cu facturile şi se întreabă ce pot face mai departe pentru a supravieţui. În Africa de Est, probabil că o persoană moare în fiecare minut de foame. Această inegalitate grotescă rupe legăturile care ne ţin împreună ca umanitate. Este dezbinător, coroziv şi periculos. Aceasta este inegalitatea care literalmente ucide".

În timp ce familia Cargill împreună cu proprietarii altor trei companii controlează 70% din piaţa agricolă globală, corporaţii farmaceutice precum Moderna şi Pfizer fac profit de 1.000 de dolari în fiecare secundă doar din vaccinul contra COVID-19. (E.O.)

-----------------------------

High net-worth individuals (HNWI) sunt persoanele fizice care au active financiare cu o valoare de peste 1 milion de dolari, excluzând rezidenţa principală, articole de colecţie, consumabile şi bunuri de lux şi de folosinţă îndelungată. Ultra-HNWI sunt cei cu averi de peste 30 de milioane de dolari. Potrivit raportului Capgemini, în lume există 20,2 milioane de HNWI cu averi între 1 şi 5 milioane de dolari (cu 43,2% pondere în avuţia totală a HNWI), 2,05 milioane de HNWI cu averi între 5 şi 30 de milioane de dolari (22,8% pondere în avuţia totală a HNWI) şi 220.000 de ultra-HNWI cu averi de peste 30 de milioane de dolari (34% pondere în avuţia totală a HNWI).

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

16 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0705
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7936
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.0848

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro