RADU PUIU, XTB:"Criza energetică îşi întinde tentaculele asupra industriilor europene, ajungând şi peste Ocean"

Piaţa de Capital / 25 august

Radu Puiu, Financial Analyst XTB România

Radu Puiu, Financial Analyst XTB România

Pieţele energetice europene au devenit foarte strânse şi volatile în toamna anului 2021, din cauza preocupărilor legate de rezervele limitate de gaze pentru lunile de iarnă, susţine Radu Puiu, Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Din fericire, Europa a fost salvată de o iarnă relativ blândă, dar când preocupările de pe piaţă s-au diminuat, Rusia a invadat Ucraina. Pieţele energetice au rămas foarte volatile şi strânse, energia devenind parte a conflictului.

Potrivit sursei citate, preţurile la gaz şi energie din Europa au crescut în ultimele zile, pe măsură ce panica din cauza livrărilor din Rusia a cuprins pieţele, iar politicienii i-au avertizat pe cetăţeni să se pregătească pentru o iarnă dificilă.

Etalonul de referinţă din Europa (Dutch Title Transfer Facility) a atins un nou maxim istoric, astăzi, la 315 euro pe megawatt oră.

Preţurile sunt de aproximativ 15 ori mai mari decât media pentru această perioadă a anului.

Presiunea ascendentă asupra preţului gazului a venit după ce Rusia a declarat că va opri gazoductul cheie Nord Stream pentru trei zile, pe 31 august, pentru lucrări de mentenanţă.

Conducta Nord Stream funcţionează în prezent la doar 20% din capacitate, cu o singură turbină operaţională, limitând debitul la 33 milioane metri cubi/zi.

Gazprom a spus că livrările prin Nord Stream vor fi reluate la acel nivel odată ce lucrările necesare vor fi finalizate. Totuşi, există temeri că furnizarea ar putea să nu fie restabilită după lucrări.

Problemele privind aprovizionarea cu gaze către Europa reprezintă laitmotivul creşterii preţurilor din ultima perioadă.

Daunele aduse unui sistem cheie de conducte care transporta petrol din Kazahstan prin Rusia şi în Europa au întrerupt aprovizionarea şi au precedat anunţul făcut de Gazprom.

Europa a fost ţinută "în şah" ca urmare a problemelor cu transporturile, fluxurile reluându-se doar la niveluri foarte scăzute, după ce luna trecută livrările au fost oprite pentru realizarea unor lucrări.

Situaţia de pe Vechiul Continent este dificilă, începutul oficial al sezonului de încălzire de iarnă fiind deja aproape, la o distanţă doar puţin mai mare de o lună, afirmă Radu Puiu.

Statele europene încearcă să umple spaţiile de depozitare, dar sunt încă foarte dependente de gazul rusesc şi orice reduceri ale livrărilor ar putea face raţionalizarea o realitate.

Situaţia din Germania este deosebit de dificilă: dependenţa ţării de gazul rusesc o face vulnerabilă, deoarece caută cu disperare metode alternative de aprovizionare.

Statul are în vedere repornirea centralelor pe cărbune şi ar putea prelungi durata de viaţă a centralelor nucleare rămase, dar, în acelaşi timp, îndeamnă şi conservarea gazului.

Industriile din cea mai mare economie a Europei suferă un impact major.

Fiind cea mai mare economie a Europei, combinaţia dintre expunerea industrială şi industriile consumatoare de energie ar putea avea un impact semnificativ asupra Germaniei, pe măsură ce criza continuă.

Lista industriilor care reduc producţia este în creştere.

Cea mai mare companie de produse chimice din Polonia, Grupa Azoty, a încetat să mai producă unele dintre produsele sale cheie şi a redus producţia de amoniac din cauza preţurilor record la gaz.

În Franţa, noile comenzi au scăzut în această lună atât în servicii cât şi în sectorul manufacturier.

Producţia din Franţa se contractă pentru prima dată într-un an şi jumătate, reflectând tendinţa observată în Germania.

Cele mai mari economii ale Europei sunt puse sub presiune de inflaţia la niveluri record şi de incertitudinea tot mai mare. O recesiune în Zona Euro este acum mai probabilă, potrivit analiştilor chestionaţi de Bloomberg.

Preţul gazelor naturale din SUA au urcat pentru scurt timp în zona de 10 USD per milion de unităţi termice britanice (BTU) marţi, atingând cel mai mare nivel din 2008. Acesta a crescut cu peste 135% în acest an.

Această dinamică a urmat exemplul din Europa, pe măsură ce exporturile de gaze naturale lichefiate din SUA către "Bătrânul Continent" au crescut.

În plus, ritmul de creştere a stocurilor interne a încetinit, iar ca urmare, preţurile în SUA au crescut, precizează Radu Puiu, Financial Analyst XTB România.

Care sunt cauzele care au alimentat criza energetică actuală din Europa?

Pe lângă factorul geopolitic, există un mix de evenimente pe plan continental care a condus către realitatea actuală:

-Disponibilitate nucleară foarte scăzută în Franţa (Electricite de France şi-a redus recent indicaţiile de producţie pentru 2023 la 300-330 TWh şi se confruntă acum cu probleme de răcire care afectează nivelul deja scăzut de disponibilitate pentru 2022.)

-Niveluri istorice scăzute de stocare a hidroenergiei din Scandinavia până în Peninsula Iberică (având în vedere condiţiile de secetă pe scară largă.)

-Închideri de centrale termice în Europa de Vest (în cazul centralelor cu tehnologie veche pe cărbune, nucleare şi gaze.)

-Logistica aprovizionării cu combustibil determinată de o combinaţie de niveluri foarte scăzute ale apei din Rin (de exemplu, impactul livrării de cărbune către centralele germane) şi probleme logistice determinate de conflictul din Rusia.

-Perioade cu niveluri scăzute de producţie eoliană şi solară.

Dependenţa Germaniei de conducta Nord Stream 1 şi lipsa unor alternative înseamnă că este economia majoră expusă cel mai mult riscului unui deficit al ofertei de gaze.

La începutul acestui an, guvernul german a dezvăluit un plan în trei paşi pentru raţionalizarea gazelor, care ar putea duce la reducerea ofertei industriei, pentru a asigura disponibilitatea pentru gospodării şi instituţii critice precum spitalele.

Într-un astfel de scenariu, sectoarele consumatoare de energie, cum ar fi producţia de metale şi produsele chimice, ar fi cele mai afectate pe termen scurt.

Industria chimică este una care este direct expusă riscului unui deficit de ofertă a gazului, având în vedere cât de intensiv în energie şi cât de mult din industrie este concentrată în Germania.

Guvernul ar putea introduce raţionalizarea, dar există încă multe întrebări cu privire la modul în care se va materializa acest lucru.

Este puţin probabil ca toate industriile să se confrunte cu acelaşi nivel de raţionalizare.

S-ar putea ca guvernul să încerce să protejeze industrii precum producţia de alimente şi băuturi sau companiile de sănătate.

Dacă această ipoteză se va confirma, atunci alte industrii, cum ar fi cea de produse chimice, ar putea să aibă mai mult de suferit, producţia lor fiind afectată mai tare.

Problema este că substanţele chimice sunt folosite în atât de multe produse şi procese. În cele din urmă, fiecare industrie ar simţi impactul reducerii ofertei sau al preţurilor mai mari ale substanţelor chimice.

Întreprinderile ar putea încerca să importe substanţele chimice de care au nevoie din afara Europei, dar lanţurile de aprovizionare sunt încă afectate de pandemie şi nu există nicio garanţie că fabricile din afara Europei au capacitate neutilizată de producţie care să răspundă cererii în creştere.

Pe termen mediu şi lung, un câştigător al crizei gazelor va fi probabil sectorul energiei regenerabile.

Necesitatea de a reduce emisiile de carbon şi de a reduce dependenţa de importurile de combustibili fosili din Rusia susţin demersul.

Proiectele de energie regenerabilă, cum ar fi fermele eoliene sau solare, pot să nu fie soluţii instant la problemă, dar sunt mult mai rapid de pus în funcţiune decât o centrală nucleară, de exemplu.

Bundesbank a spus în raportul său lunar că o recesiune în Germania, cea mai mare economie a Zonei Euro, este din ce în ce mai probabilă.

Scăderea producţiei economice în lunile de iarnă a devenit mult mai probabilă, conform băncii centrale.

Instituţia a completat, spunând că gradul ridicat de incertitudine cu privire la aprovizionarea cu gaze din această iarnă şi creşterea bruscă a preţurilor este probabil să influenţeze foarte mult gospodăriile şi companiile.

Un argument care a susţinut faptul că Germania suferă deja a fost publicat, iar datele de sondaj "flash" ale managerilor de achiziţii (PMI) din august sugerează că cea mai mare economie a Europei se contractă.

În timp ce Regatul Unit este aşteptat să intre în recesiune la sfârşitul acestui an, există un număr tot mai mare de dovezi că Germania se află deja în recesiune, ceea ce va avea un efect asupra întregului continent, inclusiv în Marea Britanie, constată Radu Puiu.

Problemele persistă şi la nivelul statelor din afara Zonei Euro.

Cel mai mare grup de afaceri din Regatul Unit (CBI) a avertizat că Guvernul din insulă trebuie să acţioneze decisiv pentru a ajuta companiile cu facturile la energie în creştere în această iarnă, deoarece mii de companii ar putea intra în faliment fără susţinere suplimentară.

Confederaţia Industriei Britanice (CBI) a îndemnat guvernul să îngheţe tarifele pentru afaceri pentru încă un an şi să ia măsuri rapide şi direcţionate pentru a preveni falimentarea afacerilor.

Intervenţia CBI are loc cu doar câteva zile înainte ca autoritatea de reglementare a energiei din Marea Britanie, Ofgem, să dezvăluie noul plafon al preţului energiei pentru perioada de toamnă. Astfel se aşteaptă ca facturile medii la energie să crească la aproximativ 3.500 de lire sterline din octombrie, iar începând din ianuarie costurile ar putea depăşi pragul de 4.600 de lire sterline.

Companiile cu consum ridicat de petrol şi gaze nu sunt singurele care se confruntă cu creşterea preţurilor la energie.

Consumatorii mari de energie vor transfera, în diferite grade, preţurile ridicate la energie către consumatorul final, deşi cu o oarecare întârziere.

De exemplu, industria alimentară şi a băuturilor achiziţionează multe produse din agricultură.

Dacă fermierii trebuie să majoreze preţurile din cauza costurilor mai mari ale energiei, industria alimentară se confruntă şi ea cu preţuri mai mari.

Preţul gazelor naturale afectează şi alte părţi ale economiei.

O mulţime de fabrici de producţie, inclusiv rafinăriile de petrol, funcţionează cu gaz şi este un ingredient cheie în îngrăşământ. Aceste costuri vor fi transferate în cele din urmă şi către consumatori.

Costurile ridicate ale energiei din Europa se revarsă şi peste Ocean.

Problema cu care se confruntă producătorii americani este că disponibilitatea regională a capacităţii conductelor a fost consumată de terminalele de export GNL, lăsând tot mai puţină capacitate disponibilă pentru ca producătorii să majoreze producţia.

SUA a devenit cel mai mare exportator de GNL din lume în prima jumătate a acestui an, potrivit EIA (Administraţia pentru Informaţii despre Energie), care a declarat că exporturile de GNL din SUA au crescut cu 12% în prima jumătate a anului 2022, comparativ cu a doua jumătate a anului 2021.

Acest context cere intervenţii din partea guvernelor. Astfel miniştrii energiei din Uniunea Europeană ar putea organiza o întâlnire de urgenţă pentru a discuta despre problema creşterii preţurilor la energie electrică, fapt ce confirmă gradul de iminenţă al crizei actuale.

Republica Cehă, care deţine preşedinţia rotativă a UE, ia în considerare convocarea unei întâlniri pentru a dezbate ideea plafonării preţurilor la electricitate.

În plus, statele membre ale UE au convenit recent asupra unei reduceri voluntare cu 15% a consumului de gaze, dar aceasta ar putea deveni obligatorie dacă aprovizionarea continuă să fie întreruptă.

Preţurile ridicate pot determina în sine scăderea cererii, deoarece utilizatorii îşi limitează consumul de gaz.

Pe de altă parte, Germania va reduce temporar taxa pe valoare adăugată (TVA) pentru gazele naturale de la 19% la 7%. Se doreşte, în acest mod, reducerea impactului asupra gospodăriilor şi companiilor care sunt afectate de creşterea costurilor la energie. Noua taxă ar urma să intre în vigoare în octombrie.

Se estimează că această măsură va avea un efect negativ asupra veniturilor guvernamentale de aproximativ 14 miliarde de euro.

Rata de impozitare mai mică se va aplica de la 1 octombrie şi va expira la sfârşitul lunii martie 2024.

Intervalul mare de timp în care se aplică sugerează gradul ridicat de incertitudine faţă de durata crizei actuale a energiei.

Acest lucru denotă necunoscutele referitoare la conflictul din Ucraina şi cât va mai dura acesta, dar şi dificultatea cu care se confruntă statele în a găsi alternative viabile pentru furnizarea energiei care să satisfacă necesarul energetic, mai spune Radu Puiu, Financial Analyst XTB România.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro