Producătorii de gaze cer modificarea reglementărilor europene

Federaţia Patronală a Energiei şi asociaţia europeană Eurogas solicită adaptarea reglementărilor Uniunii Europene referitoare la stocarea dioxidului de carbon şi reducerea emisiilor de metan la realităţile din România, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Reuniunea regională organizată la Bucureşti a adus în prim-plan temele producţiei interne de gaze şi impactul proiectului Neptun Deep asupra securităţii din regiune. Odată cu începerea exploatării zăcământului în prima jumătate a anului 2027, România devine cel mai mare producător de gaze naturale din spaţiul comunitar şi consolidează aprovizionarea Europei Centrale şi de Est.

Cadrul european Net-Zero Industry Act impune o cotă de stocare de aproape zece milioane de tone de dioxid de carbon pentru operatorii români, în timp ce noile norme impun cerinţe stricte pentru sondele istorice. Franck Neel, Preşedintele Federaţiei Patronale a Energiei (FPE), a declarat: „Se pare că e mai uşor să investeşti în afara Europei dacă vom continua să punem atât de multe constrângeri asupra industriei.” La rândul său, Cristian Signoretto, Preşedintele Eurogas, a evidenţiat evoluţia industriei de profil: „Acel regulament trebuie să fie calibrat şi rezonabil în implementare, pentru a nu pune în pericol noile contracte de aprovizionare şi noile investiţii upstream”, transmite sursa citată.

Reprezentanţii autorităţilor naţionale susţin la Bruxelles reevaluarea obligaţiilor tehnice care afectează companiile autohtone. Cristian Buşoi, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, a confirmat poziţia oficială: „România va trebui să plătească şi să cheltuiască sume importante pentru a monitoriza situri care nu mai sunt în producţie poate din secolul trecut.” Răzvan Popescu, Director General, ROMGAZ, a asociat evoluţia costurilor din piaţă cu deciziile politice comunitare: „Preţurile din acest an, preţurile din această iarnă, preţurile din anul viitor sunt pur şi simplu consecinţă a acestor politici.” În acelaşi cadru, Alexandru Maximescu, Vicepreşedinte Afaceri Publice Corporative şi de Reglementare, OMV Petrom, a evidenţiat ritmul de dezvoltare al proiectului din Marea Neagră: „În ultimii ani am avut reglementări de genul NZIA care au pus o presiune foarte mare, mai ales pe producătorii de gaz”, conform datelor menţionate.

Dificultăţile din procesul de aplicare a reglementărilor vizează atât fezabilitatea geologică, cât şi costurile financiare disproporţionate. Oana Ijdelea, Membru în Bord, Black Sea Oil & Gas, a arătat că rapoartele din acest an nu demonstrează fezabilitatea depozitării şi a semnalat existenţa unor „obligaţii imposibil de realizat din punct de vedere tehnic şi geologic”. Daniel Apostol, Director General al Federaţiei Patronale a Energiei (FPE), a susţinut utilizarea capacităţii interne de producţie drept argument strategic: „Să acceptăm că unele regulamente sunt nefuncţionale, nerealiste şi pot fi corectate în beneficiul Europei.” Totodată, Raluca Alexandra Covrig, Director Afaceri Publice şi Comunicare, Federaţia Patronală a Energiei (FPE), a precizat că firmele locale suportă 20% din ţinta anuală de stocare a Uniunii Europene de 50 de milioane de tone până în anul 2030, iar cheltuielile pentru inspectarea celor peste 60.000 de sonde se ridică la aproximativ 1,4 miliarde de euro: „Nu trebuie doar să ne conformăm ci să ajungem sa negociem cu adevărat politicile europene”, informează asociaţia.

Perspectivele de decarbonizare implică simplificarea cadrului legal pentru menţinerea fluxurilor de investiţii. Radu Dudău, Preşedinte, Energy Policy Group (EPG), a expus piedicile administrative din domeniu: „Trebuie să scăpăm de unele reglementări împovărătoare. Probabil NZIA este cea mai împovărătoare.” La finalul lucrărilor, Andreas Guth, Secretar General, Eurogas, a evidenţiat lipsa unei direcţii clare la nivel comunitar: „Întrebarea cu care aş pleca, cred, este dacă Europa are cu adevărat o strategie pentru sectorul gazelor”, potrivit comunicatului de presă.