"Războiul puşculiţelor cu lăzile de bani"

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 21 mai 2018

Gravură de Pieter van der Heyden după Pieter Bruegel cel Bătrân (1563)

Gravură de Pieter van der Heyden după Pieter Bruegel cel Bătrân (1563)

Emanciparea cli­entelei bancare - o mişcare născută din revolta celor care, luând credite în franci elveţieni (CHF), au fost striviţi de creşterea obligaţiilor de plată mai ales după explozia CHF din 2015 - se izbeşte nu doar de ostilitatea băncilor, ci şi de dificultăţile ridicate de Banca Naţională a României (BNR), de instanţe judecătoreşti, de Curtea Cons­tituţională, de unii politicieni, de Guvern şi de organisme internaţionale, în timp ce, în calea băncilor, popicele cad în mod miraculos. Vorbim despre numeroasele fenomene petrecute în ultimii ani în favoarea băncilor, unele fără explicaţii oficiale. Surse din piaţă spun că la baza celor mai multe dintre aceste întâmplări stă lobby-ul bancar şi influenţa BNR. De altfel, este bine cunoscută insistenţa şi puterea sistemului financiar în domeniu. Amintim aici numeroasele declaraţii ale reprezentanţilor bancari şi conducerii BNR referitoare la potenţiale riscuri sistemice pe care le-ar provoca adoptarea unor reglementări în domeniu, amendamentele aduse în Parlament pe marginea acestor texte de lege, seminariile susţinute pentru unii judecători, precum şi mişcări cum a fost cea prin care Raiffeisen Bank l-a adus în România, la un eveniment organizat de MFP, pe ministrul german Wolfgang Schäuble, după ce banca ameninţase că va da în judecată statul român, la forurile internaţionale, în contextul dezbaterilor pe marginea Legii dării în plată.

În acest context, împrumutaţii în franci elveţieni deja nu mai speră la o lege care să oblige la împărţirea poverii născute din riscul valutar, între bancă şi consumator.

Explozia francului elveţian (CHF) de la jumătatea lunii ianuarie 2015 (când Banca Naţională a Elveţiei a ridicat pragul de 1,2 CHF/euro impus în 2011), care a condus la creşterea ratelor aferente creditelor contractate în CHF, s-a soldat cu o avalanşă de efecte care s-au rostogolit ca un bulgăre, ajungându-se la conflicte între sistemul bancar şi clienţi, la controverse între mediul politic şi Banca Naţională a României (BNR), precum şi la acţiuni de protest şi la o serie de procese deschise în instanţă împotriva băncilor.

În tot acest timp, clienţii au solicitat neîncetat o lege prin care riscul valutar să fie împărţit între bancă şi consumator, iar reprezentanţii instituţiilor financiare au spus în numeroase ocazii că oamenii au nevoie de educaţie financiară şi de soluţii individuale, nu de o lege universal valabilă.

De asemenea, instanţele s-au pronunţat neunitar în cazurile de pe rolul justiţiei.

În aceste condiţii, opinia publică este împărţită, iar Banca Centrală a fost acuzată nu doar o dată de clienţi şi de avocaţii lor că face lobby atât în Parlament, cât şi în Guvern, în justiţie şi la forurile internaţionale împotriva aprobării legilor promovate în aceşti ani pentru sprijinul consumatorilor, dar şi pentru pronunţarea justiţiei în favoarea băncilor.

Din 2015 şi până în prezent, de partea clienţilor s-au remarcat câţiva avocaţi, cel mai vocal fiind Gheorghe Piperea, şi puţini politicieni, liberalul Daniel Cătălin Zamfir având cele mai multe iniţiative legislative pentru consumatori, la nivel internaţional judecătorii de la Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) având opinii de susţinere în diverse procese cu băncile, pe marginea cărora au fost trimise întrebări din partea instanţelor naţionale.

Deznădejdea debitorilor

Dezamăgiţi de atâtea ori, debitorii cu credite în franci elveţieni nu mai au nicio speranţă pentru soluţionarea crizei în care se află. Unul dintre adminis­tratorii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF a scris, vineri, pe pagina de Facebook a grupului: "Pentru noi, cei cu CHF, nu va exista o soluţie generică, o rezolvare în masă a problemei, o «reţetă a creditelor CHF». Cine mai aşteaptă aşa ceva e inconştient. Aşa ceva a fost «bannat» acum ceva vreme, din cauza servilismului politicienilor români faţă de corporaţiile care fac legea în ţara asta - printre care şi băncile, evident, dacă nu cumva la loc de frunte. Noi am fost şi rămânem o generaţie de sacrificiu. Generaţia cu «cheia CHF» de gât.

Rezolvarea noastră va fi individuală - aşa s-a hotărât. Dar nimeni, la nivel de societate, nu înţelege mai bine ca noi ce se petrece. Cum se fac jocurile. În ce hal inuman şi dezumanizant dictează banul. În ce mod se fac politicienii «români» preş şi îşi trădează ţara şi alegătorii pentru încă o sinecură - şi aşa mai departe. Noi le-am trăit şi întâmpinat pe toate.

Nimeni nu ştie mai bine decât noi ce înseamnă propagandă adevărată (faţă de care propaganda comunistă, în limbaj de lemn, e un copil în scutece), ce înseamnă lobby-ul, ce înseamnă relaţiile şi cumetriile, ce înseamnă «lumea bună», pe care noi o ţinem în cârcă, prin munca noastră. Părerea mea este că cel mai mare avantaj din ceea ce ni s-a întâmplat cu aceste credite, coroborat cu faptul că ne-am adunat aici, este că am înţeles «despre ce e vorba». Lucru care ne va servi toată viaţa. (...) Am înţeles, în linii mari, cum funcţionează sistemul şi societatea. Câştigul e uriaş. Şi sunt convins că am câştigat cu toţii în acest fel, chiar dacă am pierdut pe alte căi. O casă, un credit, un prestigiu social, construit, de multe ori, în faţa unor oameni obtuzi, e nimic. Respectul de sine, câştigat în nişte situaţii absurde, imposibile, cărora le-am făcut faţă, murind şi înviind, e infinit mai valoros".

Agentul guvernamental la CJUE care s-a exprimat în cauza Andriciuc - înlocuit din funcţie

Ultima mişcare importantă care convine sistemului bancar este înlocuirea lui Răzvan Horaţiu Radu, agentul nostru guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care a fost eliberat, miercuri, din funcţie, de premierul Viorica Dăncilă şi înlocuit cu domnul Costin Radu Canţăr.

Horaţiu Radu este cel care s-a exprimat în cazul Andriciuc versus Banca Românească, pe marginea căruia au fost transmise întrebări la CJUE. Răs­punsul domniei sale referitor la dosarul în care se cere îngheţarea cursului CHF/leu arată că "obligaţia de plată într-o monedă străină (aceeaşi în care a fost contractat împrumutul), în contextul atribuirii riscului privind variaţia cursului valutar în sarcina exclusivă a consumatorului, conduce la o situaţie incertă pentru consumator. Mai precis, costurile pe care acesta trebuie să le suporte ar putea creşte, aparent, fără o limită maximă, iar împrumutătorul nu are obligaţia de a furniza în schimb vreun serviciu". Horaţiu Radu apreciază că inserarea de clauze privind asumarea întregului risc valutar de către consumator, fără să fie prevăzute mecanisme contractuale în sensul atenuării acestui risc, denotă crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, încă de la încheierea contractului.

Răzvan Horaţiu Radu precizează, în răspunsul său, obţinut la începutul anului trecut de ziarul BURSA: "Faptul că împrejurarea ce reprezintă materializarea riscului se produce de abia la un moment ulterior şi se exprimă prin crearea unui dezechilibru între prestaţii nu înseamnă că dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor nu există încă de la momentul încheierii contractului. (...) Rezultă din situaţia de fapt reţinută de instanţa de trimitere că banca avea posibilitatea de a face uz de variaţiile de pe piaţa valutară, ceea ce reprezintă un context riscant pentru consumator".

Cu două zile înainte ca Horaţiu Radu să fie înlocuit, preşedintele PSD Liviu Dragnea a spus, într-o emisiune televizată, că proiectele Guvernului ar fi blocate de funcţionarii din ministere şi a cerut premierului Dăncilă să facă o "analiză" a respectivilor funcţionari, adăugând: "Mai este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern. O să-i propun premierului să avem o analiză serioasă a tuturor celor din guvern care au blocat acte".

Menţionăm că răspunsurile CJUE la întrebările referitoare la dosarul Andriciuc au fost în acord cu opinia lui Horaţiu Radu, această speţă fiind dată ca exemplu şi în alte motivări ale Curţii Europene de Justiţie, dar şi în cazuri deschise în alte ţări. Cu toate acestea, cazul Andriciuc versus Banca Româ­nească a fost trântit de instanţele de la noi.

Avocatul Piperea se plânge că Facebook îl cenzurează

Avocatul Gheorghe Piperea, vehement apărător al clienţilor în cazurile deschise împotriva băncilor (inclusiv în speţa Andriciuc), care a pierdut o serie de procese similare cu altele pe care le-a câştigat, a anunţat, recent, că îşi închide contul de Facebook - canalul pe care îl utilizează cel mai mult pentru mediatizarea opiniilor proprii -, motivând că este cenzurat.

Piperea a scris, recent: "Le voi cere şi socoteală mogulilor Facebook pentru ceea ce au facut cu datele mele, precum şi pentru prejudiciile cauzate mie prin restrângerea ilegală a posibilităţii de răspândire a ideilor mele, asupra cărora am, totuşi, drept de autor. Le voi cere aceloraşi să şteargă tot ceea ce au înregistrat despre mine în aceşti 9 ani, de când sunt pe Facebook.

După care voi ieşi din matricea asta distopică în care ne-a înscris Facebook, segregându-ne pe criterii de poliţie a gândirii şi încuindu-ne în bule separate, cu membrane impermeabile, care nu mai permit comunicarea şi schimbul de informaţii, exact cum făcuseră comuniştii şi fasciştii în secolul XX. (...) Facebook mă cenzurează, cel mai probabil, pentru că refuz să plătesc «sponsorizări», dar şi, plauzibil, pentru că aş fi deranjat poliţia gândirii".

Ulterior, avocatul Piperea a trans­mis o scrisoare şefilor Facebook, menţionând că a descoperit că, în 2012, a scris pe pagina sa 19 pagini format A4, în 2013 - 84 de pagini, în 2014 - 115 pagini, între 2015 şi 2017 - circa 200 de pagini pe an, iar în primele patru luni din 2018 -114 pagini.

"Am scris foarte mult despre procesele colective contra băncilor, despre insolvenţe, despre justiţie în general, dar şi despre politică, economie şi manipulare. Am scris nemeritat de mult despre şefimea băncii centrale. Am încercat să informez, să semnalez, să ofer un adevăr alternativ celui «democratic» format pe internet şi pe paginile de socializare (după numărul de like-uri şi de accesări). Am încercat chiar să educ, ca om al cetăţii şi ca das­căl, pentru că am crezut şi cred în merit, valoare, dreptate şi democraţie".

Am scris, deci, mult. Exagerat de mult. Fluvii de nisip. Redundant. Muncă inutilă si, mai ales, auto-vătămătoare. Mi-am atras, fără să vreau, un mare număr de hateri, trolli, inamici, analişti şi «experţi» sponsorizaţi pentru a demonta teoriile, curentele judiciare şi legile construite sau iniţializate de mine. Plus 10 ani de «vechime» suplimentară la tâmple".

Într-o altă postare, Gheorghe Piperea a revenit: "Bravo Facebook! Mersi că mi-aţi blocat şi accesul la messenger! Urmează cumva WhatsApp?"

Senatorul Daniel Zamfir - propus pentru excluderea din PNL

La finalul lunii martie, senatorul liberal Daniel Cătălin Zamfir a fost executat de colegii săi de partid, 25 dintre aceştia votând, în Biroul Executiv (BEx), pentru excluderea sa din PNL. Excluderea din partid a lui Zamfir a fost cerută de preşedintele PNL Ludovic Orban. Surse politice ne-au declarat că BEx nu poate să decidă excluderea din partid a senatorului PNL, ci doar Biroul Politic Naţional, pe care Orban nu l-a convocat, încă.

Daniel Zamfir se află de mai mult timp în conflict cu Ludovic Orban, care l-a ameninţat cu excluderea, după iniţierea unor proiecte legislative pentru protecţia consumatorilor bancari.

Daniel Zamfir a spus, după votul din BEx: "Am văzut că motivele care au stat la baza propunerii vin dintr-un cumul de factori. Dincolo de frustrările, poate de înţeles, ale preşedintelui partidului, şi anumite interese ale unora din jurul lui, categoric că motivele excluderii vin şi din afara partidului. Legile pe care le-am propus şi pe care le cunoaşteţi, legile împotriva cămătăriei, aşa cum le-am numit eu, categoric că au fost motivele care au stat la baza acestei decizii. Mi s-a spus, aşa cum ştiţi încă de anul trecut, că am deviat de la linia partidului.

Am spus-o şi în partid şi o spun şi public, şi am s-o spun cât voi avea ocazia de acum încolo - am toată convingerea că aceste legi sunt în favoarea oamenilor şi dacă ele presupun ca profiturile să fie diminuate, asta cred că trebuie să fie obiectivul nostru principal. Cred că trebuie să fie obiectivul nostru principal să faci legi pentru oameni". Senatorul liberal a continuat: "Proiectele acestea de lege le-am iniţiat în urmă cu exact un an de zile. Ele au fost semnate de 15 colegi, senatori şi deputaţi. Ele şi-au urmat traseul şi în interiorul partidului şi în interiorul Parlamentului. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, le-a acceptat preţ de şase luni de zile. La un moment dat, la sfârşitul anului, m-am trezit cu o declaraţie a dumnealui cum că voi fi exclus din partid dacă aceste proiecte vor continua, fără să existe nicio justificare. Bineînţeles, am dorit să am un dialog cu preşedintele partidului şi ceilalţi colegi ai mei. Proiectele nu au fost dis­cutate niciodată şi asta îmi arată foarte clar că n-are nicio legătură excluderea mea cu altceva decât cu faptul că din altă zonă s-au făcut presiuni ca eu să fiu exclus ca să nu continui proiectele".

Daniel Zamfir, care a iniţiat Legea dării în plată şi a promovat Legea conversiei creditelor în CHF, are depuse în Parlament câteva proiecte de lege în domeniul bancar. Una dintre acestea prevede plafonarea dobânzilor la creditele de consum la 18% şi pe cele ipotecare la de două ori şi jumătate dobânda cheie. Altă iniţiativă legislativă a senatorului Zamfir priveşte retractul litigios şi presupune posibilitatea ca debitorul să îşi răscumpere, de la recurerator, bunul imobil gajat la cel mult dublul preţului la care acesta a fost vândut de bancă firmei de recuperare. Al treilea proiect de lege urmăreşte modificarea statului BNR, prin ridicarea imunităţii de care beneficiază conducerea băncii centrale.

Primele două dintre acestea au ajuns în comisiile din Camera Deputaţilor, după ce au fost aprobate în Senat, însă au fost scoase de pe ordinea de zi de circa două luni. Voci din piaţă susţin că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ar fi negociat cu şeful PSD Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, ca proiectele de lege ale lui Zamfir să nu mai treacă de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Debitorii care notifică banca pentru darea în plată, trimişi în instanţă de CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) a hotărât, în noiembrie 2016, că debitorii care notifică banca pentru darea în plată a imobilului pus garanţie, în vederea stingerii datoriei, să meargă în instanţă, urmând ca judecătorii să stabilească asupra principiului impreviziunii. Decizia Curţii Constituţionale a fost în favoarea băncilor, pentru că, până în prezent, nu au fost foarte multe dări în plată.

După ce judecătorii CCR au decis că instanţa va hotărî pe marginea notificărilor de dare în plată, riscurile aferente acestei reglementări din sectorul bancar s-au diminuat, a spus, la vremea respectivă, recent, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu.

Şeful BNR preciza că Banca Centrală a trimis către Parlament cinci amendamente pe marginea Legii dării în plată, trei dintre acestea fiind preluate în textul de lege, iar unul din cele două rămase, respectiv rezolvarea caz cu caz, fiind preluată de CCR.

Înainte ca Legea dării în plată să fie adoptată, Guvernatorul BNR a spus că proiectele legislative din domeniul bancar presupun, în premieră, un risc sistemic sever nemai-întâlnit în ultimii 26 de ani. Astfel, aceasta este încă o decizie mult dorită de bănci.

Legea conversiei, declarată neconstituţională

Dacă pentru aplicarea Legii dării în plată clienţii trebuie să meargă în instanţă, la conversia reglementată a creditelor din franci elveţieni în lei consumatorii nici nu pot apela, pentru că Legea conversiei la cursul istoric a fost declarată de CCR ca fiind neconstituţională, în februarie anul trecut. Preşedintele CCR Valer Dornea nu a motivat, atunci, cu încălcarea principiului bicameralismului şi neconcordanţa cu legislaţia europeană. Printre altele, Valer Dorneanu a menţionat că debitorii pot invoca în instanţă principiul impreviziunii.

În scurta declaraţie pe care a dat-o pe subiect, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că decizia CCR este corectă, menţionând că, pentru rezolvarea situaţiei în care se află debitorii, soluţia este negocierea cu băncile. Dar clienţii s-au plâns în nenumărate rânduri că solicitările lor de negociere au rămas fără răspuns, ceea ce arată că discursul guvernatorului nu a fost luat în seamă de bănci.

Prorogată de mai multe ori, Legea insolvenţei persoanelor fizice - inaplicabilă

Legea insolvenţei persoanelor fizice nu este funcţională, deşi a intrat în vigoare la începutul acestui an, ne-au spus surse apropiate situaţiei.

Adoptată în Parlament în data de 20 mai 2015, Legea insolvenţei personale a fost amânată de mai multe ori, prima dată în decembrie 2015, pe motiv că nu există fondurile şi logistica necesare pentru aplicarea noilor reglementări, dar şi din cauza lipsei normelor metodologice de aplicare.

În prima jumătate a lunii iunie 2017, Guvernul a aprobat normele metodologice pentru aplicarea acestei legi, iar în toamna anului trecut aplicarea legii a fost prorogată până la 1 ianuarie 2018.

În acest context, sursele noastre ne-au declarat: "S-a ţinut cu tot dinadinsul ca legea să intre în vigoare, dar ea nu este funcţională. Nu sunt comisii judeţene, Ministerul de Justiţie nu are ceea ce îi trebuie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) are mai puţin de 20 de angajaţi dintr-un necesar de 270 de oameni, pentru că în vara anului trecut au fost blocate angajările din sistemul bugetar. Abia fuseseră angajaţi 26 de oameni, dintre care au mai plecat în jur de 7. Între timp, au existat mai multe propuneri de amânare a legii, dar nu s-a dorit ca ea să fie amânată, deşi nu se poate aplica".

Conform surselor noastre, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) a angajat 600 de oameni, ANPC putând să facă angajări în baza unui memorandum: "ANPC a făcut un memorandum încă de când Mihai Fifor era ministrul economiei, însă acesta stă pe masa ministerului de resort fără să fie semnat".

Textul legislativ prevede ca cetăţenii aflaţi în incapacitate de plată a datoriilor nu din vina lor să îşi poată reeşalona obligaţiile de plată pe baza unui plan de redresare financiară, pe o perioadă de cinci ani, ce poate fi prelungită cu 12 luni. Potrivit legii, debitorul poate solicita începerea procedurii de insolvenţă dacă este în incapacitatea de a-şi achita datoriile în decurs de 90 de zile de la data scadentă a acestora. Astfel, cei care îşi declară insolvenţa sunt protejaţi de executarea silită şi orice astfel de procedură aflată în curs de desfăşurare se suspendă pe durata insolvenţei, conform textului legislativ. De asemenea, nu se vor acumula dobânzi penalizatoare, penalităţi sau alte tipuri de costuri suplimentare la datoriile existente la data deschiderii procedurii.

Opinia Cititorului ( 36 )

  1. Cititi si masurati de sapte ori inainte sa intrati intr-o banca Un sfat bun de "educatie financiara" e acela sa mai strangi cureaua sa te mai carpesti sa te mai repari...

    1. Foarte bun articolul. Ar trebui publicat in fiecare zi pentru ca romanii sa cunoasca si mai ales sa nu uite cum sunt mintiti, manipulati si pradati.

      Mai sunt si alte tepe

      - asigurarea obligatorie a locuintelor (principiul este bun, platim toti asigurare pentru ca din banii astfel stransi sa poata fi achitate comisioanele&profiturile asiguratorilor si mai ales despagubirile in cazurile de calamitati, numai ca asiguratorii accepta sa ia banii numai de la locuintele in afara riscului de calamitati dar nu accepta sa asigure si pe cele expuse riscului de calamitati incalcand astfel scopul si principiul ajutorului reciproc pentru care a fost lansata legea, asiguratorii preluand doar banii si comisioanele, dar nu si riscurile, decat marginal si nicidecum in caz de catastrofe naturale). 

      - pensiile private (fericitii care vor apuca sa primeasca pensia privata - pentru ca multi nu o vor mai apuca - vor avea surpiza neplacuta sa constate ca puterea de cumparare a pensiei private este mai mica decat puterea de cumparare a cotizatiei platite la fondurile de pensii).

      Romania este plina de astfel de "canale" prin care banii romaniilor sunt drenati catre "valorile" democratiei internationale. Pe langa dobanzi, pensii si asigurari, sa nu uitam de petrol, utiitati,paduri, terenuri agricole, inarmare, mita guvernamentala (gen "dosarul Microsoft") si stupefiantele (care au ajuns la noi odata cu binefacerile culturii occidentale). Constatam ca am ramas fara toate astea (industrei, petrol, agricultura, paduri, terenuri agricole etc.) ca nu am dus-o stralucit nici in anii de capitalism binefacator si ca in plus mai avem si o datorie uriasa (desi nu am construit nimic notabil din banii consumati) care creste precum Fat -Frumos. Ceva este putred in Romania. 

      Comunismul a construit iar capitalismul a dărâmat direct sau indirect?

      Au si daramat dar au si furat tot ce s-a construit. Averile fabuloase nu le-au moștenit.Care nu a facut afaceri cu statul in favoare lor ,au facut afaceri cu banii din băncile românești,unde n-au returnat nimic,a avut grija Tradatorul Manole si fosila vasileasca sa le falimenteze.

      Tot Manole cu sleshta a adus pe groh sa ne dea decisiva.  

      SA VEDEM PROTOCOALELE DE LA SINAIA ,SEMNATE DE MANOLE SI JUSTITIABILII DE PE SCĂRILE TRIBUNALELOR CU FITUICILE IN MANA.

      Le repereaza padrino Manole onoarea? 

      Om de afaceri prosper înseamnă că a bus laba pe ceva construit pe vremea comunismului?

      Cine are curajul să facă o statistica despre procese român care s-a judecat cu stain (pf, pj)? Un pronostic 10-90 în procente? 

      A pus laba cu banii di banci falimentate sau metoda mebo,unde au girat cu fabricile cumpărate.Legi șmecherește făcute de aceeași politicieni de 30 de ani.Si peste toți domnește padrino di tutti ,cel care se screen cand glasuieste ,si ii amenință cu degetele cele grasute si unsuroase. Libidinosul asta acum isi face blazon de Dragasani.

    Tabloul este superb descris.

    Apa mică se varsă în apa mare. 

    Statul merge cu o mână întinsă lunar la bănci că îi trebuie bani de salarii, pensi, repararea unui pod, cumpărarea unui autobuz etc. si tot același Stat să dea Lege contra băncilor? 

    Nonsens. 

    Noi plătim armata sa apere avuția corporațiilor? Top 500 e deținut de corporații atunci logic ar fii sa vină cu armata, politie, judecatori, salarii, de unde își au sediile corporațiile ( Germana, Franța, Uk, Sua...)? 

    Dacă corporațiile ne aduc hrană "second-hand" de ce nu le închid Anpc nostru, European? Putem să aducem hrană de la ruși, ucraineni? Cred că hrana e mai sănătoasă, mai ieftina, mai gustoasa. La noi nu se mai produce, să nu avem dubi. Logic un litru de lapte la Moscova e mai ieftin decât în Amsterdam?

    Toate astea se fac cu acordul Parlamentului European si Cjue? 

    1. Adevarul este denaturat:

      Statul merge la banci sa ia bani ca sa aiba ce fura clientela politica. Autobuzul trebuie cumparat din ce produce acesta. In consecinta nu ar trebui ca statul sa ia bani pentru el. Armata este platita din bugetul care este constituit preponderent din ce vireaza corporatiile, Asadar poti spune ca armata este platita intr-o masura mai mare de corporatii decat de catre persoanele fizice. Daca aceste corporatii nu veneau in Romania, atunci in momentul de fata eram cel putin 8 milioane de romani emigrati, iar salariul mediu in tara nu depasea 200 de euro. Fie ca ne place sau nu investitiile au fost aduse de straini, iar salariile pe care le ofera aceste corporatii depasesc cu mult salariile oferite de companiile romanesti. 

      Dar simt ca suntem Grecia 2.

      Sa le multumim in genunchi atunci.

      Ei au venit aici pentru a face bani, nu pentru a face acte de caritate sau din simpatie pentru poporul roman. Daca ei nu veneau, plecam noi la ei. Ca toata lumea sa fie multumita trebuie ca aparatul de stat sa fie eficient. Atunci ne va fi mai bine si noua si investitorilor straini. Relatia poate sa fie win-win, dar totul depinde de legislativ. Legile trebuie sa fie de asa natura incat investitorii sa poata face profit dar sa si contribuie la dezvoltarea societatii. Insa incercand sa dai vina pe investitorii straini pentru ca isi exporta profiturile pentru a nu fi impozitate in Romania este o pacaleala ieftina. Veniturile din impozitul pe profit reprezinta sub 6% din incasarile totale la bugetul de stat. In afara de acest aspect tu ca stat poti face emite o lege prin care companiile sa nu mai isi exporte profiturile in paradisuri fiscale, insa atunci te poti astepta ca investitorii in baza analizei realizate sa aleaga alta tara pentru a investi. Asa functioneaza economia de piata, nu prin lozinci!

      Dacă pleacă Dacia si câteva multinaționale mari datoria sare de 100, tineretul afară, cum -cine mai pățește datoriile?

    Cei care au avut de a face cu băncile și au învățat lecția și ii învață și pe alții. Acești oameni fac mai mult rău băncilor zi de zi decât orice amenda de miliarde. Isărescu și a terminat reputația și cariera apărând băncile, e doar un mos decrepit, mai detestat decât Iliescu chiar. Pe termen lung, băncile se vor autodistruge.

    1. Pe termen nu chiar atat de lung...

      Datoriile la toți profitul la acționari băncilor.

    Prin practicile înșelătoare și abuzurile pe care le practică băncile astăzi, mai devreme sau mai târziu vor plăti cu vârf și îndesat.Copiii și nepoții celor care au fost înșelați de bănci, cu siguranță nu vor mai accesa un credit la bancă. Părinții lor îi vor educa să nu apeleze la asemenea servicii.Bancile se bucură astăzi că au înșelat miloane de clienți, și au făcut profituri uriașe, prin înșelătorie dar pe viitor acestea una câte una vor da faliment, întrucât omul nu va mai avea încredere să intre într-o bancă. Le urez, un faliment cât mai grabnic!

    1. Gresit! copii/tineretul sunt deja imunizati/dependenti, vor fi permanent indatorati bancilor. 

    Articolul este scris pentru Piperea și Zamfir!

    1. Da.

      Pentru tine, nu.

      Tu trebuie sa stai cu fata la perete, ca pensionarii. 

    Comunismul e pt. cei săraci, cu duhul, cu intelectul....Capitalismul e pt. cei dinamici, fără "tătuci"! Amin.!

    Auzim mereu....pe surse....nimeni nu-și asumă riscul divulgării sursei! Oare de ce? Anonimatul e mai bun, nu-i așa D-na Olescu? :)))

    1. Da, anonimatul e mai bun, nu-i asa D-le anonim? :)))

    ...

    Din tot ce am citit, nu a reieșit opinia autoarei asupra subiectului articolului! Sau nu aveți voie să aveți o opinie? O înșiruire de fapte este doar istorie trecută, în speța de față, așa cum vă place să vă exprimați! La multe succese!

    1. Autoarea si-a facut datoria exemplar prezentand faptele. Concluziile le trage fiecare. Nu esti in stare sa judeci si ai nevoie sa o faca altcineva pentru tine? Poti urmari emisiunile Antenei 3 si vei avea acolo numai "opinii" personale ale "autorilor". In general cei care urmaresc site-ul si citesc publicatia "Bursa" sunt capabili de a analiza singuri situatiile. Se pare ca ai gresit atat site-ul cat si publicatia. Incearca la Antena 3 (e mai "ieftin" acolo).

      Credeam că obsevați greșeala gramaticală făcută intenționat! Restul e.....istorie:))) stimate domn fost tovarăș! :)))

      E bună domn din tovarăși.

      E bună A3 pentru părinți pe creier. 

      Mama, da' ce subtil esti!

    banul ochiul dracului...luati bani fraierilor...

    1. Nu este cazul sa fii atat de dur. Fiecare dintre noi isi doreste oviata mai buna (mai confortabila) ceea ce este absolut normal. Apartamentele sunt scumpe si este greu sa paltesti atat chiria cat si sa strangi bani in speranta ca peste 30-40 ani vei aduna suficient de mult cat sa-ti cumperi un apartament modest. O alternativa mai buna (cel putin la prima vedere) pare a fi creditul (te scuteste de chirie si iti da apartamentul personal in termen scurt si nu peste zeci de ani, la batranete). Problema este ca bancile speculeaza miseleste aceasta situatie si dupa ce te agata cu creditul te joaca in cel mai camataresc si jegos mod posibil, sub obladuirae atenta a BNR-ului (o alta mizerie) si profitand de ;ipsa de protectie adecvata din partea statului (atat pe partea legislativa cat si pe partea de educare si informare a clientilor). Nu clientul are comportament mizerabil in toata aceasta poveste ci bancile si cei care le accepta comportamentul si le ofera protectie (desi ar trebui sa ofere supraveghere si echidistanta). Este usor sa critici clientul dornic de un acoperis propriu deasupra capului atunci cand tu il ai deja. Ei nu au fost fraieri ci fraieriti (!!).

    Un singur sfat.

    Feriti-va de banci ! 

    1. si de IFN-uri ! - alea cu creditul pe loc

    Nici un comentariu despre ilustratie Ea are o sora care se cheama Avaritia-Lacomia

    Creeatia e datata la 1558 si ilustreaza (inca din aceea vreme!) vicii omenesti, face parte chiar din seria Sapte pacate mortale Artist: Pieter van der Heyden (Netherlandish, ca. 1525–1569) 

    1. Bravo !!!, multumim pentru explicatie.

    Potrivit datelor BNR în iulie 2014, numărul persoanelor îndatorate la bănci și IFN a fost de aproximativ 4 milioane (43% din populația activă). Soldul creditului neguvernamental acordat populației se cifra la 22,8 miliarde euro. Prin comparație, la finele anului 2014 erau 74.849 de debitori în franci elvețieni iar soldul împrumuturilor de acest tip era de 10 mld. Lei (i.e. 2.25 mld. EUR, la un curs mediu de 4,4446 RON/EUR)

    Prin urmare, 1.87% dintre debitori aveau credite în franci elvețieni, dar datoria lor totală reprezenta cca 10% din soldul creditelor acordate populației. 

    Așadar o mână de persoane fizice informate și cu bani la dispoziție au apelat la credite în franci elvețieni care se acordau, atunci, cu dobânzi avantajoase pentru ele. Situația de pe piața valutară s-a schimbat între timp, din rațiuni independente de voința părților la contractele de credit în CFR, și cei 75 de mii de “aleși ai soartei” vor să pună băncile să le suporte măcar parțial riscul valutar ! 

    Deoarece - evident – “aleșii” au avut și au bani și, implicit influență, drept pentru care au declanșat un Jihad Sfânt împotriva instituțiilor bancare care nu le fac poftele !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0120
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7274
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.4903

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro