Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”

PRIMA VICTORIE MAJORĂ A LIBERALILOR, ÎN ACEST AN: Curtea Constituţională menţine bugetul pentru 2020 asumat de guvernul Orban

Gheorghe Iorgoveanu
Ziarul BURSA #Politică /

Curtea Constituţională menţine bugetul pentru 2020 asumat de guvernul Orban

Nu există un conflict juridic generat de procedura angajării răspunderii asupra legilor bugetare a decis, ieri, Curtea Constituţională a Româ­niei (CCR). Aceasta înseamnă că guvernul Orban 1 a folosit o procedură constituţională, iar legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, care au fost promulgate de preşedintele Klaus Iohannis, rămân în continuare în forma gândită de liberali.

Decizia CCR a fost dată în urma sesizărilor formulate de fostul preşedinte al Senatului, Teodor Meleşcanu, şi de Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi şef interimar al PSD. Ambii au contestat procedura asumării răspunderii guvernului pe legile bugetare şi au susţinut că acestea trebuie dezbătute în Parlament, înainte de a fi adoptate.

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi. Au fost şase judecători care au votat pentru respingerea conflictului constituţional şi doar trei care s-au opus (Valer Dorneanu, Gheorghe Stan - fostul şef al Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi Attila Varga).

În faţa CCR, poziţia guvernului a fost susţinută de Olivia Diana Morar, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Doamna Morar le-a spus magistraţilor Curţii Constituţionale: "Din jurisprudenţă şi însăşi definiţia conflictului juridic de natură constituţională se observă că existenţa sau inexistenţa conflictului juridic de natură constituţională nu este condiţionată de natura actului sau acţiunii exercitate de vreuna dintre autorităţile pretins aflate în conflict. Din dispoziţiile articolului 114 din Constituţie rezultă clar că Guvernul îşi poate angaja răspunderea şi asupra unui proiect de lege, fără distincţie în ceea ce priveşte domeniul de reglementare a proiectului, respectiv natura juridică a proiectului, lege sau ordonanţă de urgenţă. În consecinţă, apreciem că în cauză nu sunt incidente prevederile articolului 146 litera e din Constituţie, motiv pentru care apreciem că nu există un conflict juridic de natură constituţională generat de procedura angajării răspunderii Guvernului asupra legilor bugetare".

În opinia sa, din maniera în care a fost formulată cererea adresată CCR reiese că prin demersul iniţiat de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor se urmăreşte "specularea din punct de vedere politic a oricărei încercări a Guvernului de a duce la îndeplinire programul de guvernare", prin instituirea unor blocaje.

Reprezentanta Guvernului a mai spus că parlamentarii au avut posibilitatea de a depune amendamente la proiectele de lege şi chiar să iniţieze o moţiune de cenzură.

Diana Morar a precizat: "Parlamentarii şi-au exercitat competenţa, respectiv dreptul de iniţiativă legislativă, prin depunerea de amendamente (...). Înregistrarea amendamentului este parte a dreptului la iniţiativă legislativă, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale. Guvernul a acceptat unele amendamente depuse în procedură parlamentară, validând astfel contribuţia Parlamentului la adoptarea legii aflate în procedură de angajare a răspunderii".

Ea a adăugat că Guvernul, prin procedura de asumare a răspunderii, a res­pectat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.

Cei doi şefi ai Camerelor Parlamentului au fost reprezentanţi în faţa Curţii Constituţionale de Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, nimeni altul decât iniţiatorul celebrei OUG 13/2017 prin care era dezincriminat abuzul în serviciu.

Iordache a afirmat că legile referitoare la buget trebuie să fie dezbătute şi aprobate în Parlament, nu să fie adoptate de Guvern prin asumarea răspunderii.

El a spus: "Legile bugetare sunt excluse de plano atât din modalitatea de adoptare prin procedura obişnuită, în şedinţa separată, şi asupra cărora Guvernul îşi poate asuma răspunderea (...), cât şi în ceea ce priveşte asumarea răspunderii Guvernului, care se circumscrie altor prevederi constituţionale (...). Legiuitorul a stabilit în mod concret modalitatea de adoptare a legilor bugetare, excluzând posibilitatea Guvernului de a abuza de procedura (...) cu privire la asumarea răspunderii asupra unui proiect de lege".

În opinia lui Florin Iordache, legiuitorul constituant a instituit o partajare a atribuţiilor celor două puteri, executivă şi legislativă, precum şi o colaborare în ceea ce priveşte problematica finanţelor ţării, pentru a nu se ajunge la excluderea Parlamentului de la legiferarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat. El a solicitat Curţii Constituţionale să indice conduita pe care Executivul şi Legislativul trebuie să o urmeze în situaţia analizată.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, pe 23 decembrie 2019, în plenul reunit al Parlamentului, că Guvernul îşi asumă răspunderea pe legea bugetului de stat pentru 2020 şi pe legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Curtea Constituţională a fost sesizată, la sfârşitul lunii decembrie, de preşedinţii celor două Camere ale Legislativului cu privire la posibilul conflict juridic dintre Guvern şi Parlament pe legea bugetului de asigurări sociale şi legea bugetului de stat pe anul 2020. Până pe 10 ianuarie părţile implicate în conflict au transmis punctele de vedere. În 29 ianuarie, CCR a amânat dezbaterea cauzelor până ieri, când a decis în favoarea guvernului Orban.

CCR a mai decis, ieri, cu cinci voturi pentru şi patru împotrivă că pensiile pot fi cumulate cu salariul la stat. Totodată, magistaţii Curţii au respins sesizarea Avocatului Poporului cu privire la neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă aprobată de fostul guvern Dăncilă prin care a fost adoptat Codul Administrativ. Decizia CCR menţine pensiile speciale ale aleşilor locali şi judeţeni, precum şi alegerea uninominală a preşedinţilor consiliilor judeţene. Decizia a fost luată cu 7 voturi "pentru" şi 2 voturi "împotrivă" (judecătoarele Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu).

Conform unor surse citate de site-ul g4media.ro, decizia CCR de respingere a sesizării Avocatului Poporului a fost luată după ce Guvernul a transmis Curţii un document în care a avertizat cu privire la consecinţele negative ale declarării neconstituţionale a Codului Administrativ, atrăgând atenţia inclusiv asupra pierderii de fonduri europene.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS