Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”

Protestele din industria de apărare, în stand-by

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică /

Constantin Bucuroiu

Constantin Bucuroiu

Sindicatele aşteaptă ca acordul de modificare a legislaţiei privind industria de apărare să fie semnat de MApN, Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor Publice 

17 sindicate din industria de apărare anunţau, în urmă cu două zile, că au semnat un acord privind declanşarea unor ample acţiuni de protest în prima jumătate a lunii septembrie. Se pare că pichetările programate pentru 5, 6, 11, 12 şi 13 septembrie, în faţa Palatului Victoria şi a sediului Ministerului Apărării Naţionale, ar putea fi suspendate, dacă reprezentanţii Guvernului vor semna acordul propus de patronate şi sindicate pentru revigorarea indus-triei de apărare din ţara noastră.

În urma anunţării calendarului de proteste, premierul Viorica Dăncilă le-a solicitat liderilor sindicali să se deplaseze, ieri, la Braşov, unde ar fi urmat ca reprezentanţii Ministerului Economiei, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Finanţelor Publice să semneze acordul stabilit la întâlnirea din 17 iulie 2019, de la Palatul Victoria. Reprezentanţii angajaţilor au contramandat întâlnirea propusă de prim-ministrul Dăncilă, deoarece actul respectiv nu putea fi semnat de Niculae Bădălău - ministrul economiei şi de Eugen Teodorovici - ministrul finanţelor, pentru că aceştia nu s-au deplasat, ieri, la Braşov.

Constantin Bucuroiu, preşedintele Sindicatului Dreptatea din cadrul Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Semnătura celor doi miniştri este esenţială. Mai ales a ministrului Economiei, Niculae Bădălău, deoarece el este iniţiatorul acordului. Documentul a fost semnat de patronate şi de sindicate, dar, din iulie şi până acum, miniştrii apărării, economiei şi finanţelor nu au semat respectivul acord. După semnare, dacă Guvernul va face paşii necesari prevăzuţi în document şi dacă miniştrii respectivi arată că sunt serioşi, vom opri protestul. Dacă nu, îl vom continua".

Conform acordului respectiv, ar urma să fie modificată legea 232/2016 privind achiziţiile din domeniul apărării naţionale şi se va crea o comisie de coordonare a industriei de apărare din care vor face parte reprezentanţii sindicatelor, ai patronatelor şi ai Guvernului. Totodată, se prevede definirea industriei naţionale de apărare ca industrie strategică de interes naţional ceea ce va duce la simplificarea procedurilor de achiziţie în acest sector de activitate, exceptarea de la plata unor impozite şi taxe, iar ajutoarele financiare acordate de către Guvern nu vor mai fi considerate ajutor de stat.

Documentul prevede şi obligaţia pentru Ministerul Apărării Naţionale de a achiziţiona minim 20% din produse din industria naţională de apărare (în condiţiile în care ministrul economiei, Niculae Bădălău şi-ar fi dorit o cotă de 30%) sau compensarea acestui procent cu clauze offset. Amintim că, în acest moment, MApN este obligat să achiziţioneze 2,4% din produse de la industria autohtonă de apărare.

Constantin Bucuroiu ne-a mai spus: "Toate aceste modificări legislative sunt menite să facă funcţională industria de apărare, care în acest moment nu este nici cal, nici măgar. Fabricile de armament din ţara noastră sunt organizate şi funcţionează pe baza legii societăţilor comerciale - legea 31/1991, dar avem şi alte acte normative care ne constrâng foarte mult activitatea depusă".

O altă problemă cu care se confruntă indus-tria de apărare este faptul că ministerele de resort nu şi-au dat, încă, acordul pentru modificarea Hotărârii de Guvern nr.1470/2005, care prevede, în privinţa valorificării produselor declasate ce aparţin MApN, că, în caz de egalitate de preţ la licitaţie între o firmă din ţară şi una străină, este favorizată firma de peste hotare.

Constantin Bucuroiu susţine că firmele de peste hotare cumpără bunurile declasate, după care le vând la preţ mai mare către firmele din ţara noastră, care trebuie să se ocupe de modernizarea respectivelor arme. Liderul sindical afirmă că, practic, prin prevederile HG 1470/2005 este legalizat un comision pentru firmele străine care nu contribuie cu nimic la înzestrarea Armatei Române.

Situaţia este dramatică în industria de apărare din ţara noastră din cauza lipsei contractelor ce conţin clauze de offset, blocării acestora în diferite faze de achiziţie sau contestării lor în instanţă. Astfel, multe dintre cele 21 de uzine şi fabrici din domeniul fabricării de armament şi tehnică militară din ţara noastrăm care au aproape 4000 de angajaţi, funcţionează la cota de avarie. Amintim că la Uzina Mecanică din Cugir se lucrează pe stoc şi că Ministerul Economiei nu a demarat încă producţia la fabrica de pulberi Nitramonia din Făgăraş, deşi Niculae Bădălău susţinea, în urmă cu trei luni, că producţia va fi reluată în curând.

La toate aceste probleme se adaugă şi cos-turile ridicate pe care Ministerul Apărării Naţionale le percepe pentru testarea în poligoanele sale, de către fabricile de armament din ţară, a celor mai recente tehnici şi arme de luptă.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019
Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Topul Firmelor din Municipiul Bucuresti 2019www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS