Proiectul de 13 milioane de euro pentru „Închisoarea Tăcerii” din Râmnicu Sărat, pierdut din PNRR

După aproape 4 ani de la lansare, proiectul de reabilitare şi transformare a fostului penitenciar de la Râmnicu Sărat într-un complex muzeal dedicat memoriei victimelor comunismului - „Memorialul Închisoarea Tăcerii” - a pierdut finanţarea europeană de aproximativ 13 milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Iniţiativa, considerată una dintre cele mai importante investiţii culturale şi memoriale din România postcomunistă, a fost blocată în lanţ de întârzieri legislative şi administrative, iar în final scoasă din PNRR prin decizie europeană, fără o informare prealabilă a beneficiarilor, susţin reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

• Blocaj legislativ şi excludere din PNRR

Potrivit datelor oficiale transmise de IICCMER, pierderea finanţării este rezultatul unui cumul de factori instituţionali şi legislative.

În primul rând, neadoptarea Hotărârii de Guvern privind indicatorii tehnico-economici a făcut imposibilă lansarea procedurilor de achiziţie pentru execuţia lucrărilor. Ulterior, adoptarea OUG nr. 41/19.08.2025 a blocat temporar atribuirea contractelor de lucrări şi servicii în cadrul proiectelor PNRR, până la aprobarea modificărilor de către Comisia Europeană. Un al treilea moment decisiv a fost Decizia Consiliului UE din 17 noiembrie 2025, prin care proiectul „Memorialul Închisoarea Tăcerii şi Muzeul Holocaustului” a fost eliminat din Componenta C11 a PNRR, fără notificarea beneficiarului.

„Deşi în contractul de finanţare MIPE avea obligaţia de a informa beneficiarul în timp util asupra oricărei decizii care afectează implementarea proiectului, nu am fost consultaţi şi am aflat abia la apariţia deciziei”, arată reprezentanţii IICCMER.

În plus, OUG nr. 72/2025 prevede încetarea sau denunţarea contractelor de finanţare în termen de 60 de zile în lipsa procedurilor de achiziţie iniţiate sau finalizate, ceea ce a consolidat imposibilitatea continuării proiectului pe această linie de finanţare.

• Ce s-a realizat înainte de blocaj

În ciuda impasului financiar, proiectul a parcurs o serie de etape tehnice importantea. Concret, oficialii din IICMER au anunţat că a fost realizată cercetarea arheologică preventivă cu specialişti ai Muzeului Judeţean Buzău; a fost aprobat raportul de Comisia Naţională de Arheologie în ianuarie 2025; în martie 2025 a fost emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică; au fost demolate mai multe construcţii parazitare în baza autorizaţiilor legale şi au fost executate lucrări de punere în siguranţă a corpurilor C8 şi C14, monumente istorice, recepţionate în aprilie 2025. Practic, aceste etape confirmă că proiectul se afla într-un stadiu avansat de pregătire tehnică înainte de pierderea finanţării.

• De la „proiect PNRR” la incertitudine financiară

Iniţial, transformarea fostului penitenciar într-un muzeu naţional al represiunii comuniste era prezentată ca una dintre investiţiile-emblemă ale PNRR în domeniul memoriei istorice. Termenul de finalizare era estimat pentru 2026. Astăzi, însă, proiectul se află într-un nou punct critic: fără finanţare, dar cu posibilitatea de a fi relansat prin programe regionale sau din buget naţional.

De altfel, IICCMER afirmă că a înscris deja obiectivul în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social (PNCIPS) şi a iniţiat demersuri pentru accesarea fondurilor regionale, însă procesul este încă în fază incipientă.

”Pentru accesarea noii linii de finanţare avem un plan de lucru stabilit la nivelul IICCMER, din care am îndeplinit deja prima activitate, efectuarea măsurătorilor cadastrale şi radierea din cartea funciară a construcţiilor desfiinţate, în prezent suntem în etapa reevaluării financiare a Ansamblului monument istoric (Construcţiile rămase)”, anunţă IICCMER.

• ADR Sud-Est: "Proiectul este eligibil pe fonduri regionale"

La rândul său, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, Luminiţa Mihailov, susţine că proiectul privind reabilitarea închisorii de la Râmnicu Sărat poate fi finanţat prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, însă cu anumite condiţii administrative şi financiare.

Luminiţa Mihailov a declarat: „Programul regional finanţează strategii integrate de dezvoltare urbană şi obiective de patrimoniu. Din punct de vedere al finanţării, proiectul este eligibil”.

Aceasta a explicat însă că reluarea finanţării depinde de autorităţile locale şi de clarificarea contribuţiei financiare.

Luminiţa Mihailov a subliniat: „Ar trebui ca proiectul să fie pe lista de priorităţi a municipiului, să fie depus în cadrul apelului şi să existe o claritate privind contribuţia proprie. Apelul este deschis până la sfârşitul lunii iunie, existând chiar posibilitatea prelungirii".

În viziunea ADR Sud-Est, proiectul rămâne viabil, dar necesită o nouă etapă de repoziţionare instituţională.

• Autorităţile locale: „Nu noi am pierdut finanţarea”

Şi primarul municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, a confirmat discuţiile privind transferul administrării obiectivului către primărie, ca posibilă soluţie pentru deblocarea viitoarelor finanţări. Totodată, domnia sa susţine că administraţia locală şi-a îndeplinit toate obligaţiile legale şi administrative posibile, însă lipsa dreptului de proprietate asupra obiectivului a limitat capacitatea de intervenţie directă.

Sorin Cîrjan a spus: „Trebuie să spun cu regret că nu noi suntem proprietarii închisorii şi nu noi putem face demersurile pentru ca acest obiectiv să fie reabilitat. Am făcut tot ce a depins de noi ca administraţie locală, inclusiv emiterea autorizaţiilor într-un termen mai mult decât rezonabil”.

Acesta a subliniat că pierderea finanţării nu poate fi imputată autorităţilor locale, ci contextului guvernamental şi legislativ.

Sorin Cîrjan a mai adăugat: „Pierderea finanţării era legată de PNRR, pe care nu noi l-am gestionat, ci Guvernul României. Nu este târziu ca acest obiectiv să fie salvat şi reabilitat, chiar dacă din alte surse".

În concluzie, după ani de promisiuni, amânări şi schimbări de finanţare, proiectul de transformare într-un memorial naţional rămâne, în acest moment, fără sursa principală de finanţare, dar cu o soluţie alternativă încă deschisă dar dependentă de decizii administrative şi politice rapide.

Închisoarea a fost construită în anii 1890 pentru deţinuţii de drept comun, sub denumirea de Arest Preventiv. În 1907, în timpul răscoalei ţărăneşti, aici au fost încarceraţi peste 1200 de ţărani.

În 1920, Arestul Preventiv este transformat în Penitenciar. Amenajarea actuală datează din perioada interbelică, cu excepţia gardului exterior care a fost înlocuit cu un gard de sârmă ghimpată. Aici au fost închişi şi liderii ţărănişti care luptau pentru eliberarea de sub jugul comunist, respectiv Ion Mihalache, Ion Diaconescu, Corneliu Coposu.