Abonament gratuit
Videoconferinţa “Digitalizarea României şi tehnologia 5G”Videoconferinţa “Digitalizarea României şi tehnologia 5G”

Polonia: Prăbuşirea zonei euro ar putea genera un război în Europa

ALINA VASIESCU
Ziarul BURSA #Internaţional /

Parlamentul European şi preşedinţia poloneză a UE au ajuns la un compromis privind penalizarea ţărilor cu derapaje fiscale  

Angela Merkel respinge ideea creării obligaţiunilor comune ale zonei euro

Dacă zona euro se prăbuşeşte, atunci vom asista la un război pe continent în următorii zece ani, avertizează ministrul polonez de Finanţe, Jacek Rostowski, potrivit euobserver.com.

Oficialul polonez a făcut această declaraţie miercuri, în faţa europarlamentarilor de la Strasbourg, prilej cu care a atras atenţia că res-ponsabilii regiunii trebuie să acţioneze rapid pentru prevenirea unui pericol major la adresa UE.

"Fără îndoială, suntem în pericol. Europa este în pericol", a spus Rostowski, aducând în atenţie raportul "Prăbuşirea zonei euro - Consecinţe", realizat de banca elveţiană UBS. În acest document, UBS avertizează că, din punct de vedere istoric, uniunile monetare nu se prăbuşesc fără un război civil sau alte forme de reacţii autoritare.

Jacek Rostowski a relatat, în faţa europarlamentarilor, o conversaţie recentă cu "un vechi prieten, care conduce în prezent o bancă mare". Ministrul polonez a afirmat: "Vorbeam despre criza din zona euro. El mi-a spus: < Ştii, după toate aceste şocuri politice, economice, ar fi anormal ca în următorii zece ani să evităm un război >. Un război, doamnelor şi domnilor. Mă gândesc într-adevăr să obţin o carte verde pentru copiii mei în Statele Unite".

Rostowski a subliniat că, în acest discurs, şi-a ales cu atenţie cuvintele, menţionând că un eventual război nu se va produce lunile viitoare ori în patru ani, ci în decurs de zece ani, scenariu care este aproape de neimaginat în acest moment.

"Pachet de compromis" în Parlamentul European

Parlamentul European (PE) şi preşedinţia poloneză a Uniunii Europene (UE) au ajuns ieri, după un blocaj de mai multe luni, la un compromis privind întărirea disciplinei bugetare şi penalizarea ţărilor cu derapaje fiscale.

PE a anunţat că a încheiat un acord cu preşedinţia poloneză, iar ministrul polonez de Finanţe, Jacek Rostowski, a confirmat că "a fost convenit un pachet de propuneri de compromis".

Propunerile, care trebuie aprobate şi de guvernele europene, vor fi înaintate astăzi miniştrilor de Finanţe ce se reunesc în Polonia. Votul din PE va avea loc la sfârşitul acestei luni.

Noile reglementări prevăd sancţiuni financiare sub forma unor depozite în conturi blocate, care se pot transforma în amenzi pentru ţările cu deficite în creştere.

Dacă proiectul va fi aprobat, ţările vor putea fi sancţionate înainte să depăşească limita maximă a unui deficit anual de 3% din PIB, prevăzută în legislaţia UE.

Merkel nu crede în "colectivizarea datoriilor"

Cancelarul german Angela Merkel a respins, ieri, ideea creării unor obligaţiuni comune ale zonei euro, calificând-o drept o variantă "absolut greşită". În opinia sa, revenirea stabilităţii uniunii monetare necesită o abordare pe termen lung.

Merkel a declarat: "Trebuie să ne îndepărtăm de o uniune a datoriilor şi să mergem către o uniune sustenabilă, a stabilităţii. Nu va fi uşor, dar este cea mai bună variantă. Nu se poate întâmpla peste noapte, printr-un fel de soluţie singulară. Se poate ajunge acolo doar printr-un proces controlat, pas cu pas. Euroobligaţiunile sunt o idee absolut greşită. Pentru a ajunge la dobânzi comune, este nevoie de niveluri similare de competitivitate, situaţii bugetare similare. Nu vom reuşi prin colectivizarea datoriilor".

Afirmaţiile cancelarului german au venit după ce, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că Executivul UE va prezenta în curând proiecte pentru introducerea unor obligaţiuni comune ale zonei euro.

Pe de altă parte, cancelarul german şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au declarat, în urma unei teleconferinţe desfăşurate miercuri cu premierul elen, că sunt convinşi că Grecia va râmâne în zona euro, în condiţiile în care această ţară îşi accelerează măsurile anti-criză.

Băncile centrale vor colabora pentru asigurarea de lichidităţi suplimentare în dolari

Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Naţională a Elveţiei, Banca Japoniei, Rezerva Federală a SUA (Fed) şi Banca Angliei vor colabora ca să ofere lichidităţi suplimentare în dolari, pe lângă licitaţiile săptămânale anunţate anul trecut, informează BCE.

Lichidităţile vor fi puse la dispoziţia băncilor în 12 octombrie, 9 noiembrie şi 7 decembrie. Maturitatea împrumuturilor, care vor fi acordate în schimbul unor garanţii eligibile, va fi de aproximativ trei luni. Dobânzile vor fi fixe.

Anunţul privind această colaborare a stimulat preţurile acţiunilor din sectorul bancar european. La Bursa din Paris, cotaţia "BNP Paribas" SA a urcat cu 13,5% (la ora locală 17.40), iar cea a "Société Générale" - cu 7%. În Italia, acţiunile "UniCredit" au crescut cu 6,5%.

Băncile japoneze - "tot mai vigilente" în relaţia cu Europa

Băncile japoneze au devenit "tot mai vigilente" în relaţia cu instituţiile creditoare din Europa, din cauza temerilor privind riscurile de credit din regiune, declară preşedintele "Mitsubishi UFJ Financial Group", Katsunori Nagayasu.

Acesta arată că băncile nipone erau oricum prudente în operaţiunile cu instituţiile financiare europene, chiar şi în condiţii normale, însă din luna iulie, sectorul bancar japonez este tot mai atent în relaţiile cu partenerii din Europa.

Banca Elveţiei menţine dobânda la zero

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a decis, ieri, să păstreze rata dobânzii cheie la zero şi a reafirmat angajamentul privind limitarea cursului de schimb la 1,20 franci elveţieni/ euro.

"Prin aceste măsuri, Banca Naţională a Elveţiei a luat atitudine împotriva ameninţărilor acute la adresa economiei ţării şi a riscului deflaţiei, în urma supraevaluării masive a francului elveţian", declară oficialii SNB.

Decizia băncii a fost anticipată de analişti.

Euro a avut un curs de 1,3887 dolari ieri, la ora 10.05, pe piaţa din New York, mai mare cu 1% faţă de ziua precedentă.

Grecia trebuie să intre în faliment şi să abandoneze zona euro, întrucât creditele viitoare nu vor rezolva criza datoriilor din această ţară, spune parlamentarul slovac Richard Sulik. Acesta subliniază că nici acum, nici în viitor, nici în 50 de ani, Grecia nu va putea să-şi plătească datoriile.

Ieri, ELSTAT a anunţat că rata şomajului din Grecia a crescut, în trimestrul al doilea, la recordul de 16,3%, de la 15,9% în trimestrul precedent.

Comisia Europeană şi-a modificat în sens negativ estimările privind creşterea economiei zonei euro în semestrul al doilea, pe fondul înrăutăţirii perspectivelor crizei datoriilor suverane. Potrivit aşteptărilor, economia regiunii va consemna un avans de 0,2% în trimestrul al treilea şi de 0,1% în cel de-al patrulea, faţă de 0,4%, cât era estimarea anterioară pentru ambele trimestre.

Pentru întregul an 2011, previziunea a rămas neschimbată: +1,6%.

Statele din Uniunea Europeană care vor să ofere băncilor pachete de asistenţă financiară vor avea în continuare libertatea să facă acest lucru, anunţă comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia, promiţând să menţină reglementări flexibile şi în 2012, pe fondul turbulenţelor de pe pieţele financiare.

La sfârşitul lui 2008, Comisia Europeană le-a permis guvernelor naţionale să salveze creditorii în schimbul vânzării de active bancare şi al împărţirii poverii datoriei cu acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConference on E-learning - Tips&Tricks
Cabinet de avocatservicii curatenie