Preţurile energiei ameninţă tot mai mult inima economică a Germaniei

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Internaţional #Energie / 30 iunie 2021

Preţurile energiei ameninţă tot mai mult inima economică a Germaniei
Călin Rechea

Federaţia Industriilor din Germania (BDI) spune că sectorul IMM-urilor, cunoscut sub numele de Mittelstand, reprezintă "inima economiei Germaniei", în condiţiile în care angajează circa 60% din forţa de muncă şi are cea mai mare pondere în producţia totală din economia reală.

Această inimă bate acum tot mai greu, pe fondul exploziei preţurilor energiei, iar rezultatul nu poate fi decât scăderea dramatică a competitivităţii celei mai mari economii din zona euro.

Cotidianul Handelsblatt a scris recent că sectorul industrial se confruntă cu un "şoc al preţurilor electricităţii", iar cel mai afectat este sectorul IMM-urilor.

Cotaţiile futures de pe piaţa EEX au ajuns până la circa 70 de euro pentru un MWh, de la circa 35 de euro în luna martie 2020.

Din păcate, aceasta este doar o mică parte a preţului final la nivelul consumatorilor industriali. Cea mai mare parte o reprezintă diferite "componente" adăugate prin reglementări guvernamentale, inclusiv preţul emisiunilor de CO2, care au ajuns să reprezinte peste jumătate din preţul final al electricităţii.

Handelsblatt oferă exemplul companiei Coatinc din Bochum pentru a ilustra povara preţurilor energiei electrice.

Fondată în 1502, Coatinc este specializată în galvanizarea produselor din oţel, fiind unul dintre liderii de piaţă din Europa. Cu aproape 1.400 de angajaţi în 18 locaţii din Europa, compania galvanizează 450 de mii de tone de oţel anual, iar consumul său anual de electricitate este de 12.000 MWh doar în Germania, iar cel de gaze este echivalent cu 60.000 MWh, după cum scrie Handelsblatt.

La semnarea noului contract de furnizare a electricităţii, costurile pentru Coatinc vor urca de la 480.000 de euro la 840.000 de euro, în condiţiile în care compania nu este exceptată de la aplicarea unor preţuri preferenţiale pentru energia electrică, preţuri de care beneficiază anumite companii cu influenţă politică şi care nu includ diferite taxe, accize sau certificate verzi.

Noul preţ de bază al energiei electrice cumpărate de Coatinc va creşte de la 40 de euro pentru un MWh la 70 de euro, iar preţul final va fi de circa 200 de euro pentru un MWh.

În aceste condiţii, "noile contracte pentru furnizarea energiei electrice au devenit o loterie", după cum arată Handelsblatt, iar problemele se acumulează accelerat, în special pentru companiile care nu pot transfera măcar o parte din impactul noilor costuri către clienţi.

Tobias Federico, director în cadrul companiei Energy Brainpool, a declarat pentru Handelsblatt că avansul accelerat al preţurilor electricităţii este determinat mai ales de preţurile certificatelor CO2.

În prezent acesta este de circa 55 de euro pentru tona de CO2, în creştere de la 25 de euro în martie 2020.

Un factor important al creşterii susţinute a preţurilor energiei electrice este creşterea preţurilor materiilor prime, în special pentru gazul natural. Mai mult, în Germania începe să fie simţit cu adevărat efectul scoaterii graduale din funcţiune a centralelor nucleare şi a celor pe cărbune, care determină o reducere puternică a capacităţilor de producţie, conform declaraţiilor lui Tobias Federico.

Într-o analiză recentă a economistului spaniol Daniel Lacalle se arată că "nu este nimic negativ în tranziţia către o energie mai curată, dacă aceasta se face în condiţii de competitivitate şi nu generează mai multe efecte negative decât pozitive".

Acesta nu este, însă, cazul Germaniei şi al Europei. Aici "pieţele energiei sunt concepute politic", iar aceasta "conduce la pierderea competitivităţii în UE şi reduce atât potenţialul de creştere cât şi capacitatea de creare a locurilor de muncă", după cum mai arată Lacalle. În plus, "au fost majorate costurile fixe şi preţurile plătite de consumatori", iar situaţia de pe pieţele europene ale energiei a ajuns să reprezinte "un element cheie de relocare în alte ţări".

"Se pare că politicienii germani nu înţeleg că deja au distrus Germania ca locaţie de producţie pe termen lung", scrie un cititor pe marginea unui articol recent din Die Welt, în care este abordată problema competitivităţii economiei Germaniei. Acesta mai subliniază că ţara se confruntă cu o pierdere netă a celor cu grad înalt de educaţie, iar un declin al productivităţii pe fondul declinului demografic conduce la amplificarea problemei.

Pe marginea aceluiaşi articol din Die Welt, un alt cititor spune o poveste de groază. Angajatorul său este o companie producătoare de oţeluri speciale al cărui consum de energie este deosebit de ridicat. Recent compania a mai pierdut un client care nu şi-a mai permis să plătească preţurile cerute.

Clientul a găsit furnizori în China, de la care cumpără o cantitate de trei ori mai mare de oţel. Motivul? Calitatea este extrem de scăzută, iar două treimi din cantitate este sortată şi trimisă la reciclare, probabil tot în China. Cu toate acestea, preţul plătit este mult mai mic, chiar dacă este inclus şi costul transportului de peste mări şi ţări.

Oare după ce logică economică se ghidează guvernul de la Berlin când politicile sale sunt, de fapt, antieconomice şi profund distructive?

Cititorul Die Welt mai scrie că "locaţiile de producţie din Germania sunt sistematic distruse", iar astfel "beneficiile vor fi la producătorii externi în timp ce aici angajaţii sunt daţi afară şi fondurile de pensii nu mai sunt alimentate".

"Vom fi neutri CO2 şi în sărăcie completă", este concluzia amară a cititorului Die Welt.

Probabil că este nevoie de un miracol pentru ca o astfel de viziune asupra viitorului Germaniei şi Europei să nu se transforme în realitate.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Foarte bun articolul de azi.

    Intre 2010 si 2020 s-au investit global 2,6 trilioane$ in surse regenerabile de electricitate (capacitatile instalate au crescut de la 414 GW la 1650 GW) si cu toate astea emisiile de gaze cu efect de sera GHG au crescut in 10 ani de la 46,5 mld tone la 51 mld tone/an.  

    Bill Gates a aratat recent ca productia de ciment, otel si plastic genereaza 31% din emisiile GHG. Productia de electricitate genereaza 27% din GHG. Cresterea animalelor si a plantelor genereaza 19%. Tot ceea ce inseamna transporturi genereaza 16% din emisiile globale GHG. Tot ceea ce inseamna reglarea temperaturii (incalzire locuintelor, racire etc) genereaza 7% din GHG.  

    Eu nu zic ca nu trebuie sa facem eforturi ca sa limitam cat putem emisiile de GHG. Problema este ca nu avem solutii simple si rapide. Costurile financiare si sociale ale ”tranzitiei” sunt enorme, dar despre ele nu se vorbeste.  

    Solar si wind sunt extrem de ineficiente, de volatile si cresc enorm riscurile de blackout in retea. In cazul unui blackout total in UE dureaza 3-6 zile sa repornesti toata reteaua pt ca exista putine surse care pot porni fara curent. Blackout total inseamna ca nu mai functioneaza nimic (magazine, alimentare cu apa, banci si sisteme de plati etc). 

    O capacitate instalata de 1 GW in Solar sau Wind costa intre 1-2 mld$ si are o eficienta de 22-25%. O centrala termica poluanta pe carbune de 1 GW costa mai putin si are o eficienta de pana la 37%. Deci, ca sa inlocuiesti o capacitate instalata de 1GW pe carbune trebuie sa construiesti cel putin 2 GW instalati in Wind sau Solar.

    India si China au in constructie si in proiect sute de noi centrale pe carbune. Japonia are vreo 25 de centrale pe carbune in constructie. Daca tot sunt atat de ingrijorate de ”urgenta climatica” nu ar fi mai eficient ca tarile bogate ca Germania sa investeasca in China si in India, nu ca sa inchida, dar sa nu mai deschida alte capacitati poluante? Si de ce Germania are neaparat nevoie de Nord Stream2, dar Romania este descurajata de UE sa-si construiasca noi centrale pe gaze naturale, care sunt si cele mai ieftine si cele mai eficiente? 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

27 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9429
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6098
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8066
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8083
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.5597

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro