Randamente tot mai mari pe pieţele de obligaţiuni; ce stă în spatele mişcării globale

Randamentele obligaţiunilor globale au atins noi maxime, pe fondul temerilor legate de persistenţa unei inflaţii ridicate şi de deteriorarea situaţiei fiscale în numeroase economii. Creşterea împrumuturilor şi adâncirea deficitelor bugetare, pe măsură ce guvernele caută să îşi finanţeze cheltuielile, sporesc presiunile asupra finanţelor publice şi riscă să se răsfrângă asupra gospodăriilor şi companiilor, potrivit presei internaţionale.

• Ce alimentează creşterea randamentelor obligaţiunilor

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale japoneze pe 10 ani a atins 3% pentru prima dată din 1996, un prag important pentru o economie care încă se desprinde de decenii de dobânzi extrem de scăzute, scrie Reuters.

În Marea Britanie, costurile de împrumut pe 30 de ani se apropie de maximele ultimilor 30 de ani, în timp ce randamentele obligaţiunilor pe 10 ani din Germania şi Franţa au ajuns la niveluri înregistrate ultima dată în 2011, respectiv 2008, mai notează agenţia de presă.

În Statele Unite ale Americii, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani a urcat la circa 4,80%, cel mai ridicat nivel de la jumătatea anului 2023, conform Reuters.

”Întrucât titlurile de Trezorerie americane se află în centrul pieţelor financiare globale, evoluţia lor determină creşterea randamentelor la nivel mondial. Ţările cu perspective fiscale mai incerte, precum Regatul Unit sau Franţa, sunt cele mai expuse efectelor unei creşteri a randamentelor din SUA”, a spus Nicolo Bragazza, administrator asociat de portofoliu la Morningstar Wealth, citat de Morningstar.

Creşterea preţurilor petrolului pe fondul tensiunilor dintre SUA şi Iran pune presiune suplimentară asupra randamentelor obligaţiunilor, în timp ce inflaţia ridicată îi determină pe traderi să ia în calcul noi majorări ale ratelor dobânzilor. Îngrijorările privind împrumuturile guvernamentale se intensifică, în condiţiile în care datoria federală a SUA a depăşit 40.000 de miliarde de dolari, iar în economiile G7, cu excepţia Germaniei, datoria publică a ajuns la cel puţin 100% din PIB, scrie Reuters.

”Cu cât conflictul persistă mai mult, cu atât creşte riscul unei inflaţii de durată”, a scris într-o notă Tom Tzitzouris, directorul departamentului de analiză a instrumentelor cu venit fix la Baird Strategas, citat de CNN.

Datoria federală a SUA, care cuprinde titlurile de Trezorerie aflate în circulaţie şi deţinute de public, precum şi deţinerile intraguvernamentale, a depăşit pentru prima dată pragul de 40.000 de miliarde de dolari. Datoria totală a crescut cu 3.800 de miliarde de dolari de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, după un avans de aproape 8.500 de miliarde de dolari în cei patru ani ai mandatului predecesorului său, Joe Biden, notează Reuters, care citează date ale Departamentului Trezoreriei SUA.

Un discurs în favoarea unei politici monetare mai stricte, susţinut de preşedintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, la simpozionul de la Jackson Hole, a amplificat aşteptările privind noi majorări ale ratelor dobânzilor, mai scrie agenţia de presă.

Traderii de pe pieţele futures atribuie o probabilitate de 70% ca Fed să majoreze dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază la reuniunea din această lună, până la intervalul de 3,75%-4,00%, potrivit CME FedWatch Tool.

• Impactul investiţiilor în inteligenţa artificială

Creşterea puternică a emisiunilor de obligaţiuni corporative destinate finanţării investiţiilor în inteligenţa artificială este un alt factor care contribuie la majorarea randamentelor obligaţiunilor, potrivit Reuters.

Mecanismul ţine de principiul de bază al cererii şi ofertei: atunci când cererea de finanţare creşte puternic, creditorii pot solicita dobânzi mai mari, ceea ce împinge randamentele în sus.

Cinci dintre cei mai mari hyperscaleri din domeniul inteligenţei artificiale (n.r. companii tehnologice care operează infrastructuri de calcul şi centre de date la scară foarte mare) - Alphabet, Amazon, Meta, Microsoft şi Oracle - au emis deja în acest an titluri de datorie în valoare de 220 de miliarde de dolari pentru a finanţa investiţiile în centre de date şi modele de inteligenţă artificială, sumă de peste două ori mai mare decât cea emisă anul trecut, potrivit datelor LSEG.

Împrumuturile legate de inteligenţa artificială au contribuit la creşterea emisiunilor globale de obligaţiuni corporative la un nivel record de 4,9 trilioane de dolari de la începutul anului 2026, cu 14% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, mai scrie Reuters.

• Secretarul Trezoreriei SUA: Piaţa americană a obligaţiunilor rămâne ”piaţa cu cele mai bune performanţe”

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat îngrijorările legate de creşterea randamentelor obligaţiunilor americane, conform CNBC.

Bessent a declarat că piaţa americană a obligaţiunilor rămâne ”piaţa cu cele mai bune performanţe” din lume, menţionând că Fitch Ratings a reconfirmat luna trecută ratingul AA+ acordat datoriei guvernamentale americane.

Creşterea recentă a costurilor de finanţare din SUA a avut loc după ce Statele Unite şi Iranul au făcut, în ultimele zile, schimb de atacuri în zona Strâmtorii Hormuz, ceea ce a dus la majorarea preţurilor energiei şi a readus presiunile inflaţioniste în atenţia investitorilor, scrie CNBC.

Steve Englander, directorul departamentului de analiză valutară globală pentru G10 şi de strategie macroeconomică pentru America de Nord la Standard Chartered, a declarat că acest conflict, care durează de şase luni, împreună cu decizia Curţii Supreme a SUA privind tarifele vamale impuse de administraţia Trump, despre care a spus că a redus cu circa 40% veniturile suplimentare din taxe vamale, au accentuat presiunile asupra obligaţiunilor.

Englander a afirmat la CNBC că randamentele obligaţiunilor pentru toate scadenţele vor rămâne sub presiune de creştere, adăugând că Statele Unite nu sunt singurele care se confruntă cu problema deficitului.

”Cred că a avea «cele mai bune performanţe», cum a spus Bessent, nu înseamnă neapărat că performanţele sunt bune. Toată lumea se confruntă cu problema deficitului - nu cred că avem vreun motiv de bucurie”, a declarat Englander.

• Impactul creşterii randamentelor asupra pieţelor financiare

Randamentele obligaţiunilor influenţează costurile de împrumut din întreaga economie. Atunci când acestea cresc, creditele devin mai scumpe, ceea ce poate descuraja cheltuielile şi investiţiile şi, implicit, încetini creşterea economică. În acelaşi timp, cresc şi costurile de finanţare ale guvernelor, în special atunci când datoria ajunsă la scadenţă trebuie refinanţată, scrie Reuters.

De exemplu în Marea Britanie, în urma creşterii puternice a împrumuturilor şi a randamentelor obligaţiunilor, plăţile guvernului cu dobânzile au ajuns la aproape 4% din PIB - circa dublul mediei înregistrate în deceniul de dinaintea pandemiei şi peste nivelul cheltuielilor pentru apărare, mai notează agenţia de presă.

Randamentele obligaţiunilor influenţează şi pieţele financiare. Randamentele mai ridicate pot reduce atractivitatea relativă a acţiunilor, deşi rezultatele financiare solide ale companiilor au susţinut până acum pieţele bursiere. De asemenea, fondurile speculative cu levier ridicat, care operează pe mai multe pieţe, ar putea ajunge sub presiune, potrivit Reuters.

Însă unii analişti consideră că investitorii nu ar trebui să se lase alarmaţi de declinul pieţei obligaţiunilor, întrucât fundamentele pieţei acţiunilor rămân solide, susţinute de rezultatele financiare ale companiilor şi de rezilienţa economiei, scrie Business Insider.

”Nu ne aşteptăm ca majorarea randamentelor obligaţiunilor să schimbe ceea ce considerăm în continuare a fi un context favorabil pentru acţiuni”, a spus Brock Weimer, analist la Edward Jones, potrivit sursei mai sus menţionate.

• Ce pot face guvernele şi băncile centrale

Trezoreria SUA a anunţat răscumpărări de obligaţiuni, despre care analiştii spun că au scopul de a limita creşterea costurilor de finanţare ale guvernului. De altfel, măsura a contribuit iniţial la stabilizarea pieţei, însă ulterior randamentele obligaţiunilor cu scadenţe lungi au început din nou să crească, conform Reuters.

De asemenea, băncile centrale pot interveni prin cumpărarea de obligaţiuni atunci când pieţele se confruntă cu tensiuni severe. Banca Angliei a recurs la o astfel de intervenţie în timpul crizei provocate de ”mini-bugetul” din Regatul Unit, în 2022, conform agenţiei de presă.

Banca Centrală Europeană poate, la rândul său, să cumpere obligaţiuni guvernamentale prin Instrumentul pentru Protecţia Transmisiei (TPI), un mecanism conceput pentru a contracara creşterile ”nejustificate şi dezordonate” ale costurilor de finanţare, cu condiţia ca ţara vizată să respecte regulile bugetare ale Uniunii Europene, conform Reuters.

• ”Vigilenţii” pieţei obligaţiunilor

Mulţi investitori consideră că actuala creştere a randamentelor obligaţiunilor se desfăşoară în continuare într-o manieră controlată şi este determinată în principal de necesarul mai mare de finanţare şi de inflaţia persistentă. Scăderea preţului petrolului poate oferi o oarecare relaxare pe termen scurt, însă pe termen lung este puţin probabil ca nivelul costurilor de finanţare să scadă în mod durabil dacă guvernele nu adoptă măsuri coordonate pentru reducerea poverii datoriei sau pentru stimularea creşterii economice, scrie Reuters.

În caz contrar, aşa-numiţii ”vigilenţi ai pieţei obligaţiunilor” vor rămâne, probabil, în alertă.

Termenul se referă la investitorii care încearcă să impună disciplină fiscală guvernelor pe care le consideră excesiv de cheltuitoare, cerând o compensaţie mai mare pentru a le deţine obligaţiunile. În mod similar, investitorii pot cere randamente mai ridicate atunci când consideră că autorităţile nu reuşesc să ţină inflaţia sub control, scrie Reuters.