Proteste împotriva proiectului de ordonanţă privind graţierea, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară

Mina Irina
Politică / 19 ianuarie 2017

Protest în Piaţa Universităţii (Sursa foto: Captură Youtube)

Protest în Piaţa Universităţii (Sursa foto: Captură Youtube)

Actualizare 21:34 DIICOT: "Semnalăm riscul ca graţierea să favorizeze fenomenul infracţional"

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizat şi Terorism (DIICOT) apreciează ca insuficiente elementele puse la dispoziţie de Ministerul de Justiţie pentru a evalua impactul pe care-l va produce proiectul de ordonanţă privind graţierea în sfera infracţionalităţii şi semnalează riscul că aceasta poate reprezenta o condiţie favorizantă a fenomenului infracţional specific din aria de competenţă a instituţiei.

Într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei, DIICOT arată: "Apreciem că măsura iniţiată de Ministerul Justiţiei, aşa cum a fost explicată în Nota de fundamentare, nu este întemeiată pe o analiză statistică a numărului de persoane încarcerate în sistemul penitenciar, defalcată pe categorii de infracţiuni, astfel încât să poată fi apreciat cu rigurozitate numărul de persoane care vor fi eliberate în consecinţa graţierii pentru fiecare categorie de infracţiuni vizate de ordonanţa de urgenţă şi măsura în care o atare abordare va rezolva problema definită în nota de fundamentare".

Potrivit DIICOT, includerea în efectele actului de graţiere colectivă a pedepselor, altele decât cele cu executare în regim de detenţie, nu este justificată în considerarea argumentelor expuse în nota de fundamentare.

DIICOT mai arată: "Proiectul OUG supus opiniei noastre este de natură a contraria corpul procurorilor DIICOT prin efectele sale care vin în contradicţie vădită cu elementele de politică penală care au fundamentat acţiunea organelor de aplicare a legii în ultimii ani. Astfel de elemente se regăsesc în toate strategiile naţionale în materie, adoptate prin acte normative în vigoare, caracterizate prin imperativul eficienţei luptei împotriva corupţiei, a evaziunii fiscale, a criminalităţii organizate şi a altor infracţiuni grave. În măsura în care liniile directoare ale politicilor penale ale statului se modifică, considerăm absolut necesar ca eventualele modificări să fie ilustrate în acte normative coerente, de natură să clarifice direcţiile de acţiune strategică la nivelul organelor de aplicare a legii".

In condiţiile în care articolul 73 din Constituţia României, precum şi articolul 2 din Legea nr. 546/2002 statuează că acordarea amnistiei sau a graţierii colective se reglementează prin lege organică şi văzând argumentele expuse în nota de fundamentare, procurorii apreciează că "urgenţa adoptării actului de clemenţă nu este echilibrat justificată".

În ceea ce priveşte proiectul de OUG privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, DIICOT precizează că a iniţiat o consultare largă a procurorilor pentru o evaluare "cât mai riguroasă ante factum" a posibilelor efecte ale proiectului supus dezbaterilor.

În perioada imediat următoare, rezultatele acestei consultări vor fi centralizate si înaintate Ministerului Justiţiei, menţionează procurorii.

(S.A.)

-----------

Actualizare 21:08 Protestul de la Timişoara s-a încheiat: peste o mie de oameni au scandat "Timişoara cere fără graţiere"

Protestul de la Timişoara faţă de proiectele de ordonanţă ale Guvernului vizând graţierea şi modificările Codului penal, la care au participat în total peste o mie de oameni, s-a încheiat, manifestanţii spunând că vor ieşi în stradă şi mâine.

Iniţial, în Piaţa Victoriei din municipiul Timişoara s-au adunat, începând cu ora 18.00, aproximativ 400 de persoane, care au scandat "Fără amnistie, la puşcărie", "La închisoare, nu la guvernare", "Liviu Dragnea nu uita, va veni şi vremea ta", "Ciorbea, demisia", "Codruţa nu uita, noi suntem de partea ta" sau "Timişoara cere fără graţiere", relatează News.ro.

Ulterior, protestatarii au înconjurat de trei ori în marş piaţa, strigând "DNA să vină să vă ia".

Oamenii au avut pancarte pe care au scris mesaje precum: "În democraţie hoţii stau la puşcărie", "Spunem NU amnistiei şi graţierii", "Corupţia ucide", "La închisoare, nu la guvernare".

Un lider al protestatarilor a citit o petiţie pentru statul de drept adresată premierului Sorin Grindeanu, liderului PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. La rostirea numelor celor trei, oamenii au huiduit.

În această petiţie, pentru care se strâng semnături, manifestanţii cer guvernanţilor să nu adopte ordonanţele vizând graţierea şi modificările Codului penal.

Protestul s-a încheiat după două ore, fără incidente.

Apelul pentru acest protest s-a făcut pe Facebook, iar organizatorii spun că vor ieşi în stradă şi mâine, pentru a treia seară consecutiv.

Proteste similare au avut loc, în această seară, şi la Sibiu, Ploieşti, Braşov şi Iaşi.

Duminică sunt anunţate proteste pe aceeaşi temă în mai multe oraşe din ţară, între care Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Sibiu.

(G.T.)

-----------

Actualizare 19:40 Protestele împotriva amnistiei şi graţierii continuă şi astăzi

Proteste împotriva amnistiei şi graţierii au loc din nou, astăzi, în câteva oraşe din ţară: Bucureşti, Braşov, Ploieşti, Timişoara şi Iaşi.

Câteva mii de oameni au ieşit, în această seară, în stradă la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timişoara, relatează Hotnews.

La Bucureşti, în Piaţa Universităţii au ajuns circa 100 de oameni.

În Timişoara, aproximativ 1.000 de oameni (estimări ale unor participanţi) au ieşit în stradă. La Ploieşti au ieşit circa o sută de persoane.

(S.A.)

------------

Actualizare 17:25 Mai multe ONG-uri consideră inacceptabilă legea graţierii

Mai multe ONG-uri (ExpertForum -EFOR; Institutul pentru Politici Publice -IPP ; Funky Citizens; Centrul Român de Politici Europene - CRPE; Freedom House-Romania; Grupul pentru Dialog Social - GDS) au catalogat ca inacceptabil proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind graţierea, potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei.

Documentul precizează: "Organizaţiile semnatare consideră inacceptabil ca acte normative de importanţă deosebită cum sunt cele care privesc graţierea colectivă şi modificările codurilor penale să fie elaborate în secret şi promovate pe agenda Guvernului fără o consultare reală a societăţii româneşti, fără a oferi posibilitatea societăţii civile, reprezentanţilor sistemului judiciar şi tuturor celor care sunt în mod real interesaţi, de a-şi exprima punctul de vedere. Aceste practici aruncă România înapoi în anii 90 şi sunt incompatibile cu standardele unei ţări care este membră UE. De altfel, acordarea unei graţieri colective prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă este o acţiune fără precedent în istoria postdecembristă a României. Graţierile colective anterioare s-au făcut prin lege, după dezbateri parlamentare care oferă posibilitatea puterii şi opoziţiei de a expune argumente pro şi contra acestei măsuri, aşa cum este firesc într-o democraţie".

Declaraţiile făcute de Ministrul Justiţiei (MJ) referitoare la impactul acestei ordonanţe, mai exact că ea ar afecta între 2.300 şi 2.500 de persoane aflate în penitenciarele româneşti, constituie un motiv de îndoială al ONG-urilor faţă de scopul declarat al acestei ordonanţe de a rezolva problema supraaglomerării.

În felul în care este formulată, ONG-urile opinează că ordonanţa pare să servească mai degrabă intereselor persoanelor care au primit condamnări pentru fapte grave, cum ar fi faptele de corupţie, infracţiunile de abuz în serviciu, infracţiunile împotriva înfăptuirii justiţiei şi infracţiunile electorale.

În comunicat se arată: "Analizând textele publicate pe site-ul MJ după şedinţă de Guvern, constatăm că de la măsura graţierii prevăzute de art. 1 al OUG sunt exceptate anumite infracţiuni, dar, din păcate, pe această listă nu sunt incluse infracţiuni grave la care ne-am referit anterior şi a căror listă exemplificativă o găsiţi în Anexa prezentului comunicat. Asta înseamnă că persoanele care au primit condamnări de până la 5 ani pentru aceste infracţiuni vor fi graţiate prin efectul legii. Graţierea expressis verbis a pedepselor cu suspendare sau a amenzilor penale (care, deci, nu puteau să genereze aglomerare în sistemul penitenciar) este un argument în plus care ne fundamentează îndoiala privind onestitatea demersului ministerial".

Cât priveşte graţierea parţială a unei jumătăţi din pedeapsă pentru anumite categorii de persoane, organizaţiile constată că, în privinţa acesteia, nu există nicio limitare cu privire la natura infracţiunii şi nici nu este introdusă obligaţia de a achita prejudiciul în termen de un an de la punerea în libertate (articolul 3, alineatul 3). Aşadar vor beneficia de graţiere parţială toţi cei care au fost condamnaţi pentru orice fel de infracţiuni, cu condiţia să fi împlinit 60 de ani, să sufere de o boală incurabilă în fază terminală, să aibă în întreţinere copii cu vârsta de până la 5 ani sau să fie însărcinate.

În ceea ce priveşte ordonanţa de modificare a codurilor penale, organizaţiile semnatare aduc la cunoştinţă că punerea în acord a acestora cu deciziile CCR este doar un pretext, deoarece nu toate deciziile Curţii Constituţionale se regăsesc în modificările propuse, iar unele dintre ele, cele care sunt periculoase, nu au legătură cu deciziile CCR.

Ca exemplu ONG-urile oferă situaţia următoare: "Condiţionarea anchetelor penale la infracţiunile de abuz în serviciu de depunerea unei plângeri prealabile face practic imposibilă anchetarea abuzului în serviciu împotriva intereselor publice pentru că, în acest caz, chiar inculpaţii ar trebui să fie cei care solicită parchetului anchetarea propriei conduite infracţionale. Introducerea unui prag valoric de 200.000 de lei (aproximativ 50.000 euro) va opera ca o dezincriminare a faptelor care se situează sub acest prag".

Scăderea pedepsei de la 2 şi până la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de ocupa o funcţie publică (norma în vigoare) la de la 6 luni la 3 ani sau amendă (norma propusă) va atrage scurtarea corespunzătoare a termenelor de prescripţie, având ca rezultat închiderea unor dosare ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale, sunt de părere organizaţiile care au transmis comunicatul.

"Modificările propuse la infracţiunea de abuz în serviciu au ca rezultat golirea acesteia de conţinut şi imposibilitatea efectuării urmăririi penale atunci când partea vătămată este statul", se arată în documentul trimis Redacţiei.

"Neglijenţa în serviciu este dezincriminată fără a se oferi niciun fel de explicaţie cu privire la necesitatea acestei acţiuni", au mai menţionat organizaţiile semnatare.

Conflictul de interese este şi el "golit de conţinut" prin condiţionarea existenţei infracţiunii de natura necuvenită a foloaselor obţinute. De fapt, ceea ce ar trebui să sancţioneze această infracţiune, consideră ONG-urile, este simpla obţinere de foloase de către oficialii publici prin folosirea funcţiei deţinute în interes personal sau în interesul persoanelor apropiate.

Nu este prima dată când se încearcă dezincriminarea de facto a conflictului de interese prin introducerea sintagmei foloase necuvenite, care a fost respinsă deja de către Curtea Constituţională prin Decizia 2/2014. Modificarea legislaţiei penale în acest fel ar fi neconstituţională.

În privinţa modificărilor propuse la Codul de procedură penală, organizaţiile semnatare afirmă că limitarea la 6 luni de la comiterea faptei a clauzei de nepedepsire a denunţătorilor este nerezonabilă.

Rezultatul va fi, conform documentului redactat de ONG-uri, dispariţia de facto a acestui mod de sesizare a organelor de urmărire penală, fapt care va avea consecinţe din perspectiva eficienţei anchetelor penale. Dacă se doreşte introducerea unor limitări cu privire la aplicabilitatea clauzei de nepedepsire ar trebui să se cerceteze practica altor state în această materie, care a fost analizată de GRECO.

Organizaţiile semnatare solicită Ministerului Justiţiei să nu promoveze aceste modificări prin intermediul unei OUG şi să facă publice datele referitoare la populaţia din penitenciarele din România pentru a căuta împreună soluţii pentru problema supraaglomerării.

(J.F.)

-------

Actualizare 16:05 APADOR-CH: Decizia executivului de a graţia colectiv mai multe categorii de condamnaţi nu rezolvă supraaglomerarea din penitenciare

ONG-ul APADOR-CH, care monitorizează condiţiile de detenţie din aresturile şi din penitenciarele ţării noastre, consideră că decizia Guvernului României de a graţia colectiv mai multe categorii de condamnaţi nu rezolvă supraaglomerarea din penitenciare. În plus, organizaţia este de părere că proiectul de ordonanţă este redactat în grabă şi neglijent, conform unui comunicat de presă.

În articolul 2 al proiectului se prevede graţierea parţială a pedepsei aplicate "persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani ori persoanelor diagnosticate, prin expertiza medico-legala, cu boli incurabile în faze terminale."

Potrivit APADOR-CH: "Dintr-o omisiune de corelare, articolul 3 alineatul 4 din proiect nu prevede exceptarea de la graţierea parţială pentru niciun fel de infracţiuni, astfel că este posbil ca de graţierea parţială (cu jumătate din pedeapsă sau chiar a restului de pedeapsă) să beficieze şi cei care au comis omoruri, violuri, tâlhării, pedofilie, trafic de droguri, trafic de persoane, terorism, crime împotriva umanităţii. De exemplu, de această graţiere vor putea beneficia şi Ion Iliescu, Petre Roman alături de ceilalţi învinuiţi în dosarul Mineriadei, proaspăt redeschis tot după o condamnare a statului român la CEDO, sau în dosarul Revoluţiei".

ONG-ul afirmă că în penitenciarele sin ţara noastră sunt circa 27.500 de deţinuţi "înghesuiţi" în aproximativ 17.000 de locuri, dar ordonanţa graţierii nu-i ajută cu nimic

Comunicatul precizează: "De această graţiere vor putea beneficia şi Ion Iliescu, Petre Roman alături de ceilalţi învinuiţi în dosarul Mineriadei, proaspăt redeschis tot după o condamnare a statului român la CEDO, sau în dosarul Revoluţiei".

Asociaţia solicită îndreptarea acestei erori şi prevederea în proiect că infracţiunile exceptate de la graţierea integrală (articolul 1 din proiect) sunt exceptate şi de la graţierea parţială (articolul 2 din proiect).

În acelaşi timp, APADOR-CH solicită înlocuirea sintagmei "persoanele care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani" cu una mai precisă şi care să permită aplicarea actului normativ fără verificări şi anchete suplimentare pentru a stabili dacă şi pe cine are în întreţinere respectivul condamnat.

Noţiunea de "persoană aflată în întreţinere" este specifică legislaţiei fiscale, consideră APADOR, fiind asociată cu deducerile ce se acordă pentru persoanele aflate în întreţinere.

"Este nevoie de o determinare mai clară a acestei categorii de condamanaţi care ar putea beneficia de graţierea parţială", precizează organizaţia.

APADOR-CH consideră că nu se justifică prevederea din articolul 3, alineatul 3 din proiect, conform căreia graţierea parţială nu este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă. În mod normal, când există o problemă reală constând în nerecuperarea prejudiciilor produse prin infracţiuni, este inexplicabil cum de printr-un act de clemenţă se subminează problema rezolvării recuperării prejudiciilor produse.

ONG-ul solicită ca printre infracţiunile exceptate de la graţierea, integrală sau parţială, să se numere şi infracţiunea de violenţă în familie (articolul 199 din Codul penal).

Pntru a evita reglemetările caracterizate prin improvizaţie, APADOR-CH solicită guvernului să renunţe la promovarea graţierii pe calea unei ordonanţe de urgenţă, care, de altfel, nici nu justifică urgenţa, întrucât problema supraaglomerării penitenciarelor durează "ani de zile şi este cunsocută şi de guvern şi de parlament"

Aşa cum se poate vedea în rapoartele scrise de organizaţie după vizitele făcute în penitenciare, condiţiile de detenţie în România sunt improprii de foarte mult timp, probleme precum supraaglomerarea, igiena precară, asistenţa medicală minimală sau hrana proastă sunt sistemice, lucru constatat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2012, în cazul Iacov Stanciu.

Construcţia de penitenciare noi sau folosirea de spaţii alternative pentru detenţie sunt doar o parte a soluţiei, consideră APADOR-CH. Aceştia sunt de părere că este nevoie şi de o analiză a politicilor penale, de o prognozare a evoluţiei numărului de deţinuţi în următorii ani, de o redimensionare a sistemului de probaţiune (care în prezent este supraaglomerat cu cazuri şi are o acută lipsă de personal) şi nu în ultimul rând de politici reale de reintegrare a foştilor deţinuţi, pentru a preveni recidiva, care în prezent în România ajunge şi la 75%.

"Graţierea produce efecte doar pe termen scurt", afirmă ONG-ul.

După graţierile care au mai fost făcute înainte de 1989 şi după, s-a constatat că în maximum un an de zile numărul deţinuţilor a redevenit egal cu cel de dinaintea acestor măsuri, tocmai din cauza lipsei celorlalte verigi din lanţ.

Potrivit organizaţiei, calea normală de a reglementa în această materie este cea a adoptării unei legi, eventual în procedură de urgenţă, dacă există o nerăbdare atât de crescută la nivelul majorităţii parlamentare.

De asemenea, APADOR-CH solictă Avocatului Poporului ca, aşa cum s-a sesizat din oficiu cu privire la necosntituţionalitatea unei legi din 2001, care interzice unui condamnat să fie prim-ministru sau membru al guvernului, să se sesizeze din oficiu şi în cazul în care va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru graţiere care în mod vădit "nu justifică urgenţa cerută de Constituţie".

(J.F.)

-------

Actualizare 13:14 PICCJ: Modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese echivalează cu dezincrimnarea acesteia

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casţie şi Justiţie (PICCJ) afirmă că modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese va însemna dezincrimnarea acesteia, într-un comunicat de presă trimis Redacţiei.

Documentul remis de Parchetul General afirmă: "Pentru a ilustra această potenţială consecinţă, arătăm că menţiunea suplimentară privind foloase patrimoniale «necuvenite» nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi şi obligaţii corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care şi-a angajat soţia sau fiii la cabinetul său, iar aceştia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajaţi, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de deszăpezire a fiului său, iar aceasta a desfăşurat activitatea de deszăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul «necuvenit», textul constituie în fapt a doua incriminare a infracţiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparţinând soţului/soţiei, rudelor şi celorlalte categorii de persoane prohibite de lege".

PICCJ precizează că actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial "necuvenit".

Pentru a ilustra cele de mai sus, instituţia menţionează că, în cursul anului 2016, au fost întocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instanţelor cu privire la săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii şi 2 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Astfel, potrivit Parchetului, au fost trimişi în judecată 54 de inculpaţi, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, respectiv 4 viceprimari.

Comunicatul menţionează: "Demne de remarcat sunt şi aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar şi un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociaţii comunale ai căror membri obţineau subvenţii; deputaţi ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali şi alţi funcţionari publici ce derulau achiziţii publice prin încredinţare directă către firme controlate de aceştia".

Totodată, cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, PICCJ consideră că prin stabilirea unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracţiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecinţe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii.

O altă vulnerabilitate în cazul infracţiunii de abuz în serviciu este, consideră Parchetul General, şi aceea că acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situaţie care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracţiune. Mai mult decât atât, instituţia plângerii prealabile vizează în esenţa ei situaţia persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice.

Cu privire la modificările privind graţierea, comunicatul subliniază: "Vor fi graţiate în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, această limită fiind prea mare, având în vedere că prin dispoziţiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsă ale majorităţii infracţiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, în cazul infracţiunii de furt calificat, limita maximă a fost redusă de la 15 ani de închisoare la 7 ani închisoare)".

Printre infracţiunile vizate de proiectul de graţiere se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social, cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu, sub toate formele sale, precum şi infracţiunile asimilate celor de corupţie.

PICCJ precizează: "Prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv".

Având în vedere prevederile constituţionale, precum şi dimensiunea consecinţelor adoptării acestor reglementări, instituţia consideră că nu se justifică urgenţa promovării acestor acte normative printr-o ordonanţă a Guvernului, cu atât mai mult cu cât nu au fost consultate în prealabil într-o manieră transparentă entităţile implicate în aplicarea lor.

(J.F.)

-------

În Bucureşti şi în alte oraşe din ţară au avut loc ieri proteste împotriva ordonanţei de urgenţă privind graţierea unor pedepse.

Aproximativ 3.000 de persoane au protestat în Piaţa Victoriei din Capitală faţă de proiectele de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codului penal şi graţierea unor pedepse.

Protestatarii au strigat, potrivit Agerpres, printre altele, "Vrem puşcării, nu amnistii!", "DNA să vină să vă ia!", "Ciorbea, demisia!", "Jos cu Ciorbea!", "Jos cu Dragnea!", "Demisia!", "Jos penalii!", "Afară, afară cu hoţii din ţară!", "Colectiv!","La închisoare, nu la guvernare", "Luptă DNA, opriţi corupţia, vine revoluţia!".

Manifestanţii au purtat pancarte cu mesaje precum: "Jos Guvernul", "The day we give in is the day we die", "Vrem legi pentru popor, nu pentru penali", "Locul hoţilor e la închisoare, nu la guvernare", "Nu amnistiei", "Jos labele de pe Codul penal".

Iniţial, oamenii s-au adunat în Piaţa Universităţii, apoi au pornit în marş către Piaţa Victoriei.

Rodica Năstase, care a participat la protest, a afirmat că este împotriva adoptării celor două proiecte de ordonanţă de urgenţă pentru că "hoţii şi tâlharii trebuie să stea în puşcărie".

"Nu amnistiei, nu graţierii! Să stea acolo unde le este locul, unde spune judecătorul!", a declarat, la rândul său, Viorica Frone, venită în Piaţa Victoriei.

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Georgian Enache, a precizat că protestul a fost spontan, fiind organizat pe reţelele de socializare.

"Nu are autorizaţie, nu există depusă o solicitare pentru autorizaţie", a precizat Enache, menţionând că jandarmii au asigurat ordinea publică.

În jurul orei 21.00, majoritatea protestatarilor au părăsit Piaţa Victoriei.

Timiş: Protest neautorizat împotriva proiectului Legii graţierii

Circa 150 de persoane au protestat neautorizat, ieri seară, în Piaţa Victoriei din Timişoara, în tăcere, împotriva proiectul Legii graţierii.

Manifestanţii au purtat pancarte pe care scria ''Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi'', ''Graţiere non grata'' sau ''În democraţie hoţii stau la puşcărie''. Protestatarii s-au declarat nemulţumiţi inclusiv de modificarea Codului Penal fără consultare publică şi a principalilor actori din Justiţie.

Protestul de miercuri seara al timişorenilor a fost iniţiat pe facebook, iar participanţii au anunţat că vor reveni în Piaţa Victoriei şi joi seara, de la aceeaşi oră, 18.00.

Protestul s-a încheiat după aproximativ o oră, fără incidente.

Iaşi: Aproximativ 100 de persoane au ieşit în stradă din cauza legii graţierii

Aproximativ 100 de persoane au ieşit în Piaţa Unirii din Iaşi, pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de proiectul legislativ ce vizează amnistia şi graţierea.

Aceştia s-au mobilizat în urma apelurilor de pe reţelele de socializare.

Având pancarde în mâini, cu mesaje precum "Legea graţierii e ruşinea ţării", "Păcat, păcat de sângele vărsat", protestatarii scandează printre altele "Guvernare, nu eliberare", "Hoţii stau la puşcărie în democraţie".

Sibiu: Aproximativ o sută de participanţi, la protestul împotriva Legii graţierii; printre ei, membri USR şi PNL

Aproape o sută de sibieni s-au strâns, în Piaţa Mare, la un protest spontan, anunţat pe Facebook, împotriva proiectului Legii graţierii.

Participanţii nu au scandat lozinci, însă au afişat un singur banner cu doi elefanţi simbolizând graţierea şi amnistia şi îndemnul "Să le tăiem trompele!".

Mulţi dintre cei prezenţi la protest sunt membri USR sau PNL.

La protest participă mai mult de jumătate din filiala USR Sibiu, adică 30 de oameni, în frunte cu liderul organizaţiei, Raluca Amariei.

Cluj: Aproximativ 200 de persoane au protestat împotriva proiectelor privind amnistia şi graţierea

Aproximativ 200 de persoane au protestat, la Cluj-Napoca, împotriva proiectelor de acte normative care ar viza amnistia şi graţierea pentru anumite fapte.

Potrivit participanţilor la miting, care nu este autorizat, ei s-au adunat în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca ca urmare a apelurilor lansate pe reţelele de socializare.

Participanţii la miting au purtat pancarte pe care, printre altele, se putea citi: "Vrem program de guvernare, nu penali cu condamnare", "Fără graţiere, fără amnistie, Clujul n-are amnezie", "Vrem democraţie fără amnistie", "În democraţie, hoţii stau în puşcărie", conform sursei citate.

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. Tot ce gratiaza sa mearga in Parlament. Care pot ca senatori, parlamentari si restul ca florari, gradinari.

    Starea natiei Digi 24 e frumoasa azi. 

    Propun ca celor gratiati,ca semn de multumire,sa li se ofere si cate 100 000 de euro:)

    Aventurile provocate de servicii dnei Mungiu Pippidi sunt foarte interesante. Le-a mărturisit recent, după mazilirea lui Coldea. Dar să vedem ce a spus despre ieșirea în piață:

     

    ""Sunt sigură că oamenii care au ieșit în stradă sunt de bună credință, dar aș vrea să știu și eu cine i-a chemat", a spus Alina Mungiu-Pippidi la B1 TV. 

     

    "Societatea civilă reală nu are capacitatea de mobilizare pe reţelele sociale de o asemenea amploarea şi cu o reacţie atât de rapidă”, a declarat politologul. 

     

    Alina Mungiu Pippidi a povestit despre dificultățile pe care le-a avut în momentul organizării protestelor pentru Roșia Montană și despre numărul uriaș de amenzi pe care le-au primit protestarii. 

    "Să vedem câte amenzi se vor da în această seară. Noi suntem umpluți de amenzi de Jandarmerie de ani de zile. Eu am un fel de serviciu de avocați care îi apără pe studenți în instanță și le plătește amenzile”, a afirmat Pippidi. 

     

    "Sunt ONG-uri care iau bani mulţi şi sunt ataşaţi pe lângă un Doi şi-un sfert (Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă - n.r.), de exemplu”, a mai susținut aceasta." 

     

     

    Mai punem și sincronizarea perfectă dintre sosirea lui Iohannis la Guvern și mesajele de mobilizare pe fesibuc. 

    Cred că răspunsul este dat deja în parte din articol. Sunt o mie-două de membri de partid ai USR și PNL care răspund la chemare în câteva ore. Nu au fost ONG-uri. 

    1. Se poate.

    Ceea ce nu inteleg multi ,intre care si politicienii,mai ales ei,dar si altii,ca intr-o democratie sanatoasa,cand nu iti convine ceva,ai intrumente pentru a-ti exprima dezacordul,intre care se numara dreptul la vot precum si iesirea in strada....

    1. Ieșirea în stradă într-un miting autorizat și organizat. O altfel de ieșire este amendată, de obicei. Asta spune și dna Mungiu.... "să numărăm amenzile". Dacă nu vor primi amenzi, înseamnă că au fost niște servicii la mijloc (sub fațada partidelor politice).

      Sa isi ia autorizatie,de acord,asa e normal.Pana se demonstreaza ca nu stiu ce forte oculte au fost in spatele lor,ii consider ''de bine'' pe pritestatari.Personal nu sunt de acord cu reducerea pedepselor politicienilor,indiferent de partid.Astia au furat milioane de dolari,zeci,sute si as vrea ca ei sa nu fie pe lista de gratiati,nici macar unul.In rest,ala care a furat o paine sau un ou,sa fie eliberat...As mai vrea ca pedepsele pentru politicieni sa fie mai mari si fara dreptul de a fi eliberati inainte de termen.

    Face pe invers. Cine a facut sa nu ai incredere in justitie? Furi un ou esti condamnat furi un bou esti liber.

    De ex. condamnarea simbolica a domnului Nastase cine a dat-o?

    Iccj poate sa fie extensia politicului? 

    KLAUSE, KLAUSE , vezi -ti de CASE -->Dar CASA cu BANCA luata cu ACTE FALSE?--Dar-ar ZEII sa ti-o PIERZI cu DESAVARSIRE si niIci ONG-urile lui SOROSZ sa nu te poata ajuta._HUOOO ONG_urile lui SOROSZ; Cand o face NEVASTA ta Puscarie sa nu beneficieze de GRATIERE!

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

16 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0705
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7936
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.0848

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro