Premierul maghiar, Viktor Orban, clama în urmă cu două zile victoria Rusiei în Ucraina. Potrivit site-ului hirado.hu, care citează agenţia publică de presă MTI, Viktor Orban a afirmat într-un interviu acordat canalului YouTube „Patriot”: „Vorbim acum de parcă ar fi vorba de o situaţie de război fără sfârşit, dar nu este aşa. Ucrainenii au pierdut războiul. Rusia a câştigat acest război”.
Declaraţia lui Viktor Orban, conform căreia „ucrainenii au pierdut războiul, Rusia a câştigat acest război” şi Occidentul ar trebui să recunoască acest fapt, se înscrie mai degrabă în registrul retoricii politice cu miză strategică decât în cel al unei analize factuale a realităţii militare. În pofida tonului tranşant, datele şi evoluţiile din teren contrazic o astfel de concluzie definitivă. Conflictul dintre Rusia şi Ucraina se află într-o fază complexă şi fluidă, fără ca vreuna dintre părţi să fie în poziţia de a declara o victorie absolută.
Pe plan militar, bilanţul rusesc este departe de imaginea unei victorii complete. Potrivit evaluărilor CSIS şi altor institute specializate, Moscova a obţinut câştiguri teritoriale minime, plătite însă cu pierderi uriaşe: peste 1 149 de tancuri şi peste 3 098 de vehicule de luptă distruse, la care se adaugă numeroase alte echipamente şi un număr ridicat de militari. Progresul este lent şi extrem de costisitor, iar unele estimări - cum arată şi analiza The Atlantic - indică faptul că, la ritmul actual, i-ar lua Rusiei peste un secol să cucerească integral teritoriul ucrainean. Institute for the Study of War subliniază că, deşi ruşii au înregistrat unele succese tactice, nu au reuşit să obţină mobilitate operaţională, iar resursele militare şi economice le sunt erodate constant.
În paralel, Ucraina continuă să demonstreze capacitate de rezistenţă şi iniţiativă. Forţele sale au respins recent o ofensivă rusă în provincia Sumy, reuşind să recucerească două sate, conform relatărilor The Wall Street Journal. Sprijinul occidental - logistic, financiar şi tehnologic - rămâne semnificativ, iar experţi din cadrul CEPA şi din alte centre europene de analiză consideră că Ucraina păstrează avantaje strategice pe termen lung prin capacitatea de inovare, adaptabilitate şi acces la resurse externe.
Imaginea de ansamblu arată un conflict nerezolvat, în care niciuna dintre părţi nu are o poziţie dominantă suficientă pentru a revendica o victorie clară. Chiar dacă Rusia încearcă eventual să capitalizeze politic summitul Trump-Putin pentru a obţine concesii diplomatice pe care nu le-a atins pe câmpul de luptă, aceste obiective depind de un context internaţional imprevizibil şi de menţinerea unităţii occidentale.
La o simplă analiză, constatăm că niciun obiectiv declarat şi asumat de Vladimir Putin nu a fost atins în Ucraina. Astfel, „demilitarizarea” Ucrainei nu a fost realizată. Ucraina şi-a consolidat forţele, continuă să primească sprijin militar occidental semnificativ, iar Rusia solicită în continuare reducerea dramatică a capacităţii militare a Ucrainei.
„Denazificarea” Ucrainei sau schimbarea regimuluide la Kiev nu a avut loc. Statul ucrainean a rezistat, iar guvernul Zelenskiy rămâne la putere.
Apoi, protejarea populaţiei rusofone şi justificarea acţiunii din Donbas nu pot fi considerate un succes real atât timp cât conflictul continuă activ în Donbas, iar Rusia încă nu a impus un regim stabil sau recunoscut acolo.
Împiedicarea extinderii NATO sau neutralitatea Ucrainei nu au fost obţinute. Ucraina a accelerat cererile şi negocierile pentru aderarea la NATO şi UE. Rusia continuă să ceară garanţii de neutralitate, dar nu a reuşit să impună acest statut.
În acest cadru, declaraţia lui Viktor Orban îndeplineşte mai multe funcţii. Pe plan intern, îl poziţionează ca lider european disident, care „spune adevăruri incomode” şi sfidează consensul Bruxelles-Washington, un rol pe care îl cultivă pentru a consolida sprijinul electoratului său. Totodată, serveşte legitimării liniei sale externe pro-Kremlin: dacă războiul ar fi „pierdut” de Ucraina, ar dispărea argumentul pentru continuarea sprijinului militar şi economic, iar politica Ungariei de a bloca sau dilua sancţiunile ar apărea justificată. În plus, prin asumarea unui asemenea mesaj, Orban îşi alimentează profilul de posibil mediator între Moscova şi Occident, un statut care i-ar creşte relevanţa diplomatică.
Pentru Rusia, afirmaţia lui Orban reprezintă o simplă propagandă. Kremlinul o poate prezenta ca dovadă că inclusiv în Occident există lideri care recunosc victoria rusă, ceea ce poate întări moralul intern şi poate fi utilizat în campanii de influenţare a opiniei publice internaţionale. În plus, astfel de mesaje sporesc presiunea psihologică asupra Ucrainei şi transmit semnalul că rezistenţa este zadarnică, încercând să inducă acceptarea unei „păci” în termenii Moscovei.
Publicul occidental sceptic sau izolaţionist primeşte, la rândul său, muniţie pentru discursurile anti-ajutor şi anti-implicare, erodând consensul NATO-UE. Dacă naraţiunea „Rusia a câştigat” câştigă tracţiune, se creează premisele politice pentru reducerea sprijinului acordat Kievului şi pentru o eventuală îngheţare a conflictului. Declaraţia lui premierului maghiar poate funcţiona astfel ca un balon de testare a reacţiilor, pregătind terenul pentru negocieri dintr-o poziţie pe care Moscova şi Budapesta o consideră favorabilă.
În concluzie, nu ne aflăm în faţa unei constatări obiective, ci a unui instrument retoric cu valenţe multiple: consolidarea capitalului politic intern pentru Orban, susţinerea agendei Kremlinului, alimentarea curentelor politice occidentale favorabile reducerii sprijinului pentru Ucraina şi influenţarea cadrului diplomatic viitor. Dincolo de cuvinte, realitatea militară arată un război de uzură în care costurile pentru Rusia cresc, Ucraina rezistă şi contraatacă, iar verdictul final este departe de a fi pronunţat.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2025, 00:10)
Pai stai mai, comentam ce vorbeste o papusa prin ventrilocul Putin?!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2025, 01:01)
Orban a zis un adevar simplu si evident,
este indoielnic că o avalansa de contraargumente despre "dezastrul" Rusiei de genul ăleia ca e in faliment de 4 ani ar putea schimba situatia adevarata despre starea de ruina a ucrainei care a ramas si goala de oameni sau despre situatia dezastruoasa pe front unde rusii avanseaza in continuu
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2025, 01:30)
Ha, ga, fa! De cati ani tot avanseaza, tot avanseaza rusii?
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2025, 01:37)
Starea de ruina a Ucrainei nu este dovada a victoriei rusilor. Ce-ai fi vrut, ca Rusia sa se prezinte ca un teritoriu devastat, cand razboiul se duce in Ucraina?! Cata logica ai ?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2025, 01:13)
Pacat ca propaganda mincinoasa a dificultatilor Rusiei si a progresului Ucrainei nu ajunge si la ucrainienii de rand. Desi, saracii, sunt bombardati zilnic de massmedia de stat ucrainiana cu minciuni non-stop. Si totusi cetatenii ucrainieni vor pace cu orice pret, 70%.
Gallup has polled Ukrainians four times since the start of the full-scale invasion launched in February 2022. Its latest survey of 1,000 people was conducted between July 1 and July 14, 2025, with a margin of error of between 3.6 and 4.3 percentage points.
Three and a half years into the war, Gallup found that 69 percent of Ukrainians backed a negotiated end to the war as soon as possible.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2025, 01:32)
Trompeta lui Putin nu ia note false, ci asa e cantecul.