Premierul Francois Bayrou şi-a prezentat oficial demisia

Preşedintele francez Emmanuel Macron caută al cincilea prim-ministru în mai puţin de doi ani, după ce partidele de opoziţie s-au unit luni pentru a-l demite pe prim-ministrul de centru-dreapta Francois Bayrou din cauza planurilor sale nepopulare de reducere a bugetului, relatează Reuters.

Mandatul de nouă luni al lui Bayrou s-a încheiat luni seara, când a pierdut votul de încredere din parlament. Marţi după-amiază, el i-a prezentat demisia lui Macron.

Bayrou şi echipa sa vor rămâne în funcţie în calitate de interimari până la numirea unui nou guvern.

Oricine va fi ales de Macron pentru a-i succeda se va confrunta cu sarcina aproape imposibilă de a uni parlamentul pentru a adopta bugetul pentru anul viitor. Franţa se află sub presiune pentru a reduce un deficit care se ridică la aproape dublul plafonului de 3% al Uniunii Europene şi o datorie echivalentă cu 114% din PIB.

Numele ministrului apărării, Sebastien Lecornu, din partidul său Renaissance, se număra printre cele vehiculate pentru funcţia de prim-ministru, Macron luând în considerare şi posibilitatea de a alege o persoană de centru-stânga sau un tehnocrat.

Nu există reguli care să stabilească pe cine ar trebui să aleagă preşedintele sau cât de repede, deşi o sursă guvernamentală a declarat că Macron, care se află în funcţie din 2017, ar putea numi noul prim-ministru chiar marţi, mai târziu.

Jordan Bardella, preşedintele partidului de extremă dreapta Reunirea Naţională (RN), ar fi cea mai populară alegere pentru funcţia de viitor prim-ministru al Franţei, potrivit unui sondaj RTL publicat marţi. 43% dintre cei chestionaţi ar dori să-l vadă în această funcţie, în timp ce şefa RN, Marine Le Pen, şi ministrul conservator de interne, Bruno Retailleau, au primit fiecare 36% din răspunsurile pozitive.

RN face presiuni asupra lui Macron să demisioneze sau să convoace alegeri legislative anticipate. Sondajele arată că o mare majoritate a alegătorilor ar saluta oricare dintre aceste rezultate, chiar dacă Macron a exclus posibilitatea demisiei. Decizia sa de a convoca alegeri anticipate anul trecut a dus la un parlament fragmentat, ceea ce a făcut dificilă guvernarea.

Socialiştii au spus că este rândul lor să încerce. „Trebuie să revendicăm puterea”, a declarat şeful Partidului Socialist, Olivier Faure, la radio France Inter.

Companiile franceze sunt îngrijorate de impactul crizei politice. „Căderea guvernului se adaugă la lunile de instabilitate politică care au subminat deja încrederea economică”, a declarat Maya Noël, de la lobby-ul tehnologic France Digitale. „În sectorul inovării, această instabilitate are un cost imediat: încetineşte investiţiile şi angajările”, a punctat ea.

Ţara se pregătea, de asemenea, pentru aşa-numitele proteste „Blocaţi totul”, începând de miercuri. Apelurile la mobilizare s-au răspândit rapid pe reţelele sociale, într-un potenţial ecou al protestelor anti-Macron „Vestele galbene” care au zguduit ţara în 2018.

Protestatarii nu au o conducere centralizată, ceea ce înseamnă că este dificil de evaluat amploarea şi gravitatea demonstraţiilor.

Şeful poliţiei din Paris, Laurent Nunez, a declarat pentru BFM TV că 80.000 de poliţişti vor fi mobilizaţi în toată ţara, autorităţile temându-se de încercări de blocare a unor drumuri principale şi gări, precum şi de posibile acţiuni violente.

Sindicatele au anunţat, de asemenea, o zi de greve şi proteste pe 18 septembrie.